{"id":17882,"date":"2014-03-06T10:08:33","date_gmt":"2014-03-06T08:08:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17882"},"modified":"2014-03-08T00:51:54","modified_gmt":"2014-03-07T22:51:54","slug":"mircea-popa-se-destainuie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mircea-popa-se-destainuie\/","title":{"rendered":"Mircea Popa se dest\u0103inuie"},"content":{"rendered":"

Cartea lui Marin Iancu, \u201eConvorbiri cu Mircea Popa si provincia sa creatoare\u201c (Editura Nico, T\u00e2rgu Mure(, 2013, 306 p.), este una foarte dens&\u00e2259; \u00een toate compartimentele ei, densitate conferit&\u00e2259; de bogata (i variata oper&\u00e2259; a celui cu care se convorbe(te, de bogata sa experien)&\u00e2259; de via)&\u00e2259; (i de la fel de bogata sa presta)ie didactic&\u00e2259; la diverse universit&\u00e2259;)i transilv&\u00e2259;nene, de ampla prezen)&\u00e2259; \u00een cetate a c&\u00e2259;rturarului.<\/strong> <\/em>
\nUn mare coeficient de noutate con)in paginile despre p&\u00e2259;rin)ii s&\u00e2259;i, despre tat&\u00e2259;l s&\u00e2259;u, preotul ardelean ortodox Alexandru Popa, un preot c&\u00e2259;rturar,\u00a0 stimat de enoria(ii din Lazuri de Beiu(, din Bihor, (i din alte c\u00e2teva localit&\u00e2259;)i unde a fost m\u00e2nat, de o istorie nedreapt&\u00e2259;, s&\u00e2259; se bejeneasc&\u00e2259;, \u00eempreun&\u00e2259; cu familia sa. Un preot care \u201ef&\u00e2259;cea spovedaniile f&\u00e2259;r&\u00e2259; bani (i slujbele de utrenie cu mult&\u00e2259; pl&\u00e2259;cere\u201c.\u00a0 Cu acela(i imens respect este evocat&\u00e2259; destoinica (i m&\u00e2259;rinimoasa mam&\u00e2259; a scriitorului, \u201eo mucenic&\u00e2259; a datoriei familiale, dus&\u00e2259; p\u00e2n&\u00e2259; \u00een p\u00e2nzele albe\u201c, care a murit cu regretul c&\u00e2259; fiul s&\u00e2259;u n-a putut s&\u00e2259; fac&\u00e2259; o specializare la Paris. N&\u00e2259;scut (i crescut \u00eentr-o astfel de familie, Mircea Popa a avut, cum scrie, \u201eo anumit&\u00e2259; \u00eendrumare cultural&\u00e2259;\u201c, a crescut \u00een spiritul respectului pentru )ar&\u00e2259;, pentru valorile ei spirituale, educa)ie \u00eembog&\u00e2259;)it&\u00e2259; la liceul din Beiu(, ora(ul supranumit \u201eBlaj al Bihorului\u201c (i apoi la Universitatea clujean&\u00e2259;, unde a avut profesori precum Iosif Pervain, Ion Vlad, Emil Petrovici, Dimitrie Macrea, Ioan P&\u00e2259;tru), Mircea Zaciu, Nicolae Lascu, David Prodan, &\u00e2350;tefan Pascu, Constantin Daicoviciu, de care \u00ee(i aminte(te cu mare respect, pe care (i l-a m&\u00e2259;rturisit (i \u00een volumul anterior, \u201eFiguri universitare clujene\u201c, una dintre cele mai substan)iale c&\u00e2259;r)i ale sale.
