{"id":17876,"date":"2014-03-06T10:02:38","date_gmt":"2014-03-06T08:02:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17876"},"modified":"2014-03-08T00:52:47","modified_gmt":"2014-03-07T22:52:47","slug":"reporter-la-sfarsitul-lumii-dar-nu-intr-o-siberie-a-spiritului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/reporter-la-sfarsitul-lumii-dar-nu-intr-o-siberie-a-spiritului\/","title":{"rendered":"\u201eReporter la sf\u00e2r\u015fitul lumii\u201c, dar nu \u00eentr-o Siberie a spiritului"},"content":{"rendered":"

\u00centre lumea reportajelor interbelice (i jurnalismul narativ al anilor 2000 se spune c&\u00e2259; ar fi un imens za) propagandistic din perioada comunist&\u00e2259;. Nimic mai fals! Iar volumul lui Cornel Nistorescu, \u201eReporter la sfarsitul lumii (1978-1988)\u201c, editat de Compania la sf\u00e2r(itul anului 2013, dovede(te c&\u00e2259; exist&\u00e2259; filoane jurnalistice remarcabile care nu au fost exploatate pentru c&\u00e2259; spa)iul public a fost invadat de un pseudo-discurs istoric c\u00e2nd condamnator (i judec&\u00e2259;toresc, c\u00e2nd avoc&\u00e2259;)esc, dar nicidecum explicativ.<\/strong> <\/em>
\nReeditarea se bazeaz&\u00e2259; pe cele trei c&\u00e2259;rti de reportaje: \u201e\u00centamplari \u00een linistea unei fotografii\u201c (Editura Junimea, 1978), \u201eParadisul provizoriu\u201c (Editura Albatros, 1982) (i \u201eProprietarul de iluzii\u201c (Editura Cartea Rom\u00e2neasc&\u00e2259;, 1988) (i au fost \u00eenso)ite de \u00eenc&\u00e2259; un volum de publicistic&\u00e2259; postdecembrist&\u00e2259;: \u201eRom\u00e2ni, vi se preg&\u00e2259;teste ceva! Epistole politice, reportaje, interviuri, editoriale din Express (1990-1995)\u201c (Editura Compania, 2013, Colectia Clarobscur). \u00cen total, dou&\u00e2259; volume document de peste 1.000 de pagini, dar care \u00ee(i dep&\u00e2259;(esc prin calitatea scriiturii miza document&\u00e2259;rii unor epoci, care ar fi de g&\u00e2259;sit \u00een vraful unor biblioteci pentru un uz strict universitar.
\nDin nefericire, prefa)a \u201eReporterului\u201c este slab&\u00e2259;, de complezen)&\u00e2259;, submediocr&\u00e2259;. &\u00e2350;i voi ad&\u00e2259;sta asupra ei pentru c&\u00e2259; miza unei reedit&\u00e2259;ri se bazeaz&\u00e2259; pe o retoric&\u00e2259; a recuper&\u00e2259;rii. Potrivit universitarului Bogdan Cre)u, reportajele lui Nistorescu sunt valoroase pentru c&\u00e2259; p&\u00e2259;(esc \u201epe terenul sigur al literaturii, scutur\u00e2ndu-l de prejudecata preciziei (i a utilitarismului propagandistic\u201c (p. 8). Nistorescu reu(e(te \u201es&\u00e2259; reconstituie o realitate dispus&\u00e2259; conform unor cauzalit&\u00e2259;)i care sunt ale literaturii, nu ale cotidianului\u201c (p. 9). Este obturat faptul c&\u00e2259; verosimilitatea unui document publicistic sau istoric are \u00een sine calit&\u00e2259;)i estetice de redare, a(a cum are verosimilitatea construc)iei literare, a unei lumi textuale noi prin raportare la cea cotidian&\u00e2259; con-textual&\u00e2259;.
