{"id":17851,"date":"2014-02-27T11:16:37","date_gmt":"2014-02-27T09:16:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17851"},"modified":"2014-02-27T11:19:02","modified_gmt":"2014-02-27T09:19:02","slug":"functionarii-nuntii-traditie-si-inovatie-in-ceremonialul-nuptial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/functionarii-nuntii-traditie-si-inovatie-in-ceremonialul-nuptial\/","title":{"rendered":"Functionarii nuntii. Traditie si inovatie in ceremonialul nuptial"},"content":{"rendered":"

Oprindu-ne din nou asupra amplului material pe care terenul il ofera cercetatorului ce vrea sa il sondeze in profunzime, vom constata ca riturilor de trecere li se acorda, in continuare, cel mai viu interes. Si aceasta nu numai in zona supusa de mine cercetarii \u2013 nordul si nord-vestul Transilvaniei, ci pe intregul teritoriu al tarii. Acestea se performeaza poate nu cu aceeasi vivacitate ca odinioara, dar cu aceeasi grija pentru etapele premergatoare, pentru desfasurarea in sine si pentru segmentele ritualice de dupa. Colectivitatea rurala se preocupa de bunul al mers al lucrurilor. Nasterea, nunta, moartea sunt de neconceput fara sprijinul si asistenta membrilor comunitatii. Solidaritatea devine cheie, emblema a unui spatiu supus amplelor transformari, dar care\u00a0 vrea sa-si conserve valorile.<\/strong> <\/em>
\nAstfel, ma voi axa pe rolurile pe care le performeaza \u201efunctionarii nuntii\u201c, cum sunt numiti de catre unii specialisti. Cu alte cuvinte, asupra acelora care au un rol important in ansamblul ceremonialului nuptial, parinti, bucatarese, oameni de ajutor, stegari, graitorii, starostele, domnisori si domnisoare de onoare, \u201estuff\u201c-ul fara de care spectacolul nuntii nu ar putea avea loc. Vom lasa marturiile sa vorbeasca de la sine, interventia noastra fiind minima.
\nSocacitele au un rol important in economia ceremonialului, \u201ecare-i mai aproape de camin, acolo sa gateste. La caminuri, is dotate, au bucatarie, intr-o camera construita o facut din ea bucatarie, ca o camara. Duceau aragazuri mai multe, daca nu este cuptor. De la neamuri, din vecini duc mese, acoperite cu h\u00e2rtie alba, cu musama, cu pioneze sau cu cuite, texuri, cuite mnici. Rudenii apropiete din am\u00e2ndoua part\u00e2le, din acelasi sat, mireasa cu a ii, mirele cu a lui, tat sar sa ajute, ii ca un imprumut, daca si tu ai copii\u201c (Moga Angela, Ban, Salaj). Ajutorul dat de acestea este de nepretuit, datoria materiala fiind infima fata de cea morala, pe care o au mirii toata viata.
\nReproduc integral un raspuns capabil sa schiteze rolurile actantilor in contextul ceremonial al nuntii. \u201eNanasii mari, la mnire, mnici, a mniresi, smai bine vazutit, tat ase si cu socrii. Nanasii, cum ii aleji, cam care o fo si la botez, da nu-i o regula, cum era pa vremuri, amu ii multa libertate. Sau pruncii lor, ala care ram\u00e2ne in casa parinteasca, da nu-i leje nici aici. Superstitii necrestinesti ca nanase sa nu fie sarcinata, finii sa aibe noroc la prunci, ce-i sigur ii sigur, nanase sa fie cununata si de-a noasta sortodoxa, casatorita o datat. Tematorii marg cu bota impanata din casa in casa si teama. Tinerii din partea la am\u00e2ndoi smiriit, tat ii-s si domnisorii de onoare, cum li-i amu numile, numa dupa ce ies de la cununie, mirii stau l\u00e2ngolalta, p\u00e2na atunci nu sincadrati de tineri sau de nanasit. Domnitale o ajuta pa mnireasa la coafat, la imbracat. Ii o mare cinste sa te teme. Sa poate starostele sa fie si temator. Starostele rosteste iertaciunile, c\u00e2nd mere ceata mnirelui dupa mnireasa, la