{"id":17864,"date":"2014-03-06T09:48:27","date_gmt":"2014-03-06T07:48:27","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17864"},"modified":"2014-06-10T10:31:06","modified_gmt":"2014-06-10T08:31:06","slug":"modernii-din-jaristea-cosmica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/modernii-din-jaristea-cosmica\/","title":{"rendered":"Modernii din \u201ejari\u015ftea cosmic\u0103\u201c"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Dup\u0103 o lectur\u0103 suspicioas\u0103 \u015fi cusurgie, arogant\u0103 \u015fi total neadecvat\u0103 a unui eseist foarte \u201eindispus estetic\u201c pentru c\u0103 Lucian Blaga n-a dorit s\u0103 fie \u00een \u201eHronicul \u015fi c\u00e2ntecul v\u00e2rstelor\u201c un cronicar al vremii lui pline de oameni interesan\u0163i \u015fi de evenimente bulversante, ci doar (!) un vis\u0103tor cu proiec\u0163ie mitic\u0103 asupra propriei biografii interioare, eseul criticului Eugen Simion intitulat \u201eLucian Blaga \u015fi jari\u015ftea cosmic\u0103\u201c din \u201eContemporanul\u201c (nr.1\/ 2014) e o adev\u0103rat\u0103 \u201ereabilitare\u201c, man\u0103 cereasc\u0103 pentru iubitorul poetului din Lancr\u0103m! \u201eCritic de mare \u00eencredere \u015fi autoritate al epocii noastre\u201c (cf. Lucian Raicu , \u201ePrintre contemporani\u201c, 1980), Eugen Simion \u00ee\u015fi \u00eencepe studiul sub specia unei calde confesiuni memorialistice a c\u0103rei func\u0163ie, magnetic\u0103, este de a-\u015fi atrage \u015fi alia cititorii \u00een jurul marelui scriitor despre opera c\u0103ruia tocmai se preg\u0103te\u015fte s\u0103 scrie.<\/strong> <\/em><\/p>\n<p>Procedeaz\u0103 \u00eentocmai cum scria pe vremuri Lucian Raicu: \u201eStimul\u00e2ndu-se pe sine mai \u00eent\u00e2i, adev\u0103ratul critic stimuleaz\u0103 \u015fi pe al\u0163ii. El este un creator de spa\u0163ii respirabile\u201c. Iat\u0103 prima \u00eent\u00e2lnire a adolescentului cu Lucian Blaga: \u201eDup\u0103 Eminescu, Lucian Blaga a fost poetul pe care l-am iubit cel mai mult \u00een adolescen\u0163\u0103. Blaga era interzis \u00een \u015fcoal\u0103 \u015fi profesorul meu de rom\u00e2n\u0103 de la Liceul \u00abIon Luca Caragiale\u00bb din Ploie\u015fti mi-a dat \u00eentr-o zi, pe furi\u015f, s\u0103 citesc volumul de \u00abPoezii\u00bb ap\u0103rut \u00een 1942 la Editura Funda\u0163iilor Regale. A fost o revela\u0163ie\u201c. Socul a fost at\u00e2t de puternic \u00eenc\u00e2t adolescentul ascunde, \u201edintr-o curioas\u0103 gelozie\u201c, bucuria descoperirii. O pune sub pecetea tainei \u2013 cuv\u00e2nt cu o carier\u0103 regal\u0103 \u00een crea\u0163ia poetic\u0103 a lui Lucian Blaga. Aflat sub efectul acestei cople\u015fitoare revela\u0163ii, adolescentul \u201euit\u0103\u201c s\u0103-i restituie generosului s\u0103u profesor volumul \u00eemprumutat, iar acesta la r\u00e2ndu-i, comprehensiv, \u00een\u0163elege \u015fi el \u015fi \u201euit\u0103\u201c deliberat s\u0103 i-l mai cear\u0103&#8230; E o \u00eent\u00e2lnire mirabil\u0103, una din soiul \u00eenalt al \u201e\u00eent\u00e2lnirilor\u201c despre care scrie Anton Dumitriu \u00eentr-una din marile lui c\u0103r\u0163i. Devenind student, criticul de mai t\u00e2rziu purcede s\u0103-l \u201ecaute\u201c \u015fi s\u0103-l \u201epip\u0103ie\u201c, ca Arghezi pe Dumnezeu, pe Blaga. Mai \u00eent\u00e2i \u00een c\u0103r\u0163i. \u201eCa student\u201c \u2013 revine el asupra mirabilei \u00eent\u00e2lniri \u2013 \u201eam citit cu o progresiv\u0103 uimire c\u0103r\u0163ile de filozofie ale lui Blaga. O iarn\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een primul an de studii n-am f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 parcurg cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103 splendidele lui eseuri. O lectur\u0103 \u00eenceat\u0103, o lectur\u0103 g\u00e2nditoare.