\nDin judec&\u00e2259;)ile de valoare pripite ale prefa)atorului reiese c&\u00e2259; sfere narative valoroase sunt doar cele apar)in\u00e2nd autonomiei esteticului, mai precis literaturii, \u00een)eleas&\u00e2259; ca proz&\u00e2259; (i poezie, poate cu un fr&\u00e2259;)ior vitreg (i impur mai nefericit, adic&\u00e2259; eseul. Scriitura documentar&\u00e2259;, jurnalismul, antropologia sunt, pas&\u00e2259;mite, incapabile de virtu)i estetice, valoarea poate fi filtrat&\u00e2259; doar literar \u00een sens restr\u00e2ns, ca dezangajare \u00een raport cu realitatea printr-un \u201eadev&\u00e2259;r neutru\u201c (p. 10). Mai mult, literatura e\u00a0 dez-ideologizare, autonomizare, f&\u00e2259;r&\u00e2259; a con(tientiza perspectiva liberal&\u00e2259; a acestei pre-judec&\u00e2259;)i despre art&\u00e2259; sau despre a(a-zisul bun sim) (face)i un efort, cum era sim)ul comun la 1850?)
\nPotrivit lui Cre)u, \u201ecu c\u00e2t este mai aproape de evaziv, mai aproape de literar\u201c cu at\u00e2t reportajul \u201ese deplaseaz&\u00e2259; de la fapt la semnifica)ia lui\u201c, cu at\u00e2t jurnalismul narativ devine mai popular. Dar prefa)atorul a \u00een)eles par)ial reportajul, c&\u00e2259;ci redarea jurnalismului feature e at\u00e2t faptic&\u00e2259; & epic&\u00e2259;, printr-o situa)ie inedit&\u00e2259;, c\u00e2t (i liric&\u00e2259;, subiectiv&\u00e2259;, intim&\u00e2259;. Echilibrul \u00eentre cele dou&\u00e2259; genuri ofer&\u00e2259; verosimilitatea acestui gen jurnalistic, cel mai nobil dup&\u00e2259; documentar, care, \u00een cazul publicisticii, se traduce prin roman non-fic)ional, care \u00een SUA i-a dat pe Truman Capote, Norman Mailer, Hunter S. Thompson, Tom Wolfe, etc., la noi exist\u00e2nd dup&\u00e2259; 1989 un singur nume remarcabil, Tatiana Niculescu Bran cu \u201eSpovedanie la Tanacu\u201c (i sequelul la fel de palpitant, \u201eCartea Judec&\u00e2259;torilor\u201c.
\n\u00centr-o retoric&\u00e2259; sentimental&\u00e2259; contrastiv&\u00e2259;, plin&\u00e2259; de dulceg&\u00e2259;rii trecute ca judec&\u00e2259;)i, Cre)u depl\u00e2nge soarta reportajului contemporan, mai ales c&\u00e2259; \u201eimaginea ready made a invadat \u00eentregul spa)iu public\u201c (11). Compara)ia este nefericit&\u00e2259; pentru c&\u00e2259; problema cu (tirile (i reportajele TV nu const&\u00e2259; \u00een faptul c&\u00e2259; ar fi ready made, ci c&\u00e2259; sunt editate prost, unde ar trebui s&\u00e2259; fie profesionalismul jurnalistic vizual (i valen)ele sale estetice. Ca exponent al jurnalismului narativ de calitate e oferit sociologul religiei (i publicistul neoconservator Mirel B&\u00e2259;nic&\u00e2259;. Sunt eludate alte reportaje de valoare publicate pe site-ul \u201eCasa Jurnalistului\u201c, platforma eco \u201eThink Outside The Box\u201c, \u00een revista D.O.R, uneori \u00een \u201eDilema Veche\u201c, pe bloguri individuale etc. Apoi, nu exist&\u00e2259; nici o referire la reportajele realizate \u00een perioada comunist&\u00e2259; (i erau destule at\u00e2t \u00een reviste, c\u00e2t (i \u00een c&\u00e2259;r)i, multe de o calitate submediocr&\u00e2259; (i propagandistic&\u00e2259;, altele de calitate cert&\u00e2259; sau care permit nuan)ele necesare \u00een)elegerii sistemului comunist (i a vie)ii de zi cu zi. Am c\u00e2teva zeci de astfel de c&\u00e2259;r)i \u00een bibliotec&\u00e2259; (i am documentat destule reportaje de c\u00e2nd editez o carte despre unchiul meu, jurnalistul (i scriitorul Adrian Dohotaru, deci o miz&\u00e2259; recuperativ&\u00e2259; exist&\u00e2259;. Rom\u00e2nia nu era o Siberie a jurnalismului, cum se creeaz&\u00e2259; facil impresia punct\u00e2nd dintr-o perspectiv&\u00e2259; ideologic&\u00e2259; neoliberal&\u00e2259; sau neoconservatoare doar articolele de propagand&\u00e2259;.
