{"id":17886,"date":"2014-03-06T10:12:45","date_gmt":"2014-03-06T08:12:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17886"},"modified":"2014-03-08T00:51:43","modified_gmt":"2014-03-07T22:51:43","slug":"o-eroare-veche-si-persistenta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-eroare-veche-si-persistenta\/","title":{"rendered":"O eroare veche \u015fi persistent\u0103"},"content":{"rendered":"

Pedagogul Clapar\u00e8de scria c&\u00e2259;, dac&\u00e2259; \u00een construc)ia de poduri sau \u00een instan)ele de judecat&\u00e2259; s-ar lucra at\u00e2t de superficial ca \u00een pedagogie, toate podurile s-ar d&\u00e2259;r\u00e2ma (i mul)i nevinova)i ar fi trimi(i la sp\u00e2nzur&\u00e2259;toare. Litera)ii ar putea medita melancolici la aceast&\u00e2259; afirma)ie. Pedagogia este recunoscut&\u00e2259; ca o (tiin)&\u00e2259;, dar teoria literar&\u00e2259; este privit&\u00e2259; de litera)ii moderni(ti ca o activitate evanescent&\u00e2259;.<\/strong> <\/em>
\nEroarea anun)at&\u00e2259; \u00een titlul acestui articol are izvoare istoric-populare, spontane, vechi (i noi, precum (i izvoare savante \u2013 ca s&\u00e2259; prelu&\u00e2259;m o formul&\u00e2259; a lexicologiei.
\nConvingeri (i practici izvor\u00e2te spontan dintr-o activitate pur empiric&\u00e2259;<\/strong>
\nDup&\u00e2259; c\u00e2t am putut observa, izvoarele istoric-populare ale erorii se manifest&\u00e2259;, mai ales, prin urm&\u00e2259;toarele forme.
\n\u2013 Statutul istoric (i structura unor genuri (i specii literare pot ini)ia deruta.
\nGenul dramatic trebuie numaidec\u00e2t scos din cauz&\u00e2259;, deoarece, pentru fiecare autor care vrea s&\u00e2259; scrie o pies&\u00e2259; de teatru, este foarte evident&\u00e2259; necesitatea familiariz&\u00e2259;rii cu un mare complex de tehnici, proprii genului dramatic. Se (tie c&\u00e2259; Shakespeare, Moli\u00e8re sau Caragiale au fost oameni de teatru. \u00cen schimb, proza (i poezia alimenteaz&\u00e2259; de veacuri ideea c&\u00e2259; literatura nu necesit&\u00e2259; o preg&\u00e2259;tire aparte. Folclorul literar, muzical (i coregrafic a \u00eent&\u00e2259;rit aceea(i opinie.
\nUn text antic spune: \u201e&\u00e2354;&\u00e2259;ranul vorbe(te despre tauri, soldatul despre lupte, cor&\u00e2259;bierul despre furtuni (i to)i vorbesc lucruri care ne sunt de folos\u201d. Utilul a fost primul c\u00e2(tig al acestor nara)iuni, care reproduceau fapte reale. S-a n&\u00e2259;scut conceptul de mimesis (imitare). &\u00e2350;i Aristotel scrie c&\u00e2259;, privind (i ascult\u00e2nd, \u00eenv&\u00e2259;)&\u00e2259;m. Mai t\u00e2rziu, fie acela(i narator, fie altul care ducea mai departe nara)iunea, au ad&\u00e2259;ugat din fantezie elemente menite a face mai mare primejdia \u00eenvins&\u00e2259;, mai \u00eenalte vitejia (i iste)imea eroului, pentru a provoca minunarea din partea ascult&\u00e2259;torilor, iar minunarea era prima condi)ie a desf&\u00e2259;t&\u00e2259;rii. Utilul se \u00eembina cu pl&\u00e2259;cutul, fapt care va r&\u00e2259;m\u00e2ne un principiu al artei majore.
\nRelatarea unor \u00eent\u00e2mpl&\u00e2259;ri a r&\u00e2259;mas o permanent&\u00e2259; a genului scurt \u00een proz&\u00e2259;, iar formele mai dezvoltate ale nara)iunii \u2013 nuvela (i romanul \u2013 au urmat, de regul&\u00e2259;, un model similar, c&\u00e2259;ruia i s-au ad&\u00e2259;ugat analiza, descrierea mai ampl&\u00e2259;, dialogul (.a.
\nNu se poate nega locul \u00een literatur&\u00e2259; al nara)iunilor simple, f&\u00e2259;r&\u00e2259; mari preten)ii artistice. Literatura n-o formeaz&\u00e2259; doar capodoperele. Oricine are dreptul s&\u00e2259;-(i \u201edescarce sufletul\u201d, s&\u00e2259;-(i exprime g\u00e2ndurile (i sentimentele provocate de anume \u00eent\u00e2mpl&\u00e2259;ri pilduitoare. Diarismul contemporan este, \u00een principiu, o literatur&\u00e2259; de acela(i tip, dar, din p&\u00e2259;cate, unii autori alunec&\u00e2259; \u00een banalit&\u00e2259;)i cotidiene, f&\u00e2259;r&\u00e2259; semnifica)ii artistice. &\u00e2350;tiin)a contemporan&\u00e2259; cere ca \u00eentreaga informa)ie, indiferent pe ce cale vine, s&\u00e2259; fie nu informa)ie moart&\u00e2259;, ci informa)ie produc&\u00e2259;toare de informa)ie, ceea ce, pentru literatur&\u00e2259;, \u00eenseamn&\u00e2259; fapte care stimuleaz&\u00e2259; g\u00e2ndirea (i sensibilitatea, impun verificarea propriilor idei (i imagini etc. Scrierile neinspirate, pe care ni le propun ast&\u00e2259;zi unii autori, pornesc de la ideea c&\u00e2259; proza nu necesit&\u00e2259; o aten)ie special&\u00e2259;, c&\u00e2259; cititorul \u201e\u00eenghite\u201d orice.<\/p>\n