\nA fost o pl&\u00e2259;cere pentru intervievator, care se transmite (i cititorului c&\u00e2259;r)ii, de a convorbi cu autorul unei bogate opere, alc&\u00e2259;tuite din monografii (gen pentru care are o \u201eatrac)ie esen)ial&\u00e2259;\u201c) despre Ilarie Chendi (1973), Ion Molnar Piuariu (1976), Octavian Goga (1981), Ion Ag\u00e2rbiceanu (1982, 2013), Timotei Cipariu (1993), Lucian Blaga (2007), Victor Papilian (2008), din edi)ii din scrierile lui George Bari)iu, Ioan Slavici, George Co(buc, Octavian Goga, Vasile Goldi(, Nicolae O)&\u00e2259;lea, Victor Eftimiu, Emil Isac, Ion Minulescu, Dim. Meciu, Corneliu Coposu, Miron Pompiliu, Lucre)ia Suciu, Radu Dragnea, C.C.I. Nottara, Ioan Pop Florantin, Florian &\u00e2350;tef&\u00e2259;nescu Goang&\u00e2259;, Al. Ciura, &\u00e2350;t. Aug. Doina(, I. Russu Arudeanu, George Moceanu, Al. Mateevici, Gheorghe Carda(, Ioan Miclea, Victor Papilian, Victor Iancu, C. Hagea. Oper&\u00e2259; care se completeaz&\u00e2259; cu c&\u00e2259;r)ile despre istoria presei din Transilvania, cu aceea de lexicograf, de cercet&\u00e2259;tor al operei scriitorilor din diaspora, cu aceea de comparatist. Autorul se declar&\u00e2259;, (i opera sa confirm&\u00e2259; declara)ia, \u00een primul r\u00e2nd istoric literar, adept al studiului bine documentat, erudit, bazat pe izvoare noi, ob)inute \u00een urma \u00eendelungatelor (i obositoarelor cercet&\u00e2259;ri de arhiv&\u00e2259;, \u00een )ar&\u00e2259; (i \u00een )&\u00e2259;rile \u00een care a putut s&\u00e2259; c&\u00e2259;l&\u00e2259;toreasc&\u00e2259; dup&\u00e2259; 1990. M\u00e2ndria sa c&\u00e2259; a scris altfel despre Timotei Cipariu, Ion Ag\u00e2rbiceanu (i Lucian Blaga este (i adev&\u00e2259;rat&\u00e2259; (i legitim&\u00e2259;. Fanaticul, \u00een sensul cel mai bun, cercet&\u00e2259;tor se m\u00e2ndre(te c&\u00e2259; a scris primul despre Nicolae O)&\u00e2259;lea, autorul care a publicat prima carte de fabule rom\u00e2ne(ti, la Viena, \u00een 1784, c&\u00e2259; a descoperit (i publicat sub titlul \u201eCuvinte de laud&\u00e2259;\u201c (2011) imnele liturgice ale lui Samuil Micu, c&\u00e2259; a stabilit c&\u00e2259; prima traducere a \u201eLuceaf&\u00e2259;rului\u201c eminescian a ap&\u00e2259;rut nu \u00een german&\u00e2259;, cum se spusese, ci \u00een francez&\u00e2259;, traducerea apar)in\u00e2ndu-i lui Trandafir C. Juvara; c&\u00e2259; a descoperit o poezie necunoscut&\u00e2259; a lui Al. Macedonski, parodie la \u201eSomnoroase p&\u00e2259;s&\u00e2259;rele\u201c de Mihai Eminescu, c&\u00e2259; a descoperit un document de pre), hrisovul dat de domnitorul Alexandru Moruzi la 28 mai 1803, privitor la \u00eenfiin)area unei (coli \u201ede limb&\u00e2259; elineasc&\u00e2259; (i moldoveneasc&\u00e2259;\u201c la Chi(in&\u00e2259;u, deci despre \u00eenceputul \u00eenv&\u00e2259;)&\u00e2259;m\u00e2ntului moldovenesc dincolo de Prut. Exemplele de astfel de descoperiri sunt mai multe.