\u201c Nu se opre\u015fte din citit nici dup\u0103 rezerva lui Vianu, marele profesor \u00een ochii c\u0103ruia Blaga \u201en-are limbaj filozofic, n-are concepte precise\u201c. \u00cen r\u0103sp\u0103r cu opinia filozofilor de meserie, criticul e categoric: \u201eN-am acceptat-o atunci, n-o accept nici ast\u0103zi. \u00abBeletrismul\u00bb de care sunt acuza\u0163i Blaga, Cioran \u015fi Noica reprezint\u0103 o form\u0103 de crea\u0163ie \u00een filozofie. \u015ei tocmai acest lucru \u00eemi place la filozofi.\u201c Unuia dintre filozofii \u201ebeletri\u015fti\u201c numi\u0163i de Eugen Simion nu-i pl\u0103cea amestecul literaturii cu filozofia, \u00eendemn\u00e2ndu-i pe cei \u201eantrena\u0163i\u201c de el, \u015fi aceia \u201ebeletri\u015fti\u201c \u00een felul lor, s\u0103-i citeasc\u0103 \u00een original doar pe Hegel \u015fi Kant! Era el \u00eensu\u015fi, Constantin Noica, un mare \u201ebeletrist\u201c&#8230; \u201eL\u0103murit asupra poetului \u015fi filozofului\u201c, scrie mai departe criticul momentan memorialist, porne\u015fte s\u0103-l caute \u015fi s\u0103-l cunoasc\u0103 pe \u201eomul care a scris aceste c\u0103r\u0163i fundamentale\u201c, la ora aceea \u201eun scriitor interzis\u201c. Pleac\u0103 la Cluj \u015fi-l descoper\u0103 dosit la Biblioteca Academiei: \u201eNe-a primit de \u00eendat\u0103 (\u00eentr-o sal\u0103 uria\u015f\u0103 despre care am aflat ulterior sau ne-a spus chiar el c\u0103 aici se ad\u0103postea biblioteca lui Cipariu!), surprins c\u0103 veneam at\u00e2t de departe ca s\u0103-l vedem\u201c. Acest \u201ede departe\u201c din textul memorialistului e plin de con\u0163inut \u015fi conoteaz\u0103 debutul unui veritabil \u201eroman de forma\u0163ie\u201c \u00eentru Blaga al criticului care se \u00eentinde pe tot parcursul unei vie\u0163i, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Petrecut\u0103 sub gestul decisiv al profesorului de liceu care i-a pus Cartea sub ochi, marea, mirabila \u00eent\u00e2lnire cu Blaga fusese, cum vedem, mai \u00eent\u00e2i preg\u0103tit\u0103, spune criticul, \u201ecu creionul \u00een m\u00e2n\u0103\u201c, sub presiunea aceleia\u015fi revela\u0163ii decisive tr\u0103ite \u00een adolescen\u0163\u0103. \u015eocul marilor iubiri se preface \u00een cazul c\u0103 ele sunt adev\u0103rate \u00een c\u0103l\u0103torii \u015fi expedi\u0163ii ne\u00eencetate, \u00een reveniri nesf\u00e2r\u015fite asupra primei \u201erevela\u0163ii\u201c, ad\u00e2ncind-o \u015fi asum\u00e2nd-o cu aceea\u015fi robuste\u0163e adolescentin\u0103. De aici \u00eencolo, din \u201ec\u0103l\u0103toriile\u201c la m\u0103n\u0103stirile de la Muntele Athos ale lui Blaga criticul se \u00eentoarce \u00eembog\u0103\u0163it cu o avere pe care nu o mai t\u0103inuie\u015fte. Se \u00eentoarce \u015fi cu o istorie exemplar\u0103 a \u201egustului\u201c s\u0103u format \u015fi preg\u0103tit s\u0103-l predea pe Blaga cititorilor s\u0103i: \u201eN-am \u0163inut o cronic\u0103 am\u0103nun\u0163it\u0103 a evolu\u0163iei gustului meu, dar pot s\u0103 spun c\u0103 \u00een adolescen\u0163\u0103 