\nBogdan Cre)u crede c&\u00e2259; Nistorescu va r&\u00e2259;m\u00e2ne \u00een istoria presei nu pentru rolul s&\u00e2259;u de gazetar politic postdecembrist, ci prin textele de tinere)e aflate pe \u201edomeniul sigur al artei literare\u201c, mai ales c&\u00e2259; \u201epoliticul (i tot ceea ce este legat de el \u00ee(i poate afla legitimitatea \u00een posteritate doar atunci c\u00e2nd atinge excelen)\u00e3 sau oroare\u201c. V&\u00e2259; imagina)i c\u00e2t de depopulat&\u00e2259; e politica \u00een ochii literatului Cre)u? Nu exist&\u00e2259; loc pentru cet&\u00e2259;)eni \u00een polis, c&\u00e2259;ci nu vor avea posteritate, nu exist&\u00e2259; loc pentru comentariul publicistic, filozofic (i antropologic legat de politic&\u00e2259; pentru c&\u00e2259; \u00ee(i va pierde eternitatea literar&\u00e2259;, nu exist&\u00e2259; loc pentru colectivit&\u00e2259;)i \u00een istorie, c&\u00e2259;ci ele nu au viitor \u00een varianta aceasta de politic&\u00e2259; apar)in\u00e2nd doar marilor personalit&\u00e2259;)i. Nu exist&\u00e2259;, \u00eentr-o asemenea viziune, posibilitatea unei democra)ii participative.
\nDesigur, Cre)u nu a avut inten)iile care decurg din consecin)ele concluziilor sale, dar inten)iile universitarului sunt pu)in relevante. D\u00e2nsul e mai interesant ca tipologie a autonomiei esteticului exacerbat, ca dez-ideologizare (i de-socializare complet&\u00e2259;, p\u00e2n&\u00e2259; la irelevan)&\u00e2259; a c\u00e2mpului literar, o paradigm&\u00e2259; (aizecist&\u00e2259; promovat&\u00e2259; cel mai asiduu de Nicolae Manolescu, un deceniu benign&\u00e2259;, dar apoi din ce \u00een ce mai malign&\u00e2259; (i lipsit&\u00e2259; de arme conceptuale \u00eempotriva diverselor sisteme de putere, indiferent c&\u00e2259; e vorba de comunism sau capitalism.
\nComparativ cu articolele mai propagandistice de gazet&\u00e2259; pe care le-am parcurs, Nistorescu lucreaz&\u00e2259; \u00een aceea(i paradigm&\u00e2259;, a autonomiei esteticului, a unui realism magic jurnalistic, i-a( putea spune, dar el c\u00e2(tig&\u00e2259; pariul estetismului tocmai pentru c&\u00e2259; \u00eel transpune \u00een reportaj, unde creeaz&\u00e2259; un echilibru \u00eentre social (i art&\u00e2259;.