\nCartea este un c\u00e2(tig (i din alt punct de vedere, (i anume acela al opiniilor scriitorului despre Rom\u00e2nia postrevolu)ionar&\u00e2259;, opinii net negative,\u00a0 intervievatul declar\u00e2nd c&\u00e2259; )ara noastr&\u00e2259;, dup&\u00e2259; acel prag istoric, \u201etr&\u00e2259;ie(te \u00eentr-o situa)ie anormal&\u00e2259; din toate punctele de vedere, inclusiv \u00een domeniul elitelor de orice fel\u201c. Detest&\u00e2259; neregulile, haosul, privatiz&\u00e2259;rile trucate, jefuirea gospod&\u00e2259;riilor colective, lichidarea industriei na)ionale, \u00eenmul)irea universit&\u00e2259;)ilor particulare, desfiin)area sistemului editorial, care era \u201eperformant (i organizat\u201c, dispre)uirea elitelor, bararea fiilor de )&\u00e2259;rani la studii superioare, sistemul juridic viciat, diminuarea statutului scriitorului, prostituarea televiziunilor, \u00eenstr&\u00e2259;inarea bog&\u00e2259;)iilor )&\u00e2259;rii, suspendarea dreptului la cultur&\u00e2259; al cet&\u00e2259;)enilor, marginalizarea culturii, analfabetismul, politicianismul d\u00e2mbovi)ean, patriotismul de parad&\u00e2259;, desconsiderarea valorilor na)ionale. Societatea rom\u00e2neasc&\u00e2259;, scrie Mircea Popa, \u201emerge \u00een deriv&\u00e2259;, se cufund&\u00e2259; \u00een mla(tinile unei nep&\u00e2259;s&\u00e2259;ri extins&\u00e2259; la scar&\u00e2259; na)ional&\u00e2259;, din care lipse(te orice urm&\u00e2259; de patriotism. Rom\u00e2nul a ajuns at\u00e2t de nep&\u00e2259;s&\u00e2259;tor, de indolent, \u00eenc\u00e2t e de mirare c&\u00e2259; \u00eel mai )ine Domnul pe p&\u00e2259;m\u00e2nt. Ar trebui s&\u00e2259; vin&\u00e2259; un nou Vlad &\u00e2354;epe(, un nou Tudor sau Iancu, care s&\u00e2259; ne bat&\u00e2259; cu biciul \u00een pie)ele publice, cur&\u00e2259;)ind grajdurile lui Augias de toate relele (i blestemele.\u201c Cet&\u00e2259;)eanul, omul din cetate care este Mircea Popa, condamn&\u00e2259; toate aceste tare ale Rom\u00e2niei contemporane,\u00a0 c&\u00e2259;rora le contrapune spiritul transilv&\u00e2259;nean \u201ede ordine, disciplin&\u00e2259;, tenacitate, toleran)&\u00e2259;, dar (i rigoare (i netranzac)ionism\u201c.
\nCel care \u00een anii totalitarismului n-a ob)inut aprobare de cercet&\u00e2259;ri \u00een Vest, se simte, ca (i alt&\u00e2259;dat&\u00e2259;, cum scrie, \u00eentr un exil interior. Nu dezarmeaz&\u00e2259;, nu pune condeiul jos pentru c&\u00e2259; \u00eel fortific&\u00e2259; \u00eencrederea \u00een literatura contemporan&\u00e2259;: \u201eO spun f&\u00e2259;r&\u00e2259; niciun fel de re)inere: tabloul literaturii rom\u00e2ne de azi e unul dintre cele mai pasionante. Avem un lot de poe)i diver(i, a c&\u00e2259;ror apartenen)&\u00e2259; la o genera)ie sau alta ((aptezeci(ti, optzeci(ti, dou&\u00e2259;mii(ti etc.) marcheaz&\u00e2259; diverse stiluri (i moduri de abordare cu nimic mai prejos fa)&\u00e2259; de nivelul poeziei europene actuale. Momentul de desprindere din proletcultism l-a constituit poezia (aizecist&\u00e2259;, al c&\u00e2259;rui (sic) v\u00e2rf de lance a fost Nichita St&\u00e2259;nescu, poet de o extraordinar&\u00e2259; for)&\u00e2259; imaginativ&\u00e2259;, care (i-a devansat cu mult contemporanii, anun)\u00e2nd epoca textualismului (i a paradoxismului care i-a urmat.\u201c Sunt citate nume de poe)i ca Horia B&\u00e2259;descu, Adrian Popescu, Ion Mircea, Dinu Fl&\u00e2259;m\u00e2nd, Ion Cristofor,\u00a0 Mariana Bojan, Marcel Mure(eanu, de prozatori ca Radu Mare(, de esei(ti ca Ion Pop, Marian Papahagi, Ion Vartic, Petru Poant&\u00e2259;, de autori \u201ecu mari posibilit&\u00e2259;)i creatoare\u201c, ca Marta Petreu (i Ruxandra Cesereanu. Nume, cum se vede, doar din literatura transilv&\u00e2259;nean&\u00e2259;, din provincia creatoare al c&\u00e2259;rei membru este (i Mircea Popa.