mi-au pl\u0103cut mai mult primele lui poeme, acelea pe care critica literar\u0103 din epoc\u0103 le-a amendat pentru \u00abnietzscheanismul\u00bb lor zgomotos \u015fi pentru imagismul lor excesiv\u201c. \u201eMie\u201c \u2013 scrie ap\u0103sat Eugen Simion \u2013 \u201etocmai acest curaj \u00eemi pl\u0103cea la autorul \u00abPoemelor luminii\u00bb \u015fi al \u00abPa\u015filor profetului\u00bb, tocmai poetul beat de lume \u015fi \u00abp\u0103g\u00e2n\u00bb m\u0103 fascina. At\u00e2tea versuri fermec\u0103toare veneau \u00een \u00eent\u00e2mpinarea fiin\u0163ei mele intrigate de miracolul \u015fi de dezordinea lumii din afar\u0103. At\u00e2tea versuri pe care le-am \u00eenv\u0103\u0163at pe de rost \u015fi care vin \u015fi revin \u00een minte \u00een \u00eemprejur\u0103ri diferite ale existen\u0163ei mele.\u201c Urmeaz\u0103 judec\u0103\u0163i critice fundamentale asupra poeticii filozofice \u015fi filozofiei lirice \u00een crea\u0163ia lui Lucian Blaga. Cum convie\u0163uiesc \u00een opera lui poezia \u015fi filozofia? Dup\u0103 ce criticul \u00eel \u00eentrez\u0103re\u015fte pe Rimbaud \u00een t\u00e2n\u0103rul poet modern din Lancr\u0103m, vine \u015fi cheia de lectur\u0103 care \u00eempac\u0103 poezia cu filozofia, \u00eentr-o asumare a \u201eincompatibilit\u0103\u0163ilor\u201c de care numai un mare poet e \u00een stare: \u201eCum este o tem\u0103 grav\u0103, discutat\u0103 mult \u015fi niciodat\u0103 \u00eencheiat\u0103, m\u0103 limitez s\u0103 spun c\u0103, \u00een cazul t\u00e2n\u0103rului Blaga, muzica versului nu mai acoper\u0103 conceptul \u015fi nu-l mai legitimeaz\u0103 \u00een poem (invers dec\u00e2t la Eminescu \u2013 n.n.) Poemul merge dup\u0103 alt ritm \u015fi filozofia p\u0103trunde \u00een poem printr-o deschidere a spiritului spre ceea ce este, \u00een ordinea existen\u0163ei, nel\u0103murit \u015fi preocupant. Poemul graviteaz\u0103, de regul\u0103, \u00een jurul unei no\u0163iuni-metafor\u0103 reluat\u0103 sub diverse chipuri. Durata acestei desf\u0103\u015fur\u0103ri a conceptului este chiar durata poemului. \u00centr-un loc (\u00abEu nu strivesc&#8230;\u00bb) este vorba de Tain\u0103, \u00een altul de Nimicul \u015fi Nep\u0103trunsul sau Ve\u015fnicul, Ad\u00e2ncul&#8230; \u015fi \u00een jurul lor se adun\u0103 un num\u0103r de semne \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri (poetul le zice fabule) ale fiin\u0163ei. Acestea nu sunt concepte filozofice propriu-zise, sunt mici reflec\u0163ii pe care poetul le transform\u0103 \u00een metafore capitale ale iscodirii universului. Ele sugereaz\u0103, repet, o alarm\u0103 a spiritului \u015fi o putere \u00eentr-adev\u0103r exemplar\u0103 de a aduna tainele lumii \u00een metafore ce se \u0163in minte\u201c \u015fi, ceea ce este fundamental \u00eentr-o lectur\u0103 adecvat\u0103 a lui Blaga, \u201e\u00een acest proces nu este eliminat existen\u0163ialul a\u015fa cum s-a observat de mai to\u0163i comentatorii poeziei sale, biografia sub latura ei concret\u0103 este aproape suprimat\u0103 \u00een poem, iar existen\u0163ialul este implicat doar printr-un num\u0103r de sentimente generale, cum ar fi sentimentul mor\u0163ii, iubirea, sentimentul de comuniune cu o natur\u0103 plin\u0103 de taine \u015fi semne ale tainei, sentimentul de triste\u0163e nedeslu\u015fit\u0103&#8230; \u015ei at\u00e2tea altele care stau, programatic nehot\u0103r\u00e2te, \u00eentre preaplinul fiin\u0163ei \u015fi voin\u0163a de