\u2013 Atitudinea afectiv&\u00e2259; a autorului fa)&\u00e2259; de scrierea sa literar&\u00e2259;.
\nCei ce au r&\u00e2259;spuns c\u00e2ndva de Po(ta redac)iei la revistele de cultur&\u00e2259; au fost uimi)i c\u00e2t de mul)i sunt cei ce cred c&\u00e2259; au talent literar (i aspir&\u00e2259; la faima de scriitor. Unii, chiar agrama)i, invoc&\u00e2259; argumentul c&\u00e2259; literatura nu este ortografie, c&\u00e2259; mul)i scriitori n-au cunoscut ortografia; preopinentul nu \u00een)elegea c&\u00e2259; nivelul s&\u00e2259;u de preg&\u00e2259;tire dovede(te incultur&\u00e2259;, iar, f&\u00e2259;r&\u00e2259; cultur&\u00e2259;, nu exist&\u00e2259; literatur&\u00e2259; autentic&\u00e2259; modern&\u00e2259;.
\nUneori iluzia talentului propriu poate produce drame. O doamn&\u00e2259; a fost at\u00e2t de convins&\u00e2259; c&\u00e2259; romanul ei o va face celebr&\u00e2259; (i foarte bogat&\u00e2259;, \u00eenc\u00e2t (i-a convins so)ul s&\u00e2259; v\u00e2nd&\u00e2259; apartamentul ca s&\u00e2259; pl&\u00e2259;teasc&\u00e2259; tip&\u00e2259;rirea c&\u00e2259;r)ii. A urmat un dezastru. Un profesor universitar a scris o carte pe care a numit-o roman. Cartea cuprindea c\u00e2teva efuziuni lirice ale unei eleve \u00eendr&\u00e2259;gostite de un profesor al ei, apoi, f&\u00e2259;r&\u00e2259; vreo leg&\u00e2259;tur&\u00e2259; cu eleva, discu)ii total anoste din cancelaria profesorilor (i de la cantina (colii, totul \u00eentr-un stil absolut tern; mai con)inea un fapt gratuit (i dezgust&\u00e2259;tor: o descriere am&\u00e2259;nun)it&\u00e2259; a organului genital feminin, f&\u00e2259;cut&\u00e2259; \u201epe viu\u201d, c&\u00e2259;ci el nu era medic, n-a f&\u00e2259;cut disec)ii, dar (tia c&\u00e2259; literatura modern&\u00e2259; este \u201epu)in pornografic&\u00e2259;\u201d. \u00cen finalul c&\u00e2259;r)ii, fata, obligat&\u00e2259; de p&\u00e2259;rin)i s&\u00e2259; urmeze Medicina, se sinucide. Autorul era at\u00e2t de convins de valoarea \u201eromanului\u201d s&\u00e2259;u, \u00eenc\u00e2t chiar pe prima copert&\u00e2259; se adresa cititorilor cu \u00eendemnul de a recomanda aceast&\u00e2259; carte cunoscu)ilor, care le vor fi \u201erecunosc&\u00e2259;tori\u201d.
\nDiscu)ia cu autorul m-a surprins: De la absolvirea liceului, nu s-a mai preocupat de literatur&\u00e2259; \u00een nici un fel. Era indignat c&\u00e2259; nimeni nu scrie despre cartea lui. \u201eCe v&\u00e2259; face s&\u00e2259; considera)i c&\u00e2259; aceast&\u00e2259; carte este un roman?\u201d, l-am \u00eentrebat. \u201eFaptul c&\u00e2259; scrisorile elevei sunt autentice\u201d. Credea c&\u00e2259; acest fapt este suficient pentru un roman. C\u00e2nd l-am \u00eentrebat de formatul s&\u00e2259;u literar, mi-a replicat: \u201eCe format? Care scriitor din acest ora( are un format literar?\u201d. N-avea nici o idee despre activitatea altor scriitori locali, dar era sigur c&\u00e2259; nimeni nu se preocup&\u00e2259; de un \u201eformat literar\u201d. Am comentat cu un scriitor timi(orean \u2013 Ion Marin Alm&\u00e2259;jan \u2013 acest caz, pe care \u00eel cuno(tea (i el. Am convenit c&\u00e2259; faptul trebuie supus unei discu)ii mai largi, pentru c&\u00e2259; relev&\u00e2259; \u00eentr-un mod flagrant un fenomen ce se repet&\u00e2259; adesea, chiar dac&\u00e2259; nu \u00eentr-un chip at\u00e2t de izbitor.
\nCred c&\u00e2259; atitudinea afectiv&\u00e2259; a unui autor fa)&\u00e2259; de produc)ia sa literar&\u00e2259;, pe care o admir&\u00e2259; \u00eentr-un mod exagerat, )ine de un fenomen simbolizat de mitul lui Pygmalion, al regelui-sculptor \u00eendr&\u00e2259;gostit de propria crea)ie. \u00centr-o oper&\u00e2259;, autorul a pus \u201etot ce a avut mai bun\u201d (i, neput\u00e2ndu-se ridica deasupra acestui nivel, consider&\u00e2259; foarte bun&\u00e2259; opera sa \u201ea(a cum este\u201d. P\u00e2n&\u00e2259; la un punct, fenomenul este de \u00een)eles: mul)i privesc cu \u00eenc\u00e2ntare realiz&\u00e2259;rile pe care le-au \u00eenf&\u00e2259;ptuit. &\u00e2350;i p&\u00e2259;rin)ii au tendin)a de a exagera calit&\u00e2259;)ile copiilor lor, iar, mai departe, se poate observa subiectivitatea cu care oamenii privesc realiz&\u00e2259;rile comunit&\u00e2259;)ii \u00een care tr&\u00e2259;iesc etc. De aci importan)a opiniilor critice, inclusiv a unui riguros autocontrol calificat, pentru evitarea rebuturilor produse de \u201eincultura de specialitate\u201d.<\/p>\n

