{"id":17849,"date":"2014-02-27T11:15:26","date_gmt":"2014-02-27T09:15:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17849"},"modified":"2014-02-27T11:15:26","modified_gmt":"2014-02-27T09:15:26","slug":"fetele-razboiului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fetele-razboiului\/","title":{"rendered":"Fetele razboiului"},"content":{"rendered":"

Socotit a fi \u201eiadul\u201c, dar si \u201etatal creatiei si mama culturii\u201c, razboiul era considerat, din perspectiva antropologica si \u00een relatie cu sarbatoarea (vazuta ca \u201eparoxism al societatii primitive\u201c), de Roger Caillois, \u00eentr-un studiu scris nu mult dupa \u00eencheierea celei de-a doua conflagratii mondiale (\u201eRazboiul si sacrul\u201c s1949t,\u00a0 \u00een vol. \u201eOmul si sacrul\u201c, Editura Nemira, 1997, pp. 182-201), drept \u201eparoxism al societatii moderne\u201c, \u201esarbatoare neagra si apoteoza pe dos\u201c.<\/strong><\/em>
\nActivitate reala, concreta, dura, specifica, din pacate, omului, reprezent\u00e2nd, ca atare, o constanta antropologica(1), razboiul a fost \u201esursa de inspiratie\u201c pentru mari scriitori si artisti ai lumii, confruntarea violenta \u00eentre tabere opuse st\u00e2nd \u00een centrul unor capodopere ca \u201eIliada\u201c lui Homer, \u201eRazboi si pace\u201c de Tolstoi, \u201ePadurea sp\u00e2nzuratilor\u201c de Rebreanu, pentru a cita doar c\u00e2teva titluri, restr\u00e2nse la spatiul european, socotit a fi leaganul civilizatiei omenirii, dar, totodata, si teritoriul macinat de cele mai cumplite confruntari, ale caror urme nu s-au sters, si nici nu se pot sterge cu usurinta din memoria oamenilor. A contribuit la aceasta nu doar experienta traumatizanta a mii, sute de mii, milioane de combatanti, apartin\u00e2nd majoritatii natiunilor europene si tuturor straturilor sociale si av\u00e2nd cele mai diverse conceptii, atitudini, ideologii(2), ci si operele de arta subsecvente evenimentelor \u2013 scrieri literare, piese de teatru, opere plastice si muzicale, filme artistice si documentare care au devenit memoria rezistenta a unui trecut mai apropiat sau mai \u00eendepartat.
\nDar omul de r\u00e2nd, luptatorul din linia \u00eent\u00e2i, soldatul, plecat \u201edin c\u00e2mp, de-acasa, de la plug\u201c, cum a simtit el razboiul, cum l-a trait si cum i s-a imprimat acesta \u00een memorie, cum si-a transmis experienta traita direct catre cei din preajma sau catre altii, mai putin cunoscuti? Un raspuns la aceste \u00eentrebari se poate gasi \u00een literatura orala, \u00een doua categorii distincte ale folclorului \u2013 \u00een lirica populara, \u00een \u201ec\u00e2ntecele de catanie si razboi\u201c, dar si \u00een \u201eravasele versificate\u201c, \u00een scrisorile \u00een versuri, foarte rasp\u00e2ndite si cunoscute \u00een anumite medii, pe de o parte, precum si, pe de alta parte, \u00een povestirile (amintiri, relatari) de razboi orale, vechi si ele, dar intrate mai de cur\u00e2nd \u00een atentia folcloristilor, si care cunosc, la r\u00e2ndul lor,\u00a0 versiuni scripturale(3).
