Editarea volumului \u201eDescantece din Cornova-Basarabia\u201c \u00een 1984, la Providence si apoi la Bucuresti, acum cu titlul \u201eDesc\u00e2ntatul \u00een Cornova-Basarabia\u201c (2003), reeditarea \u00een 2002 a principalei sale opere \u201eGospodaria \u00een credintele si riturile magice ale femeilor din Dragus (Fagaras)\u201c, editarea, \u00een 2006, a volumului \u201eSporul vietii. Jurnal, studii si corespondenta\u201c, si \u00een 2010 a celui de al doilea volum din \u201eRapsodia epistolara\u201c, contin\u00e2nd schimbul de scrisori dintre Anton Golopentia si &\u00e2350;tefania Cristescu-Golopentia, toate aceste editii, \u00eengrijite de Sanda Golopentia-Eretescu, se constituie \u00een momente importante \u00een demersul de cunoastere a unei opere si a unei vieti. Despre c\u00e2teva din volumele tiparite m-am exprimat \u00een scris la timpul potrivit. De aceea, acum voi comenta unele dintre paginile aparute despre &\u00e2350;tefania Cristescu-Golopentia \u00een revista \u201eSecolul 21\u201c (nr. 1-6\/ 2012) si \u00een \u201eRevista romana de sociologie\u201c (2013, nr. 3-4), aceasta din urma consacr\u00e2nd celei evocate cea mai mare parte din sumar \u00een anul c\u00e2nd se \u00eemplineau 105 ani de la nasterea si 35 de la moartea ei. Amintitele aparitii au valoarea unei restituiri a operei acesteia si, deopotriva, valoarea unei mai bune cunoasteri a dramaticei sale existente, familia Golopentia fiind una dintre cele mai lovite de totalitarismul comunist. A fost mai \u00eent\u00e2i lichidarea fizica a lui Anton Golopentia, care, ridicat de doi securisti, de la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne, la 16 ianuarie 1950, a fost \u00eentemnitat la Jilava, unde si-a gasit sf\u00e2rsitul la 9 septembrie 1951 si a fost \u00eenmorm\u00e2ntat, fara participarea familiei sale, \u00een unul dintre mormintele fara cruce ale cimitirului din sat. \u00cen aprilie 1969, doi oficiali de la Comitetul Central al Partidului Comunist Rom\u00e2n le-au comunicat \u201ecu regret\u201c urmasilor celui ucis ca \u201e\u00eentr-adevar Anton Golopentia a murit complet nevinovat\u201c. Ca si c\u00e2nd n-a fost de ajuns eliminarea capului familiei, fiului celor doi, Dan Golopentia, aflat la studii doctorale \u00een strainatate, \u201efara ajutor banesc din partea statului\u201c, i se desface contractul de munca si este amenintat ca \u201enu i se va acorda viza pe 1974-1975 dec\u00e2t daca se va \u00eentoarce personal \u00een tara pentru aceasta\u201c. Cum cel vizat nu s-a \u00eentors, i s-a facut proces la Tribunalul Militar. \u00cent\u00e2mplarea fericita a facut sa vina la Bucuresti, \u00eentr-o vizita oficiala, presedintele S.U.A., Gerald Ford, care avea pe lista cu care a venit si pe fiul sotilor Golopentia, caruia i-a fost astfel anulata sentinta. &\u00e2350;tefaniei, la r\u00e2ndul sau, \u00eei sunt rezervate, din partea oficialitatilor comuniste, tot felul de vexatiuni, activitatea stiintifica fiindu-i curmata brusc. \u00cencredint\u00e2nd spre publicare Editurii &\u00e2350;tiintifice volumul lui Anton Golopentia, \u201eScrieri sociologice\u201c, primeste, dupa \u00eendelungi am\u00e2nari, raspunsul ca manuscrisul este respins \u201epe motiv de inoportunitate\u201c a acestuia. Voind sa publice un volum cu corespondenta profesionala a lui Anton Golopentia, editoarea \u201ee tratata\u201c \u2013 scrie Sanda Golopentia \u2013 \u201ecu dezinvoltura aroganta, se cer prefete si postfete suplimentare\u201c. Culegerea de versuri obtinute, \u00een 1939, de la o t\u00e2nara servitoare din Bucuresti, venita din localitatea &\u00e2350;chiopi, de l\u00e2nga Cluj, a aparut abia \u00een 1957, \u00een \u201eRevista de folclor\u201c (nr. 1-2), cu titlul \u201eO poeta populara: Veronica Gabudean\u201c.
