{"id":17833,"date":"2014-02-27T11:00:19","date_gmt":"2014-02-27T09:00:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17833"},"modified":"2014-02-27T11:00:19","modified_gmt":"2014-02-27T09:00:19","slug":"b-p-hasdeu-maine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/b-p-hasdeu-maine\/","title":{"rendered":"B.P. Hasdeu – maine"},"content":{"rendered":"

Chiar daca Eminescu avea dreptate c\u00e2nd afirma cu tristete: \u201eCu m\u00e2ne zile-ti adaogi\/ Cu ieri viata ta o scazi\/ &\u00e2350;i ai cu toate astea-n fata\/ De-a pururi ziua cea de azi\u201c, noi credem mai presus de orice, ca nu acea clipa care puncteaza \u00een mod concret prezenta noastra \u00een viata biologica si intelectuala este importanta, ci celelalte doua elemente ale triadei. <\/em><\/strong>
\nNe doare \u2013 sau ar trebui sa ne doara \u2013 trecutul, pentru ca el este cheia fiintei noastre, fara de care, n-am exista. &\u00e2350;i nu prezentul ne tine \u2013 pe cei care simt trecutul \u2013, ci viitorul, \u00een care dorim sa \u00eemplinim visele noastre, ale familiei, ale prietenilor si, \u00een sens mai larg, ale tarii si umanitatii.<\/em><\/strong>
\nE un g\u00e2nd care ne fram\u00e2nta de multa vreme, si pe care-l marturisim\u00a0 cu oarecare sfiala.
\nDe fapt, nimeni nu lucreaza si nici nu traieste \u00een prezent, ci \u00eentr-o continua devenire, pasind mereu dincolo de\u00a0 \u201eacum\u201c si de \u201eazi\u201c.
\nClipa nici nu s-a materializat macar si a si trecut, iar prezentul, infinitatea de clipe prin care trecem cu fiecare secunda lasata \u00een urma, devine, cu sau fara voia noastra, viitor.
\nPentru acest viitor \u00een care intram si care e mereu \u00een vecinatatea noastra, ne straduim \u00een permanenta prin ceea ce facem mai \u00eenaltator, prin ceea ce ne autodepasim sa\u00a0 ridicam un musuroi de furnici \u00een marele trecut, care e, dupa cum s-a mai afirmat, la fel de infinit ca si viitorul; prezentul fiind doar poarta care se deschide, catre ambele realitati deopotriva.
\nAsa am \u00eenteles si misiunea de a scrie despre B.P. Hasdeu si de a-i edita opera, care, iata, s-a rotunjit, deocamdata, \u00een 16 volume.
\nDar, daca ne va permite Pronia cereasca, vom mai adauga poate \u00eenca pe at\u00e2tea, caci avem de unde si trebuie s-o facem.
\nAm \u00eencercat sa-l apropiem pe marele savant de cei care iubesc acest pam\u00e2nt si sufera pentru viitorul lui, caci fara el vor fi mai putin siguri de ei, le va lipsi una dintre busolele esentiale, ale gasirii \u00een orice \u00eemprejurare a nordului national si al adevarului \u00een toate privintele. Le va lipsi marele model de formare\u00a0 umana si intelectuala. Asa ni s-a conturat si-l \u00eentrevedem din ce \u00een ce mai mult, alaturi de Eminescu, si de alte foarte putine figuri ale spiritualitatii pe care-o reprezentam.
\n&\u00e2350;tim ca nu e usor sa-l citesti si sa-l \u00eentelegi pe Hasdeu. Trebuie sa sari, mai \u00eent\u00e2i,\u00a0 peste bariera indiferentei si sa-ti iei calauza iubirea. &\u00e2350;i apoi \u00eeti devine at\u00e2t de familiar si te ajuta at\u00e2t de mult, nu numai \u00eentr-un anume domeniu, ci pretutindeni, chiar si \u00een viata care s-ar parea ca\u00a0 nu are nimic de-a face cu literatura, istoria, folcloristica, filologia etc.
\nV-o spune un prieten al dumneavoastra, care i-a citit aproape toata opera. Zic \u201eaproape\u201c, pentru ca ne-au scapat sigur unele articole, nedescoperite poate, sau lucrarile manuscrise care nu au iesit \u00eenca la iveala si pe care le asteptam ca orice cautator de comori care spera ca odata si odata va gasi tezaurul miraculos pe care-l viseaza.
\nD\u00e2nd la lumina pentru viitor opera lui B.P. Hasdeu, nu uitam ca ea \u00eensasi, a avut\u00a0 o anume valoare \u00een timpul vietii sale, alta \u00een anii ’30 ai secolului XX, c\u00e2nd a fost redescoperita de generatia lui Mircea Eliade, alta astazi, c\u00e2nd s-a publicat cea mai mare parte din ea si alta m\u00e2ine, c\u00e2nd dezinteresul fata de trecut si de noi \u00eensine, de sufletul nostru, nu va mai atinge, poate, dimensiunile de astazi sau va fi (speram ca nu) cutremurator.