\u2013 Ac)ionism \u00een sprijinirea activit&\u00e2259;)ii de crea)ie literar&\u00e2259;.
\nAmintim repetat succesul Junimii, dar n-am valorificat suficient experien)a acestui cerc (i n-am dus-o mai departe. Vianu explica meritele Junimii \u00een preg&\u00e2259;tirea drumului spre clasicitate \u00een literatura rom\u00e2n&\u00e2259; prin \u00eenalta forma)ie teoretic&\u00e2259; a conduc&\u00e2259;torilor cercului, aproape to)i cu studii (i doctorate \u00een str&\u00e2259;in&\u00e2259;tate.
\n\u00cen concordan)&\u00e2259; cu ideea pentru care pledez de mult&\u00e2259; vreme, de a implementa (tiin)a \u00een activitatea literar&\u00e2259;, \u00eendr&\u00e2259;znesc s&\u00e2259; formulez opinia c&\u00e2259;, al&\u00e2259;turi de tradi)ionalele cenacluri literare, dintre care c\u00e2teva se pot m\u00e2ndri cu succese, ar trebui creat, m&\u00e2259;car experimental, un Cerc de cultur&\u00e2259; literar&\u00e2259;, sub \u00eendrumarea Uniunii Scriitorilor. \u00cen acest cerc, lecturile membrilor ar putea alterna cu dezbateri pe baza unor referate elaborate ad hoc, \u00een func)ie de o dificultate sau alta \u00een activitatea cercului sau pe baza unor studii importante din lucr&\u00e2259;ri de specialitate. Dac&\u00e2259; \u00een cenacluri se citesc exclusiv texte pe care autorii nu le-au meditat de pe pozi)ii teoretic-(tiin)ifice, aceste cenacluri devin un fel de \u201ehobby cultural\u201d, \u00een care membrii s-au plafonat (i se bate pasul pe loc. Un cerc de tip superior ar \u00eenl&\u00e2259;tura multe opinii diletante care circul&\u00e2259; \u00een r\u00e2ndul tinerilor scriitori. De exemplu, cineva voia s&\u00e2259; argumenteze prin exemple din istoria literar&\u00e2259; c&\u00e2259; nu este necesar&\u00e2259; cultura autorului, spun\u00e2nd c&\u00e2259;, \u00een definitiv, au existat scriitori remarcabili, ca Cervantes sau Creang&\u00e2259;, care n-au avut nici studii superioare, nici mae(tri, iar unele capodopere s-au scris \u00eenainte de apari)ia primelor universit&\u00e2259;)i. S&\u00e2259; fim totu(i \u00een)ele(i. Cervantes (i Creang&\u00e2259; au fost \u201especiali(ti\u201d \u00een genurile literare pe care le-au promovat, iar, \u00een al doilea r\u00e2nd, (i \u00een parantez&\u00e2259; fie spus, o profesoar&\u00e2259; din Bucure(ti, venit&\u00e2259; la Berlin pentru un Simpozion Eminescu \u2013 Creang&\u00e2259;, se \u00eentreba, \u00een particular, \u201eCine \u00eel mai cite(te azi pe Creang&\u00e2259;?\u201d. S&\u00e2259; mai amintim c&\u00e2259; Lope de Vega scria c&\u00e2259; \u201eDon Quijote\u201d nu poate fi opera unui om cu mintea \u00eentreag&\u00e2259; (i chiar Cervantes nu considera aceast&\u00e2259; carte ca fiind cea mai important&\u00e2259; crea)ie a sa. S&\u00e2259; nu uit&\u00e2259;m c&\u00e2259; operele \u201enepieritoare\u201d, mult l&\u00e2259;udate, pu)in citite, au fost scrise pentru al)i oameni, care n-au avut exigen)ele contemporanilor no(tri, iar
\nE. Lovinescu (i Paul Zarifopol, intelectuali cu vaste lecturi, m&\u00e2259;rturiseau, cu o sinceritate nu oricui accesibil&\u00e2259;, plictiseala care te cuprinde \u00een fa)a multor pagini din operele nepieritoare. Totu(i, s&\u00e2259; nu uit&\u00e2259;m c&\u00e2259; acestea sunt pentru noi glasuri de alt&\u00e2259;dat&\u00e2259; (i foarte adesea ne emo)ioneaz&\u00e2259;, datorit&\u00e2259; invariantelor con(tiin)ei istorice a oamenilor.
\nOpiniei menite a ap&\u00e2259;ra nepreg&\u00e2259;tirea scriitorului (i chiar incompatibilitatea dintre cunoa(terea teoretic&\u00e2259; (i crea)ia artistic&\u00e2259; \u00eei opunem o m&\u00e2259;rturie a lui Paul Val\u00e9ry. \u00cen \u201eCrea)ia artistic&\u00e2259;\u201d, marele poet se opre(te asupra unei afirma)ii f&\u00e2259;cute de Richard Wagner: \u201eAm compus \u00abTristan (i Isolda\u00bb sub imperiul unei mari pasiuni (i dup&\u00e2259; mai multe luni de medita)ie teoretic&\u00e2259;\u201d. Val\u00e9ry scrie c&\u00e2259; aceast&\u00e2259; fraz&\u00e2259; r&\u00e2259;spundea unor a(tept&\u00e2259;ri ale sale, c&\u00e2259;ci \u201enimic nu este mai rar dec\u00e2t coordonarea a dou&\u00e2259; moduri de crea)ie, considerate, de regul&\u00e2259;, ca independente (i chiar incompatibile\u201d. Ad&\u00e2259;ug&\u00e2259;m (i o important&\u00e2259; m&\u00e2259;rturisire a lui Blaga. Marele poet (i filosof spune c&\u00e2259;, propun\u00e2ndu-(i s&\u00e2259; scrie autobiografia \u201eHronicul (i c\u00e2ntecul v\u00e2rstelor\u201d, a \u00eenceput prin a studia specificul prozei! Nu ne spune ce a studiat, dar e de presupus c&\u00e2259; a reg\u00e2ndit c\u00e2teva capodopere ale prozei (i, filosof de cultur&\u00e2259; german&\u00e2259;, cuno(tea desigur \u201eEstetica\u201d lui Hegel, unde exist&\u00e2259; un capitol \u201eDas poetische Kunstwerk im Unterschied des prosaischen\u201d (\u201eOpera poetic&\u00e2259; de art&\u00e2259; spre deosebire de cea prozastic&\u00e2259;\u201d). Informa)ia lui Blaga este important&\u00e2259; (i dintr-un alt punct de vedere. Psihologia crea)iei avertizeaz&\u00e2259; c&\u00e2259; talentul (inteligen)&\u00e2259;, fantezie creatoare, cultur&\u00e2259;, spirit de observa)ie, capacitate de expresie) nu este un bulg&\u00e2259;re de aur, pe care, cine \u00eel posed&\u00e2259;, \u00eel poart&\u00e2259; \u00een buzunar (i \u00eel aplic&\u00e2259; pretutindeni cu acela(i succes, ci este un proces evolutiv de adaptare la exigen)ele superioare ale unui tip preferen)ial de activitate desf&\u00e2259;(urat&\u00e2259; \u00eendelung, pasional (i cu un permanent autocontrol. Acest fapt explic&\u00e2259; de ce un mare poet nu este neap&\u00e2259;rat (i un mare prozator sau dramaturg, (i invers.<\/p>\n