\nReproducem ultimele r\u00e2nduri din foarte utila si semnificativa \u201eCronologie a vietii si operei &\u00e2350;tefaniei Cristescu-Golopentia\u201c, publicata de doamna Sanda Golopentia \u00een \u201eRevista rom\u00e2na de sociologie\u201c: \u201e26 aprilie 1978: &\u00e2350;tefania Golopentia moare la spitalul Dr. I. Cantacuzino, dupa o lunga internare. La dorinta ei, va fi \u00eengropata \u00een cimitirul din satul Jilava, pe locul, \u00eentre timp cumparat, unde se crede ca a fost \u00eengropat Anton Golopentia. \u00cenmorm\u00e2ntarea a fost supravegheata de doua Volgi negre ale securitatii, parcate la intrarea \u00een cimitir\u201c.
\nDe anume injustitii, de data aceasta fara coloratura politica, a avut parte &\u00e2350;tefania Cristescu-Golopentia si \u00eenainte de 1944. Theodora-Eliza Vacarescu, \u00een studiul sau \u201eColaboratoarele \u00eenlaturate. Femei \u00een cercetarea sociologica si interventia sociala din Rom\u00e2nia interbelica\u201c, din \u201eSecolul 21\u201c (2012, nr. 1-6), scrie ca \u201e\u00cen ciuda recunoasterii muncii ei, Cristescu a avut un parcurs stiintific \u00een care au alternat momente de includere \u00een grupul privilegiat, dar si nenumarate etape \u00een care s-a \u00eencercat eliminarea ei din procesul redactarii si preluarea materialului str\u00e2ns si a tematicii asupra careia lucra de un grup de cercetatori care urmarea ascensiunea profesionala personala\u201c. S-au folosit deci, si \u00een cazul ei, unele mecanisme si strategii de excludere, de deturnare a muncii ei.
\nCum era si firesc, c\u00e2teva studii sunt consacrate cartii autoarei despre \u201eGospodaria \u00een credintele si riturile magice ale femeilor din Dragus (Fagaras)\u201c (1940), semnate de Ion Cuceu, David A. Kideckel, director la International and Areas Studies: Central Connecticut State University, si Adina Hulubas, alaturi de care este reprodus Raportul lui Dimitrie Gusti \u00een vederea premierii cartii. Ion Cuceu, \u00een \u201eStefania Cristescu-Golopentia si cunoasterea universului magic al satului rom\u00e2nesc\u201c, marturiseste ca a descoperit lucrarea amintita, \u00eenca student fiind \u00een 1966. Detaliaza calitatile de exceptie ale componentelor cartii, care au fost g\u00e2ndite \u201esistematic, cu o putere de interpretare iesita din comun prin rigoare si simplitate\u201c. Comentatorul vadeste totusi o declarata preferinta pentru partea a doua a cartii, care, \u201eriguros structurata, ne aduce cea mai temeinica etnografiere a fenomenului mitico-magic dintr-o comunitate. Neegalata p\u00e2na astazi, ea sta alaturi de alte doua cercetari de v\u00e2rf ale etnosociologilor din scoala monografica: \u00abVie musicale d’une village. Recherches sur le r\u00e9pertoire de Dragus (Roumanie)\u00bb, a lui Constantin Brailoiu, si \u00abDealu Mohului. Ceremonia agrara a cununii \u00een Tara Oltului\u00bb, a lui Ion Ionica. Caracterul exemplar al acestei cercetari rezida nu numai \u00een volumul impresionant si densitatea specifica a citarilor din notele de teren, c\u00e2t mai ales \u00een modernitatea si holismul viziunii asupra magicului, cointeres\u00e2nd at\u00e2t substratul efectiv de credinte si reprezentari mitico-magice, de rituri cotidiene si festive pe care anchetatoarea a stiut sa le scoata la lumina \u00een dialogurile ei cu interlocutorii, c\u00e2t si pe acelea ale narativitatii, ce absoarbe si plasticizeaza experientele magice, pe care, \u00een cea mai pur calitativa tehnica de investigare, Stefania Cristescu-Golopentia le-a elucidat pentru prima data \u00een etnologia rom\u00e2neasca\u201c. Remarcam, totodata, declaratia ca amintita autoare a fost pentru el, \u00een propriile cercetari de teren, din anii 1967-1969, pe Valea Gurghiului, \u201eadevarata (sa) profesoara de mitologie si magie populara.\u201c
\n&\u00e2350;i Cosmina Timoce-Mocanu, \u00een \u201eTerenul etnografic \u00een conceptia Stefaniei Cristescu-Golopentia\u201c, apreciaza foarte elogios cartea autoarei comentate, care \u201eeste magistral construita de autoare, \u00eentr-o scriitura de mare frumusete, care o singularizeaza \u00een literatura rom\u00e2na de specialitate, apropiind-o ca stil, peste decenii, de Yvonne Verdier (\u00abFa\u00e7ons de dire, fa\u00e7ons de faire. La laveuse, la couturi\u00e8re, la cuisini\u00e8re\u00bb, Paris, 1979). \u00censa, cum anunta titlul, t\u00e2nara cercetatoare clujeana este preocupata de maniera de lucru a aceleia despre care Anton Golopentia spusese ca are \u201es\u00e2nge de cercetator\u201c, de rabdarea si dragostea pe care le-a vadit \u00een toate campaniile monografice organizate de scoala sociologica de la Bucuresti, de valoarea pe care o acorda ea fiselor de teren, \u00een care vedea \u201ebucati de suflet\u201c, de calitatea ei de a trai terenul si de a empatiza cu informatorii, de bucuria pe care i-o procura \u00eent\u00e2lnirea cu dragusenii. Toate aceste calitati, subliniaza autoarea, le-a dob\u00e2ndit \u00een timp, de la Ovid Densusianu, de la Dimitrie Gusti, de la profesorii sai de la Paris, de la Anton Golopentia, discutiile cu acesta reprezent\u00e2nd, scrie Cosmina Timoce-Mocanu, \u201euna din cele doua experiente formatoare fundamentale de care a avut parte constituindu-se, de fapt, la nivelul de nuantare, de ad\u00e2ncire a deprinderilor pe care i le-au adus studiile si lecturile\u201c.