\n\u00cen primul volum al tripticului, sunt atent me(te(ugite suprapunerile \u00eentre prezentul prea \u00eenmiresmat, anistoric (i pe alocuri paradisiac, mai ales dac&\u00e2259; \u00eel surprinde pe narator \u00een mediul rural, \u00een raport cu trecutul glorios, dar de o solemnitate goal&\u00e2259;, ca (i cum peisajul marilor b&\u00e2259;t&\u00e2259;lii nu le-ar \u00eenregistra gloria sau drama, via)a continu\u00e2nd mut mai departe, dar plin&\u00e2259; senzorial (i tactil. A(a e \u00eenceputul din \u201eLini(te \u00een m&\u00e2259;rile de porumb\u201c:
\n\u201eEra ca \u00eentr-o toamn&\u00e2259; aduc&\u00e2259;toare de minuni. O duminic&\u00e2259; limpede, cu lumin&\u00e2259; galben&\u00e2259; ca berea, curg\u00e2nd peste ora(, peste v&\u00e2259;ile c&\u00e2259;ptu(ite cu porumbi(ti (i cu lanuri de floarea-soarelui, totul apropiat unei incredibile \u00eencremeniri. Se n&\u00e2259;scuse o lini(te asemenea celei \u00een care se coc strugurii, c\u00e2nd te po)i considera fericit c&\u00e2259; vezi dincolo de a(ez&\u00e2259;ri, de plante (i animale, (i chiar mai departe\u201c (p. 26).
\nNistorescu las&\u00e2259; c\u00e2te un personaj (i c\u00e2te dou&\u00e2259; pagini s&\u00e2259; vorbeasc&\u00e2259; astfel \u00eenc\u00e2t cititorul plonjeaz&\u00e2259; \u00een lumea respectiv&\u00e2259;, care devine una de roman non-fic)ional, nu at\u00e2t de reportaj. Uneori \u00eent\u00e2lnirile \u00eentre jurnalistul t\u00e2n&\u00e2259;r (i intervieva)ii rurali v\u00e2rstnici sunt stranii, pentru c&\u00e2259; se \u00eent\u00e2lnesc dou&\u00e2259; lumi, una arhaic&\u00e2259;, ciclic&\u00e2259; (i anistoric&\u00e2259;, alta a progresului muncitoresc, a industrializ&\u00e2259;rii for)ate, a urbaniz&\u00e2259;rii Rom\u00e2niei. \u00cen reportajul \u201eUn om (i un cal leag&\u00e2259; satul Albac de (ase continente\u201c, b&\u00e2259;tr\u00e2na Agafta &\u00e2350;chiopt din comuna ce devine ora( Albac \u00eei r&\u00e2259;spunde (p. 41).
\n\u2013 \u201e&\u00e2350;i cum vi s-a p&\u00e2259;rut Bucure(tiul?
\n\u2013 Mare, mare, tot un om c\u00e2t vezi cu ochii. Unul fuge \u00eencolo, unul fuge \u00eencoace. To)i sunt o fug&\u00e2259;. Seam&\u00e2259;n&\u00e2259; mult cu o zi de t\u00e2rg de la noi, dar cu mai mult&\u00e2259; lume.
\n\u2013 Dar r\u00e2urile mari, Dun&\u00e2259;rea, Mure(ul, le-a)i v&\u00e2259;zut?
\n\u2013 Mure(ul, da, da’ Dun&\u00e2259;rea nu. Aia n-ai cum s-o vezi. O v&\u00e2259;d cei care trec la America.
\n\u2013 La film merge)i?
\n\u2013 Nu, c&\u00e2259; mi se face r&\u00e2259;u.
\n\u2013 De ce?
\n\u2013 Nu (tiu, e a(a, ceva tare, tare, cum s&\u00e2259; zic, da’ nu (tiu ce-o fi. Multe lucruri nu mai am vreme s&\u00e2259; le pricep. Odat&\u00e2259; m-a chemat un ginere de-al meu la telefon din Zal&\u00e2259;u. Cum am pus fierul acela negru la ureche, cum n-am mai auzit nimic. Parc&\u00e2259; erau vreo trei clo(te cu 50 de pui (i piuiau la mine \u00een ureche\u201c.