poarta, sa incaiera la voarbe cu ceata mniresi, inainte de a le da drumu. Graieste la momentu potridit sla mire, dupa nanasi, dupa mireasat, cata beserica, la intoarcere, la masa. Graieste cinstea. Invita la vesalie, la m\u00e2ncare, la bautura, multameste, isi cere iertare in locu tinerilor. sDaca-i cu strigaret, tat el anunta care c\u00e2t o dat, incepe cu nasii si cu parinti, anunta si mai mult, baga di la el, sa provoace sume mari, potrideste glume la fiecare. Anunta la microfon felurile de m\u00e2ncare, friptura, tortu, aperitivu, z\u00e2ce Tatu Nost de la inceput. sAnunta c\u00e2nd se fura mireasat, pantofu mniresi, snasu mare sau mirelet sa deie bani, negociaza. Mai z\u00e2ce vo doua c\u00e2nd o gata si o invaleste pa mireasa. Amu gasasc firme, sele pun la dispozitiet m\u00e2ncare, bautura, muzica, staroste, pantru poze si filmat. sLa restaurant, la cantina, la Zalaut, te lasa sa duci palinca, in rest, pun ii tate la dispozitie. Impodobasc sala, au muzica pa calculator, smoderna si populara, la cererea nuntasilort. Muz\u00e2canti erau di p-alte sate, sm\u00e2ncarea o faceu socacitelet, stegaru iara era, ca mere in fata nunti, facea sa sune. La Ostasii Domnului, au muzica de-a lor, formatie, nu sa danseaza, nu sa fumeaza, nu sa be, nunta mai serioasa, am fo la Chechis la una, mama miresi pune in blide afara, muierile o ajutau, ospatarite, cum ar veni\u201c. (Muresan Gheorghina, Giurtelecu Simleului, Salaj) \u201eTaroste o fo si pa la noi, sa ocupa p\u00e2na o putut, o preluat altu mai t\u00e2nar. sEra talentatt, traba sa ai si versuri potrivite, la fiecare, n-o pot lauda daca nu-i frumoasa, nu-i din rang mare. O fo amuc\u00e2nd ale. Si zestre sa caruta p\u00e2n sat, nu ptiar pa tate ulitele, acum trizaci de ani, da ba, amu nu sa mai stie mninuni de-aste, nici nu mai stau cu batr\u00e2nii stinerii au plecat la oras sau in strainatatet\u201c (Pop Maria, Salajeni, Salaj). Starostele este animatorul nuntii, pozitie privilegiata, recompensata financiar ca atare.
\nGermina Comanici se opreste asupra rolului parintilor miresei, care \u201eactioneaza in mai multe momente din ceremonialul nuntii, derulate succesiv si la intervale: petitul, logodna, petrecerea tinerilor s\u00e2mbata seara, masa mica in duminica nuntii si ospatul la o saptam\u00e2na dupa nunta. Intrarea lor in rol se instiuie prin actul petitului, desfasurat in propria lor gospodarie, fiind gazde, onor\u00e2nd evenimentul cu oferirea unor tratatii pentru oaspeti, care poate fi de la o simpla cinstire cu vin si dulciuri, p\u00e2na la un adevarat ospat. De regula, la petit se stabileste si contributia materiala a fiecarei familii la intemeierea noului cuplu: zestrea fetei, in primul r\u00e2nd, dar si partea primita de baiat. (…) Logodna, nucleu ceremonial prezent nu in toate satele sau la toate nuntile, se organiza tot de parintii fetei, antren\u00e2nd o participare a ambelor familii, forma de solidarizare si petrecere, sustinuta de un continut consistent al celor oferite la masa, cu petrecerea deseori insotita de joc, fiind platiti lautari. Momentul \u201eiertaciunii\u201c este ultimul in care parintii fetei, inainte ca aceasta sa le paraseasca gospodaria, sunt in pozitia de prim-plan. Relatia de rol se creeaza cu fata sau ambii tineri, mediata deseori in textul special consacrat. Parintii ii binecuv\u00e2nteaza pe tineri, asociind formulei manevrarea unor simboluri de belsug: p\u00e2ine si sare\u201c (Germina Comanici, \u201eCercul vietii. Roluri si performanta in obiceiurile populare\u201c, Ed. Paideia, Bucuresti, 2001, p. 168). Autoarea atrage atentia