\nUn act de restitutie care merita mai mult dec\u00e2t o consemnare pasagera ca aceasta realizeaza sociologul\/antropologul\/etnologul francez Claude Karnoouh (n. 1940), prezent de c\u00e2teva decenii \u00een Rom\u00e2nia si integrat vietii sociale, culturale, stiintifice de aici, autor al unor studii de analiza sociala pertinente (v. de ex. Claude Karnoouh, \u201eAdio diferentei. Eseu asupra modernitatii t\u00e2rzii\u201c, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, \u201eInventarea poporului-natiune. Cronici din Rom\u00e2nia si Europa Orientala 1973-2007\u201c. Traducere de Teodora Dumitru. Prefata de Sorin Antohi, Idea Design & Print, Cluj, 2011), nu \u00eentotdeauna primite cu aplauze, adesea recuzate de \u201eo anumita parte a presei\u201c, activ \u00een scris si pe audiovizual, pe site-urile de socializare etc. Este vorba despre tiparirea, pentru prima data, sub titlul \u201eOdiseea bravului soldat Alexa. O cronica rimata a Primului Razboi Mondial\/L’Odyss\u00e9e du brave soldat Alexa. Une chronique rim\u00e9e de la Premi\u00e8re Guerre Mondiale\u201c (Editura MNLR, f. a..s2013t) a unui caiet manuscris, aflat \u00een posesia familiei celui care l-a scris, Paul Alexa, din localitatea Breb, jude)ul Maramures. Textul manuscris a fost dactilografiat de nepotul acestuia si descifrat, \u00een vederea publicarii, de Claude Karnoouh \u201eaid\u00e9 de Mihai Pop\u201c\/ \u201ecu ajutorul lui Mihai Pop\u201c, marele profesor de folclor de la Universitatea din Bucuresti si, concomitent, director al Institutului de Etnografie si Folclor, sub a carui obladuire t\u00e2narul aspirant francez s-a familiarizat cu \u201eterenul\u201c rom\u00e2nesc, cu Maramuresul, \u201etara veche\u201c, cu mitologicul sat Breb \u00een care au poposit, \u00eencep\u00e2nd cu anii ’70 ai secolului trecut, cohorte de folcloristi, etnologi, sociologi rom\u00e2ni si straini, pentru ca oricine venea, mai ales din afara, manifest\u00e2nd interes pentru cultura populara sau pentru sociologia rurala era \u00eendrumat spre\u00a0 Mihai Pop, iar acesta indica directia Maramures, spatiul din care el \u00eensusi \u201edescalecase\u201c, imediat dupa Primul Razboi Mondial, la Bucuresti.
\nAventura caietului-manuscris a \u00eenceput prin anii ’70 ai secolului trecut, mai precis \u00een 1979, c\u00e2nd un localnic, profesorul Patru Paul, i-a oferit \u201estrainului\u201c dactilograma textului scris de bunicul sau, pe un caiet scolaresc, dupa \u00eentoarcerea din Razboi si din prizonieratul din Rusia. Versiunea pusa \u00een pagina de editorul francez urmeaza textul batut la masina de profesorul Patru Paul, aranjat \u00een \u201estrofe\u201c decupate si numerotate \u00een raport cu pozitia r\u00e2ndurilor scrise de Alexa Paul \u00een caietul-manuscris, ramas \u00een posesia familiei. Din pacate, nici o singura imagine a acestuia si nici din dactilograma prima nu \u00eensoteste textul tiparit, ceea ce face imposibila orice aproximare cu privire la procesul de \u201etextualizare\u201c care a avut loc, adica de transformare a textului olograf, scris acum aproape 100 de ani, \u00een \u201ecronica rimata\u201c tiparita de Muzeul National al Literaturii Rom\u00e2ne \u00een A.D. 2013.