\nExist&\u00e2259; pe alocuri un contrast \u00eentre \u00eentrebarea clar&\u00e2259;, realist&\u00e2259; (i r&\u00e2259;spunsul \u00een cheia realismului magic din partea intervieva)ilor, )&\u00e2259;rani-muncitori eroi de reportaje \u00eenc&\u00e2259; nedesprin(i complet de lumea lor folcloric&\u00e2259; (i a c&\u00e2259;ror via)&\u00e2259; \u00een comunism s-a f&\u00e2259;urit cu trepida)ie, cu av\u00e2nt muncitoresc, iar pentru majoritatea ca o muta)ie benefic&\u00e2259; de statut social. De pild&\u00e2259;, un )&\u00e2259;ran b&\u00e2259;tr\u00e2n auzind de introducerea televizoarelor \u00een sate la \u00eenceputul anilor 1970 este curios s&\u00e2259; vad&\u00e2259; ce-i cu minunea modern&\u00e2259;. St&\u00e2259; (i se uit&\u00e2259;. Este \u00eentrebat dac&\u00e2259; \u00eei place (i r&\u00e2259;spunde \u201eplace, al dracului \u00eemi place\u201c, de(i noteaz&\u00e2259; apoi h\u00e2tru autorul \u201etelevizorul era \u00eenchis\u201c (p. 111). Uneori modernizarea este filtrat&\u00e2259; necritic, urbanizarea ieftin&\u00e2259; prin raderea fostelor \u201emagazii de vechituri\u201c (p. 77), unde nu s-au construit \u00eenc&\u00e2259; blocuri (extrem de ieftine, ceau(iste), este v&\u00e2259;zut&\u00e2259; f&\u00e2259;r&\u00e2259; urm&\u00e2259; de indignare, mai ales c&\u00e2259; suprafa)a mic&\u00e2259; a ora(elor ar fi permis pe alocuri o \u00eentindere ceva mai mare prin p&\u00e2259;strarea cartierelor de case. Dar \u00een general atitudinea scriitorului jurnalist este netributar&\u00e2259; regimului, cartea este epurat&\u00e2259; de ingerin)ele ideologice crase, a(a cum se vedea \u00een reportajele sale de ziar, dar (i ale altor jurnali(ti respectabili, care nu aveau de ales dac&\u00e2259; doreau s&\u00e2259; supravie)uiasc&\u00e2259; \u00een c\u00e2mpul mediatic.
\nPovestea civiliz&\u00e2259;rii este o miz&\u00e2259; pentru Cornel Nistorescu, b&\u00e2259;iatul venit de la )ar&\u00e2259;, care sesizeaz&\u00e2259; mult mai acut dec\u00e2t al)ii diferen)ele \u00eentre traiul la )ar&\u00e2259; (i cel de la ora(. \u201eDoamne, ce bine e s&\u00e2259; ai ap&\u00e2259; rece la orice or&\u00e2259; din zi, indiferent dac&\u00e2259; afar&\u00e2259; plou&\u00e2259; sau ninge, s&\u00e2259; nu trebuiasc&\u00e2259; s-o cari cu g&\u00e2259;leata de cine (tie unde\u201c, exclam&\u00e2259; reporterul \u00een \u201ePriveli(te dintr-o gr&\u00e2259;din&\u00e2259; suspendat&\u00e2259;\u201c, c\u00e2nd se mut&\u00e2259; la etajul 10 al unui bloc de beton,\u00a0 construit \u00een grab&\u00e2259;, cu pere)ii sub)iri, \u00een care vecinii devin intimi (i f&\u00e2259;r&\u00e2259; s&\u00e2259; (i-o doreasc&\u00e2259;. \u00cen ciuda moderniz&\u00e2259;rii, realitatea este rece, exterioar&\u00e2259; cet&\u00e2259;)enilor, static&\u00e2259;, doar \u00een vis naratorul se auto-suspend&\u00e2259; din lumea masiv&\u00e2259; din jur c\u00e2nd \u201e\u00eentunericul tope(te pe nesim)ite micile lumini)e ale vapoarelor de ciment adormite \u00een larg\u201c (p. 212). \u00cenaintea visului, naratorul s-a \u00eemp&\u00e2259;cat cu g\u00e2ndacii care \u00eei mi(un&\u00e2259; prin buc&\u00e2259;t&\u00e2259;rie, pe care \u00eenainte \u00eencerca s&\u00e2259; \u00eei striveasc&\u00e2259;. Se \u00eemp&\u00e2259;case cu ei, cu g\u00e2ndacii-(op\u00e2rle (ca s&\u00e2259; folosim jargonul epocii), ca \u00eentr-un vis kafkian domesticit, \u00een care stranietatea realit&\u00e2259;)ii este aneantizat&\u00e2259; ca mecanism psihologic de supravie)uire.