asupra nuantarii diferentierii de roluri si a ierarhiei sociale si ceremoniale intre cele doua cupluri de parinti, exprimata \u201eprin indatinata sintagma \u00absocrii mari\u00bb, ca parinti ai mirelui, comparativ cu \u00absocrii mici\u00bb, parintii miresei. Ascendentul socrilor mari este consacrat: in spita lor de neam se incadreaza mireasa si in gospodaria lor le intra nora. Socrii mari intra in rol prin participarea la petit si logodna, dar ceremonial se impun in momentul c\u00e2nd tinerii, dupa cununie, se intorc in fruntea alaiului, in gospodaria lor\u201c, socrul mare fiind executantul principal al actelor solemne, ce poarta amprenta ritualitatii \u2013 adauga autoarea. Primirea rituala a miresei vizeaza intrarea in gospodarie si pragul casei, cu primirea augurala sub semnul belsugului, \u201ep\u00e2ine, sare, zahar, miere, agheasma, un strut de busuioc si integrarea prin intermediul actului sau dansului in noua gospodarie. Trecerea pragului se mediaza ritual fie de soacra mare, fie de vornic, evit\u00e2ndu-se contactul cu spatiul liminal vulnerabil, mireasa fiind saltata peste prag\u201c (Comanici, 2001: 169). Soacra mare efectua pe calea ritului integrarea armonioasa a viitorului cuplu, mireasa fiind integrata si spatiului habitual, fiind dusa de soacra in casa si ospatata la masa, \u201edaca in primele secvente ale nuntii, spita de neam a miresei anticipa, prin reprezentantii sai, parintii, viitorul fertil al cuplului, odata integrata in noua sa familie, soacra mare preia, prin obligatiile sale de rol, indeplinirea acelor acte ce functional vizeaza un scop similar, perpetuarea neamului\u201c (Comanici, 2001: 169).
\nPrezenta ritualica a actantilor aflati acum in atentia noastra este investita cu atributele initierii. \u201esDupa nanasit sa mere cu tat alaiu, fac poze si filmeaza pa drum, platesc la popa, fac daruri la miri, nasu mare achita vama sc\u00e2nd se leaga drumult. Starostele are o stergura acatata sus, la m\u00e2na st\u00e2nga, pa umar, in jos, o prima pa ptiept roata, o iaga de palinca. sIl platesct cine-l teama, mirii, parinti, smai rar nasiit. Tata suita sfotograful, cel care filmeaza, starostelet primesc bani, palinca, prajituri, m\u00e2nca portii ca restu mesenilor, macar ca nu contribuie cu mnica, da ase sa face la tate nunt\u00e2le\u201c (Sabau Ioan, Unguras, Maramures). Punem in lumina, prin intermediul unor relatari de o insemnatate majora, unele aspecte ce privesc pregatirile: \u201efratii si surorile de miri sveri primari, prieteni apropiatit n-au altu rol sdoar acela de a insoti mirii p\u00e2na la cununiet. Prime, flori, tricolor, sticle de palinca, feciorii, fetile-s cu prajiturile, cu aperitivele, servasc lume, ajuta gazdile. Pun flori la port, amenajaza mesale, pun flori pa mesa, decoreaza cu prime, snu era un numar fixt, si zece puteau hi\u201c (Hanc Letitia, Livada, Cluj). Satenii se mobilizeaza si material, aduce fiecare care ce poate, ca o datorie de care trebuie sa se achite, intruc\u00e2t si ei au beneficiat de sprijin la un moment dat. Datoria nu se uita, cei care omit sa se achite de niste obligatii se supun blamului public. \u201eDin sat, cine pute ajuta cu alimente, farina, oloi, oua str\u00e2nse pantru nunta strec multe la prajiturit. Carne, clisa, grasime pantru prajit, varza, orez, carne. Mai este care sa face ca uita, nu mai vrea sa t\u00e2na minte ca si la nunta lor o primit ajutor. Cheama os\u00e2nda de la Dumnezo\u201c (Hendea Florica, Mesesenii de Sus, Salaj). Ajutorul material este binevenit in astfel de momente care presupun mare pregatire si o mare cheltuiala.