\nSunt peste 2000 de versuri (rezultate din segmentarea, dupa modelul versului popular, a \u201esirurilor\u201c(4)\u00a0 scrise de Alexa \u201ela r\u00e2nd\u201c, adica fara pauze, fara punctuatie, fara majuscule etc.), o constructie narativa extrem de ampla, ceea ce \u00eel \u00eendreptateste pe editor sa o caracterizeze drept o \u201eOdisee\u201c, o epopee, deci, desi termenul de \u201eodisee\u201c, ca substantiv comun desemneaza o poveste de viata aventuroasa, un parcurs dificil, o \u201ecalatorie lunga si plina de aventuri; sir de \u00eent\u00e2mplari neprevazute. Viata plina de peripetii, schimbari neasteptate\u201c (Cf. \u201eDictionar enciclopedic\u201c V, s. v.) \u2013 si acesta pare sa fie sensul cu care este folosit \u00een titlul cartii. Altminteri, asocierile cu personaje si locuri din \u201eOdiseea\u201c lui Homer (Penelopa, Ithaca) sunt factice, mai de graba gazetaresti si intra \u00een contradictie cu subtitlul dat tot de catre editor \u201eo cronica rimata\u2026\u201c, ceea ce, \u00een fond, scrierea lui Paul Alexa chiar ar putea fi, daca omitem faptul ca aceasta nu e un \u201ejurnal\u201c, ci o rememorare, la c\u00e2tva timp dupa ce faptele s-au consumat, a unor \u00eent\u00e2mplari la care \u201escrietorul\u201c a fost partas. De fapt, \u00een cazul unor astfel de \u201edocumente\u201c, o cronologie stricta e greu de realizat. \u00cen cuprinsul \u201ecronicii rimate\u201c (41c, vv. 1-13 si 41d, vv. 1-2), Paul Alexa din Breb, \u201ecare-i mai destept de cap\u201c, \u00eesi atribuie \u201epaternitatea\u201c asupra textului, \u201eales \u2013 adica selectat, scris \u2013 de Alexa Paul\u201c) si fixeaza momentul scrierii \u00een perioada captivitatii la rusi. Nici \u201eAnexa\u201c \u00een proza, de la finele caietului, nu ne lamureste mai mult \u00een legatura cu \u201etimpul marturisirii\u201c, desi unele convergente se pot identifica (a se compara, de ex., \u201estrofa\u201c 44, vv. 1-34, p. 102, cu evocarea \u00een proza, pp. 104-106, exercitiu util si pentru a deslusi procesul \u201eversificarii\u201c: \u201eAm ajuns acasa la baron pe la ujina si ne-a dat o m\u00e2ncare buna, ca tare am fost flam\u00e2nzi, ca c\u00e2t am venit pe tren 15 zile, nu am capatat de m\u00e2ncare, numai la 3 sau 4 zile odata\u201c vs. \u201e\u00cen vreo cincisprezece zile \/Caci nu capatasem p\u00e2ine\/Far c\u00e2te la patru zile\/Dar nici sa man\u00e2nci saici suspectez ca verbul era \u201esa m\u00e2nci\u201c, dupa pronuntia dialectala, localat odata bine\/ \u2026.\/Si ne duce catra casa\/\u00centr-o padure frumoasa\/ Ne pune pe toti la masa\/Si ne da cina frumoasa\u201c. Daca socotim bine, s-a plecat din lagarul rusesc \u00een 15 oct. 1916, s-au facut, pe drum 15 zile, deci s-a ajuns la \u201ebaronul Emilian\u201c pe 30 oct. 1916, ceea ce coincide cu data \u00eenscrisa la finele \u00eensemnarii \u00een proza, \u201eanul 1916\u201c. Dar \u00eensemnarile contin informatii si despre anii 1917-1918, inclusiv un scurt concediu, de doua luni, din mai 1918 p\u00e2na \u00een iulie, acelasi an.
\nRam\u00e2n\u00e2nd tot la nivelul foii de titlu, observam ca editorul orneaza numele lui Alexa cu epitetul \u201ebravul soldat\u201c, ceea ce trimite, deslusit, la \u201ebravul soldat Svejk\u201c din scrierea omonima a scriitorului ceh Jaroslav Hasek (cf. \u201ePostfata\u201c, p. 114, unde editorul justifica alegerea determinantului, consider\u00e2nd \u201ecronica\u201c lui Paul Alexa \u201edemna versiune rurala a bravului soldat Svejk\u201c). Dar nimic din scrierea ceva mai t\u00e2rzie a scriitorului ceh (aparuta \u00een 1923) nu se regaseste \u00een \u201ememorialul\u201c taranului maramuresan,\u00a0 poate doar experienta comuna a celor doi \u00een Primul Razboi Mondial, \u00een calitate de combatanti, de etnii diferite, sub steagul unui Imperiu multinational, dar felul scrierii, atitudinea fata de razboi si fata de autoritatile Statului austriac din acea vreme, tipologia personajelor etc. sunt cu totul diferite.