\nPe fundalul a destule reportaje empatia jurnalistului, prima calitate a reportajului pentru c&\u00e2259; transpune cititorul \u00eentr-o lume diferit&\u00e2259;, \u201enou&\u00e2259;, uluitoare chiar\u201c (p. 168), este dublat&\u00e2259; de ironie, care indic&\u00e2259; personalitatea autorului, a(a cum se \u00eent\u00e2mpl&\u00e2259; \u00een \u201eC\u00e2teva clipe \u00eenaintea b&\u00e2259;t&\u00e2259;liei de la M&\u00e2259;r&\u00e2259;(e(ti\u201c, unde este deconstruit&\u00e2259; o reconstituire emfatic&\u00e2259;, specific&\u00e2259; propagandei regimului. &\u00e2354;&\u00e2259;ranul Dogaru este contrariat la 50 de ani de M&\u00e2259;r&\u00e2259;(e(ti de atitudinea regizorului, dar se complace \u00een statutul de erou pentru cons&\u00e2259;teni, de(i nu luptase \u00een linia \u00eent\u00e2i. \u00cen ciuda scepticismului de la film&\u00e2259;ri, el \u00ee(i joac&\u00e2259; rolul, nu f&\u00e2259;r&\u00e2259; mici \u00eenc&\u00e2259;p&\u00e2259;)\u00e2n&\u00e2259;ri, redate cu o imagina)ie magistral&\u00e2259; de Nistorescu:
\n\u2013 \u201eAr&\u00e2259;ta)i-ne locul pe unde a)i luptat.
\n\u2013 Pi locul ista cu porumbi(ti.
\n\u2013 Nu-i bun pentru film&\u00e2259;ri. \u00cen p&\u00e2259;durea de acolo, nu?
\n\u2013 Nu!
\n\u2013 Nu-i nimic, nu (tie nimeni, film&\u00e2259;m acolo, c&\u00e2259; e un cadru de efect. O s&\u00e2259; v&\u00e2259; \u00eembr&\u00e2259;c&\u00e2259;m soldat (i o s&\u00e2259; fugi)i printre copaci cum a)i fugit atunci la atac, a zis regizorul.
\n\u2013 La atac n-am fugit, am mers la pas (i eu nu mai pot fugi, c&\u00e2259; am 70 de ani.
\n\u2013 N-ar fi mai bine s&\u00e2259; v&\u00e2259; face)i c&\u00e2259; s&\u00e2259;pa)i prin p&\u00e2259;dure (i din \u00eent\u00e2mplare c&\u00e2259; g&\u00e2259;si)i o pu(c&\u00e2259; ruginit&\u00e2259; (i s&\u00e2259; v&\u00e2259; \u00eentreba)i dac&\u00e2259; n-a)i luptat cu ea?
\n\u2013 P&\u00e2259;i, ce-o s&\u00e2259; zic&\u00e2259; lumea c\u00e2nd m-o vid\u00e9 c&\u00e2259; sap \u00een p&\u00e2259;dure? Or s&\u00e2259; spun&\u00e2259; c&\u00e2259; eu am ascuns pu(ca, de n-am g&\u00e2259;sit s&\u00e2259; sap tocmai acolo.
\n\u2013 Nu conteaz&\u00e2259; ce a fost, conteaz&\u00e2259; s&\u00e2259; cread&\u00e2259; spectatorii c&\u00e2259; a fost cum le ar&\u00e2259;tam noi.
\n\u2013 M&\u00e2259; rog! Dumneavoastr&\u00e2259; (ti)i mai bine\u201c.