\nStarostele, \u201eregizorul nuntii traditionale\u201c, cum l-am putea si noi numi, devine purtatorul de cuv\u00e2nt al mirilor, al nasilor, al socrilor. Lui ii revine sarcina de a face oficiile de gazda, intretine atmosfera de buna-dispozitie, punct\u00e2nd momentele-cheie ale fiecarui segment ceremonial. Indatorirea lui rituala este de a insoti indeaproape mirii si de a-i ajuta sa treaca peste toate obstacolele rituale, alaturi de nasi, cu rol central in momentele care comporta semnificatii in complexul de acte ceremoniale nuptiale. Nu este lipsit de importanta sa adaugam ca, in formele vechi ale nuntii, starostele era in fruntea alaiului, cu atributii bine conturate, conducea nuntasii la casa nasilor, apoi ceata mirelui la casa miresei, la cununie, la locul unde se tinea masa, rostind oratiile potrivite momentului ceremonial. Amintesc tot aici domnisoarele si cavalerii de onoare \u2013 terminologia populara variaza simtitor;\u00a0 in legatura cu atributiile lor, marturiile converg inspre aceleasi repere, cu diferente doar de nuanta, de la o localitate la alta, \u201einsotasc numa smiriit, ajuta inde-i nevoie, sar ca-s tineri si in putere, sajuta mirii la gatiret, sa sametasc tare, calci-i nevoie!\u201c (Ciubancan Maria, Mesesenii de Sus, Salaj).
\nSemnele distinctive ale principalilor participanti la nunta variau de la sat la sat, starostele \u2013 cu tricolor si sterguri, sticla de tuica, floare, nasii \u2013 cu floare prinsa in piept de catre mireasa, c\u00e2nd vine alaiul dupa ea, sticla de tuica, nasul mare \u2013 stergura, batista cusuta, insotitorii mirelui si ai miresei \u2013 flori, batiste, \u201epospan prins la clop\u201c, stegarul, de asemenea, \u201eflori vii sau din plastic, prime\u201c (Bonte Valeria, Diosig, Bihor). In privinta costumatiei si a insemnelor specifice, mi s-au mai evidentiat urmatoarele: mireasa \u2013 cununa, baltul, mirele \u2013 panglica tricolora, pana de mire, la chemator, \u201epaltau inflorat\u201c, \u201emuierile de la oala, iara poarta dosoaie prinsa-n br\u00e2u\u201c, la cei apropiati, flori artificiale prinse in piept (Muresan Gheorghina, Giurtelecu Simleului, Salaj).
\nObserv si c\u00e2teva elemente de specific salajean: \u201ein Ban era Hute la tate nunt\u00e2le, mere dupa mireasa, orice sa int\u00e2mpla la nunta, la masa, la dant, tarostele pornea. El era sefu. Stergura\u00a0 prinsa pa umar, stergar, tricolor, sticla de palinca sa nu lipsasca. Graitor, frati de mire, surori de mireasa, li sa z\u00e2ce la Ban. Taroste\u00a0 \u2013 la Cernuc\u201c (Sabau Florica, Ban, Salaj). Nu e mai putin adevarat ca detaliile regionale, care par de restr\u00e2nsa semnificatie, contureaza un profil aparte unor realitati folclorice care degaja ample semnificatii. \u201eCam doua sute is la o nunta, depinde. In satile unde ii pe mic caminu sau nu este, fac in cort. In Tusa am fost la o nunta in cort, acuma, nu de mult. sCort de armatat montabil este amu, nu sa mai chinuie, sa demonteaza rapid. sIl cumpara sau il inchiriazat, si acuma s\u00e2nt tematori, rude, prieteni, mai ales verisori. Cheama tat satu, la oras trimit invitatii stiparitet. Nu sa\u00a0 face nunta fara taroste. Rar sa face la cort, mai mult la caminu cultural\u201c (Topan Ioan, Cernuc, Salaj). \u201eSa nume graitor si pa la noi, taroste, in anii astia. Erau din sat care sa ocupau, erau mai cu bancuri, nu traba neaparat cu scoala. Vine de c\u00e2nd incepe nunta, ie mirele, cu nasii din partea lui, cu muzicant, vin la mireasa, asteapta nasii, sei o si imbracat, aduc mirese false din paie, cer