\nAltminteri, \u201ecronica rimata\u201c a soldatului Paul Alexa curge \u00een tiparele \u201eversului popular rom\u00e2nesc c\u00e2ntat\u201c (cf. C. Brailoiu), singurul care \u00eei era cunoscut \u201escrietorului\u201c (celui care scrie), diac (diacon, dascal) \u00een satul lui, cu putina stiinta de carte cu slova latineasca, cu putine lecturi literare(5), altele dec\u00e2t cartile bisericesti, cu un univers de viata limitat la cel taranesc, cum bine scoate \u00een evidenta editorul \u00een notele sale si \u00een\u00a0 postfata cu titlul \u201ePrin foc si sabie \u2013 sau g\u00e2ndirea Totale Mobilmachung-ului si a Weltb\u00fcrgerkrieg-ului la taranii din Carpati\u201c, cele doua sintagme \u00een limba germana fiind preluate de la g\u00e2nditorul german Ernest J\u00fcnger (v. pp. 112-113, notele 272, 273).
\nCa la baza scrierii sta modelul c\u00e2ntecului popular nu e nicio \u00eendoiala \u2013 asa-zisele \u201estrofe\u201c, decupate de editor din textul scris la r\u00e2nd, \u00eencep, multe, cu formula \u201efrunza verde\u201c: \u201eFrunza verde mar gutui\u201c (1a), \u201eFrunza verde rupta-n zece\u201c (2a), \u201eFrunza verde mar de fus\u201c (2b), \u201eFrunza verde de-alam\u00e2ie\u201c (2f, 33), \u201eFrunza verde din fajet\u201c (4), \u201eFrunza verde de matasa\u201c (5f) etc., etc.
\n\u00cen ceea ce priveste continutul, acesta urmeaza cu fidelitate cronologia evenimentelor reale \u2013 declansarea Razboiului, ordinul de chemare, despartirea de familie, plecarea la locul de adunare, \u00eencazarmarea, scurta permisie \u00een sat, plecarea pe frontul rusesc, luptele aprige, ororile razboiului, prizonieratul, lipsa de m\u00e2ncare, foamea, un leit-motiv al povestirilor de razboi, compensata, uneori cu o \u201emasa frumoasa\u201c (epitet ornant folosit cu sensuri diverse \u00een contexte diferite, echivalent, aici, cu \u201ebuna\u201c, \u201e\u00eendestulatoare\u201c, \u201egustoasa\u201c etc.), contactul cu militari (superiori) e alte nationalitati, vorbitori de alte limbi dec\u00e2t rom\u00e2na si detinatori de alte coduri culturale dec\u00e2t cel de \u201eacasa\u201c(6) \u2013 episoade epice \u00eempanate cu interludii lirice, toate\/majoritatea \u201ecitate\u201c din c\u00e2ntecele populare de \u00eenstrainare, de catanie, de jale \u00een circulatie la vremea aceea \u00een Transilvania si \u00een celelalte provincii rom\u00e2nesti, cum demonstreaza fara putinta de tagada Const. Brailoiu \u00een studiul sau magistral despre \u201ePoeziile soldatului Tomut din razboiul 1914-1918\u201c, Societatea Compozitorilor Rom\u00e2ni. Publicatiile Arhivei de Folklore XIII, Bucuresti, 1944.
\nAl doilea palier al textului, asupra caruia nu ne oprim acum, \u00eel constituie notele si comentariile editorului, lasate de el \u00eensusi pe seama \u201efolcloristilor h\u00e2rsiti\u201c, zice traducatoarea Teodora Dumitru, altminteri excelenta, ca echivalent la \u201efolkloristes sp\u00e9cialistes\u201c (pp. 6-7), ceea ce nu este chiar acelasi lucru.
\nLa 100 de ani de la \u00eenceputul Primului Razboi Mondial, soldatul Paul Alexa din Breb, Maramures, combatant \u00een aceasta prima conflagratie care a cuprins \u00eentreaga lume, lasa o marturie pretioasa, sincera, autentica, emotionanta despre multiplele fete ale unui fenomen care avea sa se repete, \u00een alte coordonate, la alte dimensiuni, douazeci si ceva de ani mai t\u00e2rziu, pentru ca \u201eistoria se repeta daca oamenii nu sunt \u00een stare sa-i \u00eenteleaga \u00eenvetatura\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n

NOTE:<\/strong>
\n(1) Vezi, de ex., o evaluare succinta, din aceasta perspectiva, semnata de P. Descola si M. Izard, \u00een \u201eDictionar de etnologie si antropologie\u201c. Volum coordonat de Perre Bonte si Michel Izard s1991t. Trad. rom. Editura Polirom, 1999, s.v., pp. 563-566.