\nReportajele sunt lungi, frazele dense, antediluviene, din vremuri neclickuite \u00een care timpul mai avea r&\u00e2259;bdare. Nu at\u00e2t con)inutul impresioneaz&\u00e2259;, c\u00e2t tehnica (i un lirism bine ancorat \u00een social. Con)inutul p&\u00e2259;le(te uneori din pricina limit&\u00e2259;rilor ideologice pentru c&\u00e2259; nu se putea spune efectiv prea mult (i cu siguran)&\u00e2259; nu ceva critic, de aceea lumea din reportajele sale e microscopic&\u00e2259;, dintr-un social suspendat de lumea politicului (i-a economicului. Ideologicul fiind \u00eentr-at\u00e2t de prezent, Nistorescu se retrage \u00een fapt divers, \u00een morale minimale, \u00een pove(ti a c&\u00e2259;ror lips&\u00e2259; de didacticism e surprinz&\u00e2259;toare \u00een raport cu cerin)ele oficiale ale epocii.
\nUneori, metafora (i lirismul sufoc&\u00e2259; realitatea descris&\u00e2259; pentru c&\u00e2259; actan)ii\u2026 nu ac)ioneaz&\u00e2259;. Pentru a ac)iona, e nevoie de o tram&\u00e2259; (i un conflict, iar \u00een lumea comunist&\u00e2259;, prea plin&\u00e2259; (i multilateral dezvoltat&\u00e2259;, nu era loc pentru lips&\u00e2259;, nemul)umire (i revolt&\u00e2259;, altfel dec\u00e2t ca literatur&\u00e2259; de sertar, (i aceea din la(itate absent&\u00e2259; (i suplinit&\u00e2259; ulterior cu un anti-comunism post-comunist extrem de emfatic (i parvenit.
\nAlteori, ironia este \u00eenso)it&\u00e2259; de un u(or sarcasm (i cruzime, nu lipsite de empatie, ca \u00een descrierile din \u201eParadis provizoriu\u201c, tr&\u00e2259;s&\u00e2259;tur&\u00e2259; mult mai prezent&\u00e2259; \u00een scriitura editorial&\u00e2259; postdecembrist&\u00e2259;. Atmosfera paradisiac&\u00e2259; de vacan)&\u00e2259; este \u00eentrerupt&\u00e2259; de barmani care se b&\u00e2259;rbieresc \u00een chiuveta barbarului, filozofi afla)i mereu la pagina a doua a c&\u00e2259;r)ii (i c\u00e2ini adu(i de lipoveni pe insula din delt&\u00e2259; unde se afl&\u00e2259; paradisiacii de sezon (i l&\u00e2259;sa)i s&\u00e2259; moar&\u00e2259; pe insul&\u00e2259; s&\u00e2259; moar&\u00e2259; c\u00e2nd vine toamna, iar excursioni(tii se \u00eendep&\u00e2259;rteaz&\u00e2259; pe vas\u2026
\nSunt (i reportaje care se \u00eentind pe zeci de pagini (i ar putea avea statutul unor nuvele non-fic)ionale. Ar fi putut deveni romane, dar le lipse(te ad\u00e2ncimea, scriitura r&\u00e2259;m\u00e2n\u00e2nd un survol ce panorameaz&\u00e2259; o lume cum este cea a nev&\u00e2259;z&\u00e2259;torilor sau a unui inventator ardelean. Dar lipse(te ad\u00e2ncirea vreunei perspective pentru ca scrierea s&\u00e2259; capete un aer romanesc non-fic)ional. Sunt virtuoase, me(te(ugite, dar le lipse(te m&\u00e2259;re)ia.