a cenzura biograficul, \u00eentre existen\u0163ial \u015fi spiritual, vital \u015fi specula\u0163ie intelectual\u0103. O zon\u0103 rodnic\u0103 pentru poezie \u015fi prielnic\u0103 pentru iscodire&#8230;\u201c Din aceste \u201eintervaluri\u201c, \u201enehot\u0103r\u00e2ri\u201c \u015fi \u201ealian\u0163e\u201c aparent incompatibile, preluate de la romantici \u015fi tratate \u00een modul expresioni\u015ftilor izvor\u0103\u015fte lirismul profund al poeziei \u201efilozofice\u201c blagiene. De la aceast\u0103 \u00eemp\u0103care a contrariilor \u2013 cum ar spune dialecticienii marxi\u015fti \u2013 criticul abordeaz\u0103 frontal cazul Blaga constituit de disputarea lui \u00eentre \u201emoderni\u015fti\u201c \u015fi \u201econservatori\u201c: \u201eCazul Blaga \u00eei pune \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103, ca \u015fi acela al lui Arghezi, c\u0103ci \u00een timp ce poezia lui sugereaz\u0103 tematic \u015fi ideologic o viziune tradi\u0163ionalist\u0103 (satul v\u0103zut ca o \u00abjari\u015fte integral\u0103\u00bb, \u00absituat \u00een centrul lumii\u00bb \u015fi care se prelunge\u015fte \u00een mit), arta sa poetic\u0103 (stilul, tehnica, expresia) se afl\u0103 \u00een chip evident \u00een avangarda expresionist\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput (\u00abPoemele luminii\u00bb, 1909)\u201c. De aceea criticii ezit\u0103 asupra \u201e\u00eencadr\u0103rii\u201c. E. Lovinescu, teoreticianul modernismului, \u00eel trece la tradi\u0163ionali\u015fti, \u00een opozi\u0163ie cu propria sa cerin\u0163\u0103, anume, \u201eintelectualizarea emo\u0163iei\u201c ca prim\u0103 sarcin\u0103 a modernismului: ceea ce poemele lui Blaga ilustreaz\u0103 din plin \u00een crea\u0163ia sa, totu\u015fi \u201etradi\u0163ionalist\u0103\u201c! Mai pu\u0163in contradictoriu \u015fi ezitant \u00een raport cu propriul s\u0103u criteriu este Lovinescu \u00een \u201ecazul Arghezi\u201c (\u201eradicalism \u00een haine moderniste\u201c), g\u0103sind o formul\u0103 de compromis: \u201esintez\u0103 de modernism \u015fi tradi\u0163ionalism\u201c. G. C\u0103linescu \u00eel trece pe Blaga f\u0103r\u0103 mari ezit\u0103ri printre \u201eortodoc\u015fi\u201c, de\u015fi semnaleaz\u0103 \u015fi el abaterile de la doctrin\u0103. Pe scurt, ezit\u0103rile acestea asupra unor mari poe\u0163i inclasabili se trag dintr-o \u201elogic\u0103 sociologic\u0103\u201c: \u201ePotrivit acestei logici sociologice\u201c \u2013 scrie \u00een propozi\u0163ii critice fundamentale Eugen Simion \u2013 \u201epoetul dint\u00e2i (mitic \u015fi rural) este, automat, nesincronic, conservator, datat estetic, \u00een timp ce al doilea (citadin!) este, tot automat \u015fi inexorabil, sincronic, \u00een avangarda lirismului.<br \/>\nAceste compartiment\u0103ri se pot face, dar ele nu pot defini substan\u0163a real\u0103 \u015fi nici valoarea poeziei\u201c. Baudelaire \u00eensu\u015fi, circumspect fa\u0163\u0103 de progresul civiliza\u0163iei, \u201epoate fi suspectat de antimodernism\u201c, de\u015fi el a creat modelul modernit\u0103\u0163ii lirice europene: \u201eUn eminent critic \u015fi teoretician contemporan, Antoine Compagnon a dovedit c\u0103 de la Chateaubriand la Roland Barthes, modernii se recruteaz\u0103 \u00een sfera literaturii franceze mai ales din r\u00e2ndul conservatorilor (antimodernilor!). Situa\u0163ia se repet\u0103, am impresia, \u015fi \u00een literatura rom\u00e2n\u0103\u201c. Impresia este