\n(2) O analiza extrem de pertinenta la D. Gusti, \u201eSociologia razboiului\u201c s1915t, republicat \u00een D. Gusti, \u201eSociologia natiunii si a razboiului\u201c. Editie \u00eengrijita de Ilie Badescu, Editura Floare Albastra, Bucuresti, 1995, pp. 98-148. Fenomenul este prezentat \u201econtrastiv\u201c, din dubla perspectiva a \u201epacifistului\u201c si a \u201eantipacifictului\u201c, cu argumente si contraargumente, de o parte si de alta, din perspectiva istorica, etica, biologica, juridica, politica, economica, sociologica, aceasta din urma dezvoltata si amanuntita.
\n(3) Vezi \u00een acest sens studiul \u00eennoitor semnat de Ioana-Ruxandra Fruntelata, \u201eNaratiunile personale \u00een etnologia razboiului\u201c, Editura Ager, 2004; de asemenea, pentru textele scrise, vezi \u201eScrieri taranesti. Documente olografe \u00een Arhiva IEF\u201c. Antologie de Laura Jiga Iliescu (coordonator), Anca Stere, Cristina Neamu, Cheiron, 2005.
\n(4) Aici cu sensul de \u201er\u00e2nduri scrise\u201c, nu cum crede editorul, nota 244, p. 94, 38b, v. 30, \u201eO carte cu sirurele\/ De la draga mea muiere\u201c, ca ar fi vorba de \u201eforma dialectala si diminutivata a lui fir, \u00een Maramures\u201c, desi mai jos concede ca e vorba de \u201esiruri (r\u00e2nduri) de text\u201c. Notele lingvistice merita o discutie aparte!
\n(5) Desi doua versuri din \u201estrofa\u201c 13a, vv. 4-5 amintesc socant de Vasile Alecsandri, \u201ePenes Curcanul\u201c: \u201eApoi \u00een treacat ne-ntreba\/De mergem la vreo nunta?\/Noi raspundeam \u00een hohot: \u2013 Ba,\/Zburam la lupta crunta!\u201c fata de, la Paul Alexa:\u00a0 \u201e \u2013 Mergeti dragii mei la nunta ?\/\u2013 Ba noi nu mergem la nunta \/Ce mergem la lupta crunta\u201c.
\n(6) Memorabila metafora-ghicitoare pentru \u201esamovar\u201c si \u201eceai\u201c: \u201eFrunzulita de matasa\/Dumnezeu sa va fereasca\/De vaca lor cea ruseasca\/Ca man\u00e2nca numai jar\/Si da laptele amar\/Par nu are numai piele\/Si da lapte c\u00e2t \u00eei cere.\/ Daca-i dai jar sa man\u00e2nce\/Toata ziua o poti mulge\/Da laptele colorat\/Si e foarte \u00eenfierb\u00e2ntat\/Numai-o t\u00e2ta vaca are\/Dar laptele curge vale\u2026\u201c (40b, vv. 7-36).<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Socotit a fi \u201eiadul\u201c, dar si \u201etatal creatiei si mama culturii\u201c, razboiul era considerat, din perspectiva antropologica si \u00een relatie cu sarbatoarea (vazuta ca \u201eparoxism al societatii primitive\u201c), de Roger Caillois, \u00eentr-un studiu scris nu mult dupa \u00eencheierea celei de-a doua conflagratii mondiale (\u201eRazboiul si sacrul\u201c s1949t,\u00a0 \u00een vol. \u201eOmul si sacrul\u201c, Editura Nemira, 1997,… Cite\u0219te mai mult »Fetele razboiului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[10363,10362,10365,10364],"class_list":["post-17849","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-omul-si-sacrul","tag-razboiul-si-sacrul","tag-razboiul-constanta-antropologica","tag-roger-caillois"],"views":2133,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17849","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17849"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17849\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17849"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17849"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17849"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}