\nChiar (i a(a, Cornel Nistorescu se ridic&\u00e2259; la nivelul reporterilor interbelici celebri ca Brunea-Fox ori Geo Bogza, considera)i clasici ai reportajului, sau la nivelul lui Tudor Arghezi, care excela (i \u00een nota)ia de reportaj, nu doar \u00een pamflet unde era magistral. Iar dintre reportajele citite din perioada comunist&\u00e2259;, el pare cel mai bun, iar pariul lui Petru Romo(an din \u201eCuv\u00e2nt \u00eenainte\u201c, \u00eendrept&\u00e2259;)it. Editorul are dreptate s&\u00e2259; cread&\u00e2259; c&\u00e2259; literatura non-fic)ional&\u00e2259; a lui Nistorescu \u201eare toate (ansele s&\u00e2259; dureze (i s&\u00e2259; depun&\u00e2259; m&\u00e2259;rturie despre o epoc&\u00e2259; din ce \u00een ce mai greu de \u00een)eles pe m&\u00e2259;sur&\u00e2259; ce timpul ne \u00eendep&\u00e2259;rteaz&\u00e2259; de ea\u201c (i s&\u00e2259; judece c&\u00e2259; reportajele sale jurnalistico-literare sunt mai proaspete dec\u00e2t fic)iunea esopic&\u00e2259; a acelor ani (p. 7). A( plusa (i a( ar&\u00e2259;ta c&\u00e2259; literatura sa non-fic)ional&\u00e2259; este mai valoroas&\u00e2259; (i mai veridic&\u00e2259;, chiar \u00een condi)iile de cenzur&\u00e2259; a epocii, \u00een raport cu literatura memorialist&\u00e2259; anticomunist&\u00e2259; postcomunist&\u00e2259;, dar (i a geam&\u00e2259;nului ei contestatar, eseistica anti-anticomunist&\u00e2259; de st\u00e2nga. Mai ales reportajele din or&\u00e2259;(ele \u00een curs de formare, foste sate, prezint&\u00e2259; mai empatic procesul de modernizare (i de industrializare, la firul ierbii, \u00een raport cu st\u00e2nga autohton&\u00e2259;, abstract&\u00e2259; \u00een redare (i al c&\u00e2259;rei filtru critic n-a evoluat de la contesta)ie la o critic&\u00e2259; de direc)ie.
\nDin punct de vedere editorial ar fi fost mai necesar&\u00e2259; o triere a celor mai bune reportaje din cele trei volume (i g\u00e2ndit&\u00e2259; o reeditare de 250 de pagini cu o alt&\u00e2259; prefa)&\u00e2259;, nu o carte dens&\u00e2259; de 500 de pagini. Apoi, cu ajutorul autorului erau necesare intertitluri (i noi alineate, pentru c&\u00e2259; sunt pagini greoaie la lectur&\u00e2259; (i arborescente, mustind de perifraze lipsite de alineat, a(a cum se scria \u00een epoc&\u00e2259; pentru a strecura celebrele (op\u00e2rle, dar (i pentru c&\u00e2259; regimul comunist era un regim construit ideologic pe limbaj, spre deosebire de capitalismul financiar al \u201eobiectivit&\u00e2259;)ii\u201c digitale sau de spectacolul consumerismului vizual.
\nPer total, este o carte relativ de ni(&\u00e2259;, dar care nu trebuie ratat&\u00e2259; de litera)i, jurnali(ti, sociologi (i antropologi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centre lumea reportajelor interbelice (i jurnalismul narativ al anilor 2000 se spune c&\u00e2259; ar fi un imens za) propagandistic din perioada comunist&\u00e2259;. Nimic mai fals! Iar volumul lui Cornel Nistorescu, \u201eReporter la sfarsitul lumii (1978-1988)\u201c, editat de Compania la sf\u00e2r(itul anului 2013, dovede(te c&\u00e2259; exist&\u00e2259; filoane jurnalistice remarcabile care nu au fost exploatate pentru c&\u00e2259;… Cite\u0219te mai mult »\u201eReporter la sf\u00e2r\u015fitul lumii\u201c, dar nu \u00eentr-o Siberie a spiritului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10384,10385,10386,10387,10388],"class_list":["post-17876","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-intamplari-in-linistea-unei-fotografii","tag-paradisul-provizoriu","tag-proprietarul-de-iluzii","tag-cornel-nistorescu","tag-reporter-la-sfarsitul-lumii"],"views":2029,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17876","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17876"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17876\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17876"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17876"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17876"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}