La nivel mai \u00eenalt, al politicii culturale, nu numai a Rom\u00e2niei, ci (i a altor state europene, se manifest&\u00e2259; tacit ideea c&\u00e2259;, dac&\u00e2259; avem un mare num&\u00e2259;r de \u201epoe)i\u201d (i \u201eprozatori\u201d, dac&\u00e2259; a(adar l&\u00e2259;s&\u00e2259;m \u201es&\u00e2259; \u00eenfloreasc&\u00e2259; toate florile\u201d, vor ap&\u00e2259;rea spontan, la un moment dat, mari scriitori (i capodopere literare, iar cultura va progresa, poate, \u00een mod exponen)ial.
\nF&\u00e2259;r&\u00e2259; \u00eendoial&\u00e2259;, faptul de a avea \u00een c\u00e2t mai multe ora(e reviste de cultur&\u00e2259;, \u00een care public&\u00e2259; un mare num&\u00e2259;r de condeieri locali, este un fapt pozitiv, o contribu)ie la un stil de via)&\u00e2259; care cultiv&\u00e2259; sentimente alese, g\u00e2nduri (i valori \u00eenalte, \u00eentr-o lume \u00eenchinat&\u00e2259;, parc&\u00e2259; tot mai mult, nepotolitei sete de aur.
\nTotu(i se pot aduce dou&\u00e2259; obiec)ii acestui val imens de literatur&\u00e2259;, predominant minor&\u00e2259;. Circul&\u00e2259; \u00een unele state europene un cuv\u00e2nt nou, \u201eac)ionism\u201d (ne\u00eenregistrat \u00een DEX); sensul depreciativ al cuv\u00e2ntului trimite la o activitate agitat&\u00e2259;, exagerat&\u00e2259;, dar \u00eempr&\u00e2259;(tiat&\u00e2259;, f&\u00e2259;r&\u00e2259; o finalitate clar&\u00e2259;. Prima obiec)ie este aceea c&\u00e2259; un noian de literatur&\u00e2259; de nivel sc&\u00e2259;zut produce un zgomot informa)ional, care sufoc&\u00e2259; marile valori: \u201epoezia (f&\u00e2259;r&\u00e2259; har) ucide Poezia (mare)\u201d: cine cite(te zece poezii proaste are re)ineri s&\u00e2259; mai citeasc&\u00e2259; poezie. Pe drept avertiza semioticianul Umberto Eco c&\u00e2259; prea mult&\u00e2259; informa)ie este zgomot. \u00cen al doilea r\u00e2nd, este o eroare a crede c&\u00e2259; orice cantitate se transform&\u00e2259; automat \u00een calitate. Acestui mod de g\u00e2ndire, regretatul matematician Grigore Moisil i-ar opune exemplul c&\u00e2259; este ca (i cum ai crede c&\u00e2259;, dac&\u00e2259; distan)a de la A la B o parcurgi cu o ma(in&\u00e2259; \u00eentr-o sut&\u00e2259; de ore, atunci cu o sut&\u00e2259; de ma(ini o parcurgi \u00eentr-o or&\u00e2259;!
\nCitesc \u00een presa din Rom\u00e2nia c&\u00e2259; o singur&\u00e2259; editur&\u00e2259;, din Scornice(ti, editeaz&\u00e2259; o carte pe zi, iar unii autori ne amenin)&\u00e2259; c&\u00e2259; vor s&\u00e2259; scrie romane \u00een zece-cincisprezece volume. Este o nesocotin)&\u00e2259;. C\u00e2nd se va \u00een)elege c&\u00e2259; nu se poate \u00eenlocui prin lungime (i volum ceea ce nu se poate realiza prin profunzime? Un mare scriitor nu este un autor cu romane multe, ci cu romane mari. Cezar Petrescu a scris treizeci de romane, dar nu este un mare scriitor. Din cinci speciali(ti \u00een literatur&\u00e2259; francez&\u00e2259;, pe care i-am \u00eentrebat, niciunul n-a citit toate cele dou&\u00e2259;zeci de volume din \u201eLes Rougon-Macquart\u201d al lui Zola. Nici Balzac nu este mare \u00een toate romanele sale.
\nEste vorba aci de un fapt de politic&\u00e2259; cultural&\u00e2259;, pentru care nu am c&\u00e2259;derea s&\u00e2259; propun solu)ii. Cred, totu(i, c&\u00e2259; ceva nu este \u00een regul&\u00e2259; cu actuala iresponsabilitate a editurilor pentru valoarea c&\u00e2259;r)ilor editate (i a sponsorilor pentru valoarea c&\u00e2259;r)ilor sponsorizate. Pentru cine se public&\u00e2259; anual un munte de c&\u00e2259;r)i literare? N-ar fi mai bine, (i pentru autorii cu cel mult o umbr&\u00e2259; de talent literar, (i pentru societate, ca ace(ti autori s&\u00e2259; fie sf&\u00e2259;tui)i s&\u00e2259;-(i investeasc&\u00e2259; energiile \u00een activit&\u00e2259;)i mai productive?
\nDin izvoarele savante ale erorii<\/strong>
\nDeruta venit&\u00e2259; pe cale savant&\u00e2259; \u00een problema noastr&\u00e2259; \u00ee(i are izvoarele \u00een concep)ii filosofice (i estetice agnostice sau intui)ioniste. A fost promovat&\u00e2259;, pe dou&\u00e2259; c&\u00e2259;i, imposibilitatea \u00eenv&\u00e2259;)&\u00e2259;rii \u00een art&\u00e2259;. Mai \u00eent\u00e2i, a fost pierdut&\u00e2259; din vedere dezvoltarea personalit&\u00e2259;)ii artistice prin (tiin)&\u00e2259; (i cultur&\u00e2259;, iar \u00een al doilea r\u00e2nd, din princina perspectivelor neanalitice ale acestor concep)ii, au fost ignorate componentele prin care opera \u00ee(i realizeaz&\u00e2259; func)iile. \u00cen mod firesc, a fost ignorat&\u00e2259; necesitatea vastei culturi a scriitorilor (Goethe (i Eminescu, se (tie, au avut o cultur&\u00e2259; rar&\u00e2259;), precum (i necesitatea \u201especializ&\u00e2259;rii\u201d scriitorului \u00een elaborarea diferitelor componente ale artei. C\u00e2nd critica literar&\u00e2259; a identificat, din perspectiva bunului-sim), c\u00e2teva componente ale operei, teoria a formulat ideea c&\u00e2259; unele dintre aceste componente ar fi \u201eextraestetice\u201d, adic&\u00e2259; n-au func)ii artistice.
\nCu caracter de exemplu vom relua, \u00een cele ce urmeaz&\u00e2259;, c\u00e2teva tipuri de erori savante (i, de fiecare dat&\u00e2259;, vom schi)a direc)ia r&\u00e2259;spunsului nostru, prezentat in extenso \u00een lucrarea men)ionat&\u00e2259; mai sus.<\/p>\n