bani, sa intid port\u00e2le, sun reprezentant din familia miresei ii lasa inauntrut, i sa aduce una falsa, acoperita cu lipideu, cununa de paie, o plateste, pune in galeata cu apa, c\u00e2nd iese mireasa, odata da cu picioru in galeata si ie banii, ase sa aibe noroc cum curje apa, smirele sau nasiit pun banii smirele isi primeste mireasat. Cu alaiu marg la biserica, la Ban nu-i moda cu legarea drumului, afara sa danseaza, c\u00e2nta taragota. Inainte sa ie ramas-bun snu iertaciuni, ca la mortt. Alaiu, botasii doi, un zaslaus, care poarta zaslau, sfacut de fete, joi seara la camint sau unde sa t\u00e2ne nunta. Cu muz\u00e2canti, nu cu m\u00e2ncare, cu pahar, prajitura, sa impaneaza cortu, sa danseaza apoi. Tineretu sta afara, danseaza, c\u00e2nd ies de la cununie\u201c (Moga Angela, Ban, Salaj). \u201eFetile chemau fetile, tematoare, baieti numa baieti, da cereau voie de la batr\u00e2ni. Tinerii nu puteau mere de capu lor la nunta, cereu bani, n-aveu venit, \u00abBade Vasalie, nunta mare sa anunta pa atunci, lasati sa vie fata?\u00bb\u201c (Both Victor, Tihau, Salaj) \u201eAcuma cu firma sde cateringt, sa face s\u00e2mbata dupa-masa, in tati cele ca la uaras, ne-am emancipat la maxim, cu formatii, nunta fara staroste ca si cum te-ai duce la chef, starostele aduce si muzica, sarea si piperu. sLa logodnat sa promit unu altuia in fata apropiatilor, sa da inel. Ptiscuie, sa leaga, vezi ca si la oras sa leaga cu panglica, cu flori, c\u00e2nd iesi din scara blocului. Sa t\u00e2na traditie. sMuzicat mai demult era vocal, nu inregistrata, amu si vocal si pa calculator, vin c\u00e2t\u00e2va instrumentisti la primarie si acasa la miri, la masa vine automat alta persoana care sa ocupa. Cu taragoata mai mult, la deschiderea nunti. sDistractiat t\u00e2ne p\u00e2na la septe-opt dimineata, nu vine militie ca fac zgomot sla oras se respecta programul de liniste, s-au interzis, crede informatoarea, petrecerile de noapteat\u201c (Matei Anisoara, Dolu, Salaj).<\/p>\n

Perioada de dinainte, din timpul si de dupa nunta este presarata de magic, de credinte, de superstitii, de cutume ale caror ob\u00e2rsii nu se mai stiu, dar capata si insemnele modernitatii. Tinerii lucreaza in strainatate, vin de acolo cu elemente de noutate, de prospetime, aspecte innoitoare care uneori distoneaza cu fondul vechi rom\u00e2nesc, dar care nu impieteaza, sa zicem, cu nimic, frumusetii si complexitatii acestui ceremonial.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oprindu-ne din nou asupra amplului material pe care terenul il ofera cercetatorului ce vrea sa il sondeze in profunzime, vom constata ca riturilor de trecere li se acorda, in continuare, cel mai viu interes. Si aceasta nu numai in zona supusa de mine cercetarii \u2013 nordul si nord-vestul Transilvaniei, ci pe intregul teritoriu al tarii.… Cite\u0219te mai mult »Functionarii nuntii. Traditie si inovatie in ceremonialul nuptial<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[10369,10368],"class_list":["post-17851","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-roluri-la-nunta-in-traditiile-romanesti","tag-traditii-de-nunta"],"views":2728,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17851","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17851"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17851\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17851"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17851"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17851"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}