sus\u0163inut\u0103 \u015fi de o realitate statistic\u0103. Este indubitabil c\u0103 \u00een poezie banca de credit a Ve\u015fniciei r\u0103m\u00e2ne, cum crede Blaga, \u00een sat. Care supravie\u0163uie\u015fte ca \u015fi Strada M\u00e2ntuleasa doar \u00een literatura lui Mircea Eliade. \u201eJari\u015ftea cosmic\u0103\u201c este acolo, iar satul ca \u015fi strada au \u00eenceput s\u0103 moar\u0103 de mult. \u201eMarii poe\u0163i (Eminescu, Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu, Pillat) se opun\u201c \u2013 scrie Eugen Simion \u2013 \u201eideologic vorbind, invaziei formelor \u015fi, ca Ion Barbu, jur\u0103 pe arhetipurile vechii Grecii sau, ca Blaga, pe miturile p\u0103g\u00e2ne. Arghezi face apologia str\u0103bunilor \u015fi sugereaz\u0103 \u00eentr-un poem programatic tradi\u0163ionalist c\u0103 brazda plugarului se termin\u0103 \u00een cer. Cum \u00eei vom judeca estetic?\u201c \u00centrebare capital\u0103 la care r\u0103spunsul nu sufer\u0103 contrazicere mai ales dup\u0103 lunga experien\u0163\u0103 a dogmatismului tematic \u015fi ideologic: \u201eCum se cuvine, adic\u0103 s\u0103 nu facem eroarea pe care a f\u0103cut-o Iorga de a confunda valoarea poemului cu valorile etnice \u015fi etice. Confuzia a persistat \u015fi am sentimentul c\u0103 persist\u0103 \u015fi azi \u00een judecata critic\u0103. Ostilitatea ce se manifest\u0103 \u00een chip v\u0103dit \u00een publicistica literar\u0103 fa\u0163\u0103 de literatura de extrac\u0163ie rural\u0103 este o dovad\u0103. Exemplul lui Blaga ar trebui s\u0103 descurajeze asemenea departaj\u0103ri care favorizeaz\u0103 primatul ideologicului\u201c. Ultimul mohican al acestui tip de \u201edepartajare\u201c iscat\u0103 \u015fi de o aprehensiune f\u0103r\u0103 leac fa\u0163\u0103 de \u201eruralitate\u201c este regretatul exeget, critic \u015fi istoric literar Alexandru George, autorul unui memorabil eseu monografic despre cine crede\u0163i? Despre \u201eruralul\u201c Tudor Arghezi, cel cu brazda plugarului care se termin\u0103 \u00een cer! Eseul criticului Eugen Simion (fragment dintr-un studiu mai amplu) este o fundamental\u0103 \u201epunere \u00een pagin\u0103\u201c a unor disocieri necesare care fr\u0103m\u00e2nt\u0103 critica \u015fi istoriografia literar\u0103 de mai bine de un secol.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dup\u0103 o lectur\u0103 suspicioas\u0103 \u015fi cusurgie, arogant\u0103 \u015fi total neadecvat\u0103 a unui eseist foarte \u201eindispus estetic\u201c pentru c\u0103 Lucian Blaga n-a dorit s\u0103 fie \u00een \u201eHronicul \u015fi c\u00e2ntecul v\u00e2rstelor\u201c un cronicar al vremii lui pline de oameni interesan\u0163i \u015fi de evenimente bulversante, ci doar (!) un vis\u0103tor cu proiec\u0163ie mitic\u0103 asupra propriei biografii interioare, eseul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/modernii-din-jaristea-cosmica\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Modernii din \u201ejari\u015ftea cosmic\u0103\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2000,1141,915],"class_list":["post-17864","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-contemporanul","tag-eugen-simion","tag-lucian-blaga"],"views":1527,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17864","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17864"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17864\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}