\u2013 Toate tratatele de poetic&\u00e2259; \u2013 antice, medievale, renascentiste (i clasiciste \u2013 sunt dogmatice, inutile pentru literatur&\u00e2259;.
\nTeza provine de la (coala lui B. Croce. Exist&\u00e2259; \u00eens&\u00e2259; un \u201edogmatism\u201d al (tiin)ei, care te oblig&\u00e2259; s&\u00e2259; admi)i c&\u00e2259; P&\u00e2259;m\u00e2ntul se rote(te \u00een jurul Soarelui. Adev&\u00e2259;rurile esteticii nu sunt nici imperative, nici universale, nici eterne, dar sunt adev&\u00e2259;ruri, nu vorbe \u00een v\u00e2nt; ele evolueaz&\u00e2259; odat&\u00e2259; cu societatea, dar nu dispar, pentru c&\u00e2259; )in de natura fenomenului artistic (i \u00eel \u00eenso)esc de-a lungul existen)ei lui. Tratatele de poetic&\u00e2259; esen)ializeaz&\u00e2259; experien)e succesuale. C&\u00e2259;linescu spunea, pe drept cuv\u00e2nt: \u201ePreceptele respective trebuie meditate, nu neap&\u00e2259;rat urmate\u201d. Dup&\u00e2259; Lessing, \u201ePoetica\u201d lui Aristotel are perenitatea \u201eElementelor\u201d lui Euclid. Cel mai mult i-a sup&\u00e2259;rat pe moderni(ti faptul c&\u00e2259; Aristotel a ar&\u00e2259;tat c\u00e2te adev&\u00e2259;ruri, care fac pl&\u00e2259;smuirea mai frumoas&\u00e2259;, Homer, fost, probabil, profesor de retoric&\u00e2259; \u00een Kios, le-a (tiut mai bine dec\u00e2t al)ii. Este o afirma)ie care sublinia cultura legendarului poet. (Trecem peste incertitudinile privitoare la persoana lui Homer.) Comentatorii au ar&\u00e2259;tat c&\u00e2259; \u00een epopeile homerice au fost incluse (i produc)ii regionale anterioare, pe care autorul le-a stilizat, le-a adaptat unui moment sau altul din epopeile sale (i astfel le-a \u00eencorporat \u00eentr-o ampl&\u00e2259; crea)ie unitar&\u00e2259;. Un procedeu similar l-a folosit (i autorul necunoscut al medievalului \u201eC\u00e2ntec al Nibelungilor\u201d, precum (i, \u00een secolul al XIX-lea, marele \u00eenv&\u00e2259;)at Elias L\u00f6nnrot \u00een \u201eKalevala\u201d nordic&\u00e2259;. Este un procedeu al autorilor cul)i, \u00een stare s&\u00e2259; se ridice deasupra fenomenului literar dialectal.
\nAristotel laud&\u00e2259; (i limba epopeilor, dar nu discut&\u00e2259; excelen)a solu)iei lingvistice a lui Homer. &\u00e2350;i aceast&\u00e2259; solu)ie a fost de tip cult: Homer a apelat la cuvinte (i unit&\u00e2259;)i frazeologice din mai multe dialecte grece(ti, ceea ce nu poate face dec\u00e2t un om cu orizont cultural. Aceast&\u00e2259; formul&\u00e2259; lingvistic&\u00e2259; a fost utilizat&\u00e2259; mai t\u00e2rziu (i de Dante, \u00een \u201eDivina Comedie\u201d, (i de Luther, \u00een traducerea german&\u00e2259; a \u201eBibliei\u201c, (i de Murnu, \u00een traducerea rom\u00e2neasc&\u00e2259; a epopeilor lui Homer.
\nLiteratura major&\u00e2259; n-a fost (i nu este o activitate \u201ef&\u00e2259;r&\u00e2259; noim&\u00e2259;\u201d. Crea)ie \u00eenseamn&\u00e2259; organizare superioar&\u00e2259;. Hazardul este dezorganizare, este entropic. Au fost eticheta)i ca dogmatici (i Hegel, (i Maiorescu, primul pentru c&\u00e2259; cerea \u00eentregii arte Bedeutsamkeit (semnifica)ie), iar cel de al doilea, pentru c&\u00e2259; vorbea de dou&\u00e2259; condi)ii ale poeziei.<\/p>\n

\u2013 \u00cen literatur&\u00e2259;, \u00een art&\u00e2259; \u00een genere, nu exist&\u00e2259; \u00eenv&\u00e2259;)are.
\nTez&\u00e2259; care condamn&\u00e2259; pe scriitor la o activitate empiric&\u00e2259;, uneori rudimentar&\u00e2259;. Etologia afirm&\u00e2259; c&\u00e2259; toate sistemele vii \u00eenva)&\u00e2259;; via)a este o aspira)ie spre mai bine. Teoria romantic&\u00e2259; a geniului la Kant consider&\u00e2259; arta ca produs exclusiv al geniului \u00eenn&\u00e2259;scut, deci \u00eenv&\u00e2259;)area nu e necesar&\u00e2259;. Cultura modern&\u00e2259; a infirmat practic aceast&\u00e2259; tez&\u00e2259;, prin conservatoare (i prin institutele de art&\u00e2259;. Literatura are o situa)ie aparte \u00een sensul c&\u00e2259; opera literar&\u00e2259; include mii de elemente, care nu pot fi predate \u00een \u00eenv&\u00e2259;)&\u00e2259;m\u00e2nt. Nu se poate \u00eenv&\u00e2259;)a arta de a scrie opere literare, nu se poate \u00eenv&\u00e2259;)a nici modul de a face mari descoperiri (tiin)ifice. Trebuie format&\u00e2259;, de fiecare dat&\u00e2259;, marea personalitate cultural-(tiin)ific&\u00e2259; a creatorului. Contrar unei opinii diletante, poetul nu c\u00e2nt&\u00e2259; doar instinctiv, \u201eca pas&\u00e2259;rea pe creang&\u00e2259;\u201d. Ce ar fi fost poezia lui Eminescu, dac&\u00e2259; el ar fi r&\u00e2259;mas, ca tat&\u00e2259;l s&\u00e2259;u, c&\u00e2259;minar? Talentul f&\u00e2259;r&\u00e2259; cultur&\u00e2259; produce art&\u00e2259; naiv&\u00e2259;; cu pu)in&\u00e2259; cultur&\u00e2259;, produce art&\u00e2259; epigonic&\u00e2259;. Crea)ia literar&\u00e2259; valoroas&\u00e2259; are dou&\u00e2259; niveluri: Nivelul profesional (i nivelul creator. Primul poate fi \u00eenv&\u00e2259;)at, cel de al doilea, spun informaticienii, este nealgoritmizabil. Cultura transform&\u00e2259; pe tinerii talenta)i \u00een profesioni(ti, dar nu d&\u00e2259; geniu.<\/p>\n