\nToate studiile din \u201eRevista rom\u00e2na de sociologie\u201c raporteaza studiile Stefaniei Cristescu-Golopentia la scoala Dimitrie Gusti, pentru a sublinia legatura indestructibila cu ea, dar si a remarca unele note particulare. Dupa ce H.H. Stahl a abordat, \u00een \u201eAmintiri si g\u00e2nduri din vechea scoala a \u00abmonografiilor sociologice\u00bb\u201c, chestiunea \u201ecrizei monografiei\u201c, revine si Zolt\u00e1n Rost\u00e1s, \u00een \u201e&\u00e2350;tefania Cristescu si \u00abCriza monografiei\u00bb dintre 1932-1934\u201c, pentru a remarca faptul ca n-a fost afectata de criza: \u201eA ramas ferma pe drumul cercetarii monografice, si-a \u00eembogatit cunostintele la Paris si a realizat lucrari mai valoroase, mai apreciate dec\u00e2t ale celor care ar fi expediat-o \u00een lingvistica pentru a scapa de concurenta\u201c.
\nMai este ceva remarcabil \u00een grupajul din \u201eRevista rom\u00e2na de sociologie\u201c, si anume paginile care evoca o alta dimensiune a personalitatii &\u00e2350;tefaniei Cristescu-Golopentia, aceea de profesoara la Caransebes si la o serie de scoli din Bucuresti. Profesoara, autoare, \u00eempreuna cu G.M. Dragomirescu, a unei \u201eGramatici a limbii rom\u00e2ne\u201c, manual pentru clasa a VI-a (1957), si, \u00eempreuna cu Grigore Br\u00e2ncus, a unei \u201eGramatici a limbii rom\u00e2ne\u201c, manual pentru clasa a VII-a, este evocata de Sorin M. Radulescu, Cornelia &\u00e2350;tefanescu, Maya Belciu, Theodor Stihi si Nora Iuga. Cornelia &\u00e2350;tefanescu scrie: \u201e\u00eenvatam gramatica de dragul profesoarei, iar frumusetea lecturii cu voce tare, de la ea am deprins-o\u201c. Nora Iuga lauda \u201ecredinta \u00een bine si frumos si dragostea de poezie a doamnei profesoare\u201c.
\nDaca \u201eRevista rom\u00e2na de sociologie\u201c era \u00een firea lucrurilor sa \u00eenchine un numar Stefaniei Cristescu-Golopentia, pe care o apreciaza ca o \u201epersonalitate marcanta a sociologiei rom\u00e2nesti\u201c, si mai laudabila este hotar\u00e2rea revistei \u201eSecolul 21\u201c de a \u00eenchina un numar scolii sociologice de la Bucuresti, realizat de Sanda Golopentia, profesor emerit la Brown University-S.U.A., si a revistei \u201eTransilvania\u201c de a consacra un numar, excelent tiparit, (2012, nr. 11-12) scolii gustiene, coordonat de prof. univ. dr. Zolt\u00e1n Rost\u00e1s.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Editarea volumului \u201eDescantece din Cornova-Basarabia\u201c \u00een 1984, la Providence si apoi la Bucuresti, acum cu titlul \u201eDesc\u00e2ntatul \u00een Cornova-Basarabia\u201c (2003), reeditarea \u00een 2002 a principalei sale opere \u201eGospodaria \u00een credintele si riturile magice ale femeilor din Dragus (Fagaras)\u201c, editarea, \u00een 2006, a volumului \u201eSporul vietii. Jurnal, studii si corespondenta\u201c, si \u00een 2010 a celui de… Cite\u0219te mai mult »Opera sociologica a Stefaniei Cristescu-Golopentia in noi abordari<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10350,10349,10348],"class_list":["post-17835","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-revista-romana-de-sociologie","tag-sanda-golopentia-eretescu","tag-volumul-descantece-din-cornova-basarabia"],"views":1597,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17835","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17835"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17835\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17835"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17835"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17835"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}