\nAutorul are un motiv de m\u00e2hnire: c&\u00e2259;r)ile sale n au fost primite cum se a(tepta: \u201eLumea nu m&\u00e2259; cite(te, nu m&\u00e2259; cunoa(te, (i, adeseori, nici nu prea (tie ce am scris (i c\u00e2t am scris. Mul)i tineri cronicari (i istorici literari \u00eemi ignor&\u00e2259; cu senin&\u00e2259;tate scrisul, d\u00e2nd importan)&\u00e2259; colegilor de genera)ie, care practic&\u00e2259; mai ales foiletonismul (i impresionismul critic (i ocolesc cu bun&\u00e2259; (tiin)&\u00e2259; cercet&\u00e2259;rile riguroase, preponderent documentare, bine ancorate \u00een sistemul de valori al epocii.\u201c Nu sunt, aceste constat&\u00e2259;ri, motiv pentru istoricul literar s&\u00e2259;-(i p&\u00e2259;r&\u00e2259;seasc&\u00e2259; modul personal de abordare a literaturii, profilul s&\u00e2259;u de istoric literar.
\nCartea de acum, ca (i mai vechea \u201eMircea Popa la 70 de ani. Biobibliografie\u201c, alc&\u00e2259;tuit&\u00e2259; de Olga Morar (i Maria Vaida, vine \u00een sprijinul celor care doresc s&\u00e2259; aib&\u00e2259; o imagine c\u00e2t mai precis&\u00e2259; despre un mare istoric literar, despre opera sa, despre via)a sa, despre omul franc, obiectiv, care nu iube(te intriga, lingu(eala, ploconirea.
\n\u00cen final dou&\u00e2259; observa)ii. La p. 231 scrie c&\u00e2259; \u00een timpul totalitarismului o serie de \u201eelite\u201c, precum Ilie Verde), Ion Gheorghe Maurer, Alexandru B\u00e2rl&\u00e2259;deanu au ajuns academicieni. Membri ai Academiei R.S. Rom\u00e2nia au fost doar I. Gh. Maurer (1955), reconfirmat (i Alexandru B\u00e2rl&\u00e2259;deanu (1955), (i el reconfirmat dup&\u00e2259; 1990. Ilie Verde) n-a fost nici m&\u00e2259;car membru al Academiei de &\u00e2350;tiin)e Sociale (i Politice (1970 1989), sau mai precis nu i-am \u00eent\u00e2lnit numele \u00een documentele pe care le am cercetat. \u00cen fine, semnal&\u00e2259;m c&\u00e2259; un lung text, de la paginile 70-73 revine ad litteram la paginile 192-194.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea lui Marin Iancu, \u201eConvorbiri cu Mircea Popa si provincia sa creatoare\u201c (Editura Nico, T\u00e2rgu Mure(, 2013, 306 p.), este una foarte dens&\u00e2259; \u00een toate compartimentele ei, densitate conferit&\u00e2259; de bogata (i variata oper&\u00e2259; a celui cu care se convorbe(te, de bogata sa experien)&\u00e2259; de via)&\u00e2259; (i de la fel de bogata sa presta)ie didactic&\u00e2259;… Cite\u0219te mai mult »Mircea Popa se dest\u0103inuie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10338,9077],"class_list":["post-17882","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-convorbiri-cu-mircea-popa-si-provincia-sa-creatoare","tag-marin-iancu"],"views":1434,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17882","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17882"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17882\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17882"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17882"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17882"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}