\u2013 Sistemele artistice \u2013 marii scriitori, operele monumentale \u2013 nu admit compara)ii.
\nTeza Vianu, Hrapcenko (.a. Capituleaz&\u00e2259;, \u00een aceste cazuri, compara)ia, opera)ie logic&\u00e2259; omniprezent&\u00e2259;? Capituleaz&\u00e2259; intui)ia, pus&\u00e2259; \u00een fa)a unor sisteme prea vaste (i prea complexe. Compara)ia este prezent&\u00e2259; \u00een toate ierarhiz&\u00e2259;rile istoriei (i ale criticii literare. Compar&\u00e2259;m \u00een art&\u00e2259; (i \u00een (tiin)&\u00e2259; nu personalit&\u00e2259;)i, ci modelele de epoc&\u00e2259;: modelul comediei latine (i modelul comediei lui Moli\u00e8re etc. Nici o activitate uman&\u00e2259; nu este lipsit&\u00e2259; de criterii de valoare. (Trecem aci peste faptul c&\u00e2259; estetica (i teoria literar&\u00e2259; tradi)ional&\u00e2259; n-au putut rezolva problema criteriilor de apreciere \u00een literatur&\u00e2259;, dar critica literar&\u00e2259; a procedat corect, judec\u00e2nd calit&\u00e2259;)ile, par)iale, sectoriale, ale solu)iilor artistice dintr-o oper&\u00e2259;.)
\nDac&\u00e2259; operele literare nu admit compara)ia \u00eenseamn&\u00e2259; c&\u00e2259; orice autor se poate considera un creator de prim&\u00e2259; m&\u00e2259;rime.<\/p>\n

\u2013 Poezia este doar autoexprimare a individualit&\u00e2259;)ii poetului.
\nPoezia este \u00eentr-adev&\u00e2259;r exprimarea unei individualit&\u00e2259;)i poetice, dar aceasta este \u00een slujba unor sentimente \u00eenalte (i a idealurilor umane. F&\u00e2259;r&\u00e2259; o bogat&\u00e2259; con(tiin)&\u00e2259; filosofic&\u00e2259;, etic&\u00e2259;, politic&\u00e2259;, individualitatea \u00een sine comunic&\u00e2259; prea pu)in. E. Lovinescu vedea \u00een trecerea de la epic la liric o caracteristic&\u00e2259; a poeziei moderne, cu care avem a ne sincroniza, dar simpla \u201etrecere\u201d nu e suficient&\u00e2259;. Nu orice autoexprimare sluje(te scopurile artei. Teza aci \u00een discu)ie a f&\u00e2259;cut pe unii tineri s&\u00e2259; nu citeasc&\u00e2259; pe marii poe)i, ca s&\u00e2259; nu-(i piard&\u00e2259; \u201evocea inconfundabil&\u00e2259;\u201d. O revist&\u00e2259;, mi se pare \u201eVatra\u201d, a al&\u00e2259;turat zece poezii ale unor poe)i \u201ecu voci inconfundabile\u201d (i le-a dovedit perfect confundabile. Vianu avertiza c&\u00e2259; epocile \u00een care s-a pus prea mare accent pe individualitatea poetic&\u00e2259; n-au fost epoci \u00eenfloritoare. Parada personalist&\u00e2259; a poetului nu emo)ioneaz&\u00e2259;.<\/p>\n

\u2013 Tematica (i ideatica sunt \u201eextraestetice\u201d.
\nTez&\u00e2259; care a cobor\u00e2t p\u00e2n&\u00e2259; \u00een manualele (colare. Teoria sistemelor afirm&\u00e2259; c&\u00e2259;, \u00een sistemele orientate spre scopuri, toate componentele, ale organismelor vii ca (i ale crea)iilor umane, contribuie \u00een mod specific la realizarea func)iilor \u00eentregului. Metalele (i alte substan)e anorganice primesc, \u00een organism, func)ii organice. Monumentalitatea picturii \u201e&\u00e2350;coala din Atena\u201d a lui Rafael a \u00eenceput cu monumentalitatea temei. Goethe: \u201eDac&\u00e2259; un artist \u00eenf&\u00e2259;)i(eaz&\u00e2259; un c\u00e2ine, ne putem bucura de apari)ia a \u00eenc&\u00e2259; unui c\u00e2ine, dar nu a unei opere de art&\u00e2259;\u201d.
\nExist&\u00e2259; o estetic&\u00e2259; a informa)iei artistice. Fascineaz&\u00e2259; inteligen)a autorului, fantezia lui, m&\u00e2259;re)ia ideilor (i a idealurilor sale, noble)ea afectelor etc. Lessing: \u201eUn artist g\u00e2nditor este \u00eenc&\u00e2259; o dat&\u00e2259; pe at\u00e2t de valoros\u201d. Banalit&\u00e2259;)ile informa)ionale anuleaz&\u00e2259; valoarea. Ce ar fi Faust f&\u00e2259;r&\u00e2259; filosofia lui? Dar, spune Blaga, important&\u00e2259; nu este filosofia pe care o pui \u00een oper&\u00e2259;, ci filosofia pe care o ai. A(adar, nu exist&\u00e2259; nimic \u201eextraestetic\u201d \u00een literatur&\u00e2259;. Toate momentele operei solicit&\u00e2259; creativitatea scriitorului.<\/p>\n

\u2013 Literatura modern&\u00e2259; renun)&\u00e2259; la personaj. Personajul pozitiv este un \u201eprodus de eprubet&\u00e2259;\u201c.
\nHomo fictus este o mare inven)ie a societ&\u00e2259;)ii. Teoria jocurilor strategice sugereaz&\u00e2259; c&\u00e2259; personajul este, pentru cititor, un vast experiment mental, pe care acesta \u00eel face f&\u00e2259;r&\u00e2259; riscurile confrunt&\u00e2259;rilor reale. Natura (i, \u00een parte, mediul ambiant se comport&\u00e2259; fa)&\u00e2259; de noi ca un adversar care \u00ee(i ascunde strategiile. Personajul ofer&\u00e2259; informa)ii pentru medita)ii pe marginea reac)iilor umane posibile. La \u00eentreb&\u00e2259;ri esen)iale, merg\u00e2nd p\u00e2n&\u00e2259; la politica (i la etica lumii \u00eenconjur&\u00e2259;toare, personajul literaturii realiste ofer&\u00e2259;, prin modele izomorfe cu realul, experien)e elocvente. Personajul pozitiv concretizeaz&\u00e2259; frumuse)ea idealurilor, at\u00e2t de dragi tineretului, iar personajul tragic, \u201eculpabil (i nevinovat\u201d, cum scrie Hegel, \u00eembog&\u00e2259;)e(te sufletele noastre cu omenie (i cu precau)ii \u00een aprecierea semenilor.<\/p>\n

\u2013 Limba nu are \u00eensu(iri estetice.
\nIdee a stilisticianul francez Jean Marouzeau, a lui Camil Petrescu, a poetului Al. Philippide (.a. Camil Petrescu afirm&\u00e2259; c&\u00e2259; nu limba este frumoas&\u00e2259;, ci con)inutul este, adesea, impresionant. \u00cel contrazice acela(i text literar tradus o dat&\u00e2259; \u201enotarial\u201d, alt&\u00e2259; dat&\u00e2259; artistic. \u00centreaga crea)ie uman&\u00e2259; are (i dimensiuni estetice. Clasici francezi, germani, ru(i, s\u00e2rbi, rom\u00e2ni au elogiat frumuse)ile limbilor lor. Evolu)ia limbii rom\u00e2ne, a ar&\u00e2259;tat Ovid Densusianu, a avut loc (i dup&\u00e2259; criteriul estetic. Alecsandri a satirizat, dup&\u00e2259; acest criteriu, ciunismele, italienismele, abuzul de neologisme. Limba rom\u00e2n&\u00e2259; a \u00eenlocuit multe cuvinte dizgra)ioase, vechi, prin altele, elegante (\u201epelin\u201d \u00een loc de \u201elimbricari)&\u00e2259;\u201d, \u201esor&\u00e2259; medical&\u00e2259;\u201d \u00een loc de \u201espitalagioaic&\u00e2259;\u201d) etc. Marii scriitori recomand&\u00e2259; tinerilor: alege)i cuvintele, c&\u00e2259;ci (i poporul are drept s&\u00e2259; creeze rebuturi. Limba nu este \u00eenc&\u00e2259;rcat&\u00e2259; de valori pe tot \u00eentinsul ei. Dup&\u00e2259; constat&\u00e2259;rile noastre, toate sectoarele limbii se grupeaz&\u00e2259;, estetic, \u00een trei categorii: cu o conota)ie pozitiv&\u00e2259; (\u201efrumoase\u201d), cu o conota)ie negativ&\u00e2259; (\u201eur\u00e2te\u201d) (i, cea mai mare parte, cu conota)ie indiscernabil&\u00e2259;. Scriitorul care prive(te limba ca pe un fenomen amorf (i lipsit de valori va propune o oper&\u00e2259; deficitar&\u00e2259; la nivelul cel mai specific pentru literatur&\u00e2259;.<\/p>\n

\u2013 Elementele extraliterare (substandardismele) \u2013 arhaismele, regionalismele etc. \u2013 pot fi utilizate \u00een stilul beletristic, dar \u201enu prea multe\u201d
\nAcest criteriu al \u201edozei\u201d, propus de Ov. Densusianu (i utilizat, p\u00e2n&\u00e2259; azi, \u00een stilistic&\u00e2259; (i critic&\u00e2259;, este un criteriu statistic, inoperant din punct de vedere estetic, pentru c&\u00e2259; nu )ine seama de calitatea cuvintelor. Teoria recept&\u00e2259;rii a avertizat c&\u00e2259; un singur cuv\u00e2nt dizgra)ios distruge farmecul unei poezii. Dup&\u00e2259; noi, se impun trei criterii cu func)ii artistice \u00een selectarea acestor elemente: accesibilitatea (un cuv\u00e2nt ne\u00een)eles nu comunic&\u00e2259; nimic), expresivitatea (valorificarea plasticit&\u00e2259;)ii, a poeticit&\u00e2259;)ii unor cuvinte (i expresii adaug&\u00e2259; un farmec suplimentar textului) (i adecvarea la context (cerin)&\u00e2259; introdus&\u00e2259; de romantici \u00een costuma)ie, \u00een universul obiectual, \u00een limb&\u00e2259; etc.). La \u00eenceputul secolului al XIX-lea a func)ionat \u00een cultura rom\u00e2n&\u00e2259; (i criteriul originii istorice a cuvintelor \u2013 slav ori latino-romanic? S-a impus acesta din urm&\u00e2259;, ceea ce a dat modernitate limbii noastre.<\/p>\n

\u2013 Nu (tim ce este valoarea (i ce este capodopera.
\n\u00cen anii \u201940, la cursul de teoria culturii de la Universitatea din Bucure(ti, s-a spus: \u201eValoarea este un ce inefabil\u201d. Teoria a r&\u00e2259;mas la aceast&\u00e2259; defini)ie. Profesorul francez de estetic&\u00e2259; G. Picon scria c&\u00e2259; \u201esarcina criticii este de a sugera inefabilul\u201d. Ce sarcin&\u00e2259; clar&\u00e2259;! Principiul euristic al g\u00e2ndirii analogice conduce spre considerarea unor sisteme unde componentele sunt clare, iar concluzia constat&\u00e2259;: valoarea este efectul sinergic al func)ionalit&\u00e2259;)ii componentelor (i al interrela)iilor lor. Func)iile decid asupra valorii. \u00cenceteaz&\u00e2259; func)iile, \u00eenceteaz&\u00e2259; valoarea. Scriitorul este dirijorul unei vaste orchestre, \u00een care nici o vioar&\u00e2259; nu are voie s&\u00e2259; c\u00e2nte cu struna lips&\u00e2259;.
\nCapodopera este opera \u00een care toate componentele sau m&\u00e2259;car cele mai multe (i mai importante \u00ee(i realizeaz&\u00e2259; \u00een mod optim func)iile ce le sunt inerente. \u00cen cercetarea valorii unei opere, trebuie relevat&\u00e2259; calitatea solu)iilor oferite de autor la nivelul componentelor; acestea se cer apreciate dup&\u00e2259; criterii specifice \u2013 limba cere alte criterii dec\u00e2t ideatica etc.<\/p>\n

\u2013 Opera literar&\u00e2259; nu poate fi cunoscut&\u00e2259;.
\nTez&\u00e2259; cu origine \u00een eseistica francez&\u00e2259; modern&\u00e2259;. O nou&\u00e2259; \u201eexcep)ie\u201d \u00een strategiile naturii? Natura nu face excep)ii. Logicianul Anton Dumitriu preciza: \u201eAfirma)ia c&\u00e2259; omenirea nu va cunoa(te niciodat&\u00e2259; fa)a neluminat&\u00e2259; a Lunii n-a apar)inut g\u00e2ndirii (tiin)ifice; trebuia spus deocamdat&\u00e2259; nu cunoa(te\u2026\u201d. &\u00e2350;tiin)a a dovedit c&\u00e2259; nu exist&\u00e2259; fenomene reale principial incognoscibile. Agnosticismul secolului al XVIII-lea a fost, de mult, infirmat. Nu se poate nega valoarea de adev&\u00e2259;r a istoriei (i a criticii literare. Structuralismul a analizat toate datele (i rela)iile unor opere literare, iar altceva operele nu con)in. G\u00e2ndul c&\u00e2259; o oper&\u00e2259; con)ine (i \u201emistere\u201d este o str&\u00e2259;veche supersti)ie.
\nCum poate elabora un scriitor structura unei opere care \u201enu poate fi cunoscut&\u00e2259;\u201d?<\/p>\n

\u2013 Scriitor este cel care face altfel de cum g&\u00e2259;se(te.
\nAlt&\u00e2259; tez&\u00e2259; frecvent&\u00e2259; (i derutant&\u00e2259; a eseisticii franceze (\u201eL\u2019\u00e9crivain est celui qui fait autrement de ce qu\u2019il a trouv\u00e9\u201d). Noul este o valoare numai dac&\u00e2259; e superior vechiului. Este regretabil c&\u00e2259; unii critici rom\u00e2ni adopt&\u00e2259;, epigonic, cum scria Marino, opinii str&\u00e2259;ine superficiale, dar ignor&\u00e2259; cuceriri importante autohtone. Se afirm&\u00e2259; c&\u00e2259; un scriitor, dac&\u00e2259; g&\u00e2259;se(te structurat&\u00e2259; literatura, o destructureaz&\u00e2259;, (i invers. Aceasta s&\u00e2259; fie func)ia social&\u00e2259; a scriitorului? Noi credeam c&\u00e2259; el trebuie s&\u00e2259; ofere lumii hran&\u00e2259; pentru inim&\u00e2259; (i minte. Sper&\u00e2259;m c&\u00e2259; aceasta este (i opinia scriitorilor cu g\u00e2ndul la cititori (i la marii scriitori de azi (i de totdeauna.
\nO ultim&\u00e2259; observa)ie: c\u00e2te un autor, con(tient de caracterul minor al unei scrieri a sale, \u00eencerc&\u00e2259; s&\u00e2259; se scuze \u00een fa)a cititorilor prin faptul c&\u00e2259; \u201es-a gr&\u00e2259;bit\u201d, insinu\u00e2nd c&\u00e2259;, dac&\u00e2259; nu s-ar fi gr&\u00e2259;bit, ehei, ce oper&\u00e2259; mare ar fi creat. Dar cine l-a presat? Psihologia crea)iei \u00eel \u00eendemna s&\u00e2259; se gr&\u00e2259;beasc&\u00e2259; \u00eencet (i s&\u00e2259; nu uite c&\u00e2259; natura a avut nevoie de treizeci de ani ca s&\u00e2259; fac&\u00e2259; un stejar, dar numai de trei luni ca s&\u00e2259; fac&\u00e2259; un dovleac.
\n\u00cen concluzie<\/strong>
\nA(adar, perspectiva savant&\u00e2259; asupra activit&\u00e2259;)ii de crea)ie literar&\u00e2259; propune adeseori teze derutante. A sugera talentelor c&\u00e2259; nu pot \u00eenv&\u00e2259;)a nimic \u00een profesia lor \u00eenseamn&\u00e2259; a le dezarma (i a le condamna la mediocritate.
\nSe \u00een)elege c&\u00e2259; unui talent \u00een formare, c&\u00e2259;zut la confluen)a celor dou&\u00e2259; izvoare ale unei erori tradi)ionale d&\u00e2259;un&\u00e2259;toare, nu-i va fi u(or s&\u00e2259; priceap&\u00e2259; la timp necesitatea de a-(i cultiva, cu \u00een)elepciune, entuziasm (i pasiune, at\u00e2t ogorul, c\u00e2t (i s&\u00e2259;m\u00e2n)a. De notat \u00eens&\u00e2259; c&\u00e2259; marii scriitori au \u00een)eles devreme c&\u00e2259; trebuie s&\u00e2259; (tie, s&\u00e2259; st&\u00e2259;ruie \u00eendelung, \u00een medita)ii calificate, asupra valorilor anterioare (i s&\u00e2259; lucreze asupra lor \u00een(i(i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pedagogul Clapar\u00e8de scria c&\u00e2259;, dac&\u00e2259; \u00een construc)ia de poduri sau \u00een instan)ele de judecat&\u00e2259; s-ar lucra at\u00e2t de superficial ca \u00een pedagogie, toate podurile s-ar d&\u00e2259;r\u00e2ma (i mul)i nevinova)i ar fi trimi(i la sp\u00e2nzur&\u00e2259;toare. Litera)ii ar putea medita melancolici la aceast&\u00e2259; afirma)ie. Pedagogia este recunoscut&\u00e2259; ca o (tiin)&\u00e2259;, dar teoria literar&\u00e2259; este privit&\u00e2259; de litera)ii… Cite\u0219te mai mult »O eroare veche \u015fi persistent\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[10392,10393,10394],"class_list":["post-17886","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-eroarea","tag-originile-erorii","tag-teorii-ale-erorii"],"views":2358,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17886","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17886"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17886\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17886"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17886"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17886"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}