\nIndiferent \u00eensa ce se va \u00eent\u00e2mpla, asa cum poporul rom\u00e2n s-a nascut si a ramas lipit de Carpati, tot astfel si B.P. Hasdeu va ram\u00e2ne \u2013 c\u00e2t de putin \u2013 lipit de fiinta neamului nostru.
\nSigur, dintele timpului roade necontenit si st\u00e2ncile cele mai viguroase, dar avem credinta ca din opera lui vor ram\u00e2ne suficiente segmente care sa-i sugereze celui de m\u00e2ine dimensiunile\u00a0 creatorului,\u00a0 pe care\u00a0 astazi le percepem drept uriase.
\n\u00centruc\u00e2t sufletul si simtirea umana sunt imponderabile a caror evolutie sau (speram ca nu) involutie sunt greu de apreciat, nu putem formula\u00a0 predictii despre ce vor mai gusta urmasii nostri din opera artistica a lui B.P. Hasdeu.
\nDaca vor continua sa-i pretuiasca pe Eminescu si pe Caragiale, cei doi poli ai beletristicii noastre, vor deschide si cartile lui B.P. Hasdeu. Fara opera lui nu-i vor \u00eentelege pe ace(tia \u00een toata profunzimea lor, caci Hasdeu a fost unul dintre precursorii din care si-au tras sevele.
\nDar chiar daca nu vor mai gusta frumosul artistic \u2013 fapt de care ne \u00eendoim \u2013 urmasii nu vor putea face nici macar un singur pas \u00een cercetarile lor istorice fara sa ia \u00een consideratie documentele pe care savantul le-a publicat, le-a tradus si le-a interpretat pentru prima data \u00een \u201eArhiva istorica a Rom\u00e2niei\u201c, \u00een \u201eTraian\u201c, \u201eColumna lui Traian\u201c si \u00een seria\u00a0 de publicatii ale \u00eenceputului (\u201eRom\u00e2nia\u201c,\u00a0 \u201eFoaia de storia rom\u00e2na\u201c,\u00a0 \u201eFoita de istorie si literatura\u201c, \u201eDin Moldova (Lumina)\u201c si partial \u00een \u201eSatyrul\u201c). Nu am invocat \u201eIstoria critica a rom\u00e2nilor\u201c \u00eentruc\u00e2t nu mai e si cu at\u00e2t mai mult nu va mai fi nevoie de o plonjare \u00een trecut prin intermediul marturiilor de limba, \u00een conditiile descoperirii mai tuturor scrierilor antice despre rom\u00e2ni, asa-zis pierdute, dar care se pare ca sunt tinute \u00eenca sub cheie, si c\u00e2nd arheologia va atinge cote imprevizibile \u00een dezvaluirea peisajului vechii istorii.
\nDaca nu-i vor mai interesa trecutul \u2013 caci deja politicienii contemporani ne \u00eembie, nu dezinteresat,\u00a0 sa-l uitam, si sa fim cu ochii deschisi doar spre viitor \u2013 poate\u00a0 urmasii nostri se vor mai interesa de identitatea nationala (c\u00e2nd vor \u00eentelege ca e absolut nevoie, \u00eentr-o Europa a natiunilor si nu a persoanelor sau grupurilor de indivizi fara nici un contur\u00a0 specific, sa-si afirme unicitatea sub soare). &\u00e2350;i atunci culegerile de folclor si studiile etnologice ale lui Hasdeu, dar mai ales uriasul si inegalabilul material din \u201eRaspunsurile la chestionarele lingvistic si juridic\u201c le vor oferi argumente si flori din gradina, pentru ei, probabil, pierduta (caci am uitat noi \u00eensine, astazi, s-o \u00eentretinem \u00een stralucirea ce i se cuvine).
\nSa presupunem \u00eensa ca desprinderea de firesc, de ambianta casei natale si de umbrele stramosilor va fi \u2013 ceea ce nu dorim \u2013 asa de radicala, \u00eenc\u00e2t stranepotii nu vor mai iubi nici frumosul, nici trecutul, nici traditiile ce ne individualizeaza ca neam. Speram ca atunci sa le mai ram\u00e2na,\u00a0 macar pentru convorbirile \u00een familie, graiul parintesc si sa nu aduca sub acoperam\u00e2ntul celulei primordiale, familia, \u00eentreg Turnul Babel.
\nDaca limba rom\u00e2na \u00eesi va pastra, asadar, functionalitatea, opera lui B.P. Hasdeu \u00eesi va mentine \u00eenca interesul macar prin \u201eEtymologicum magnum Romaniae\u201c (i\u00a0 prin at\u00e2t de sugestivele lui studii de lingvistica.
\nDar sa alungam ceturile care acopera viitorul \u00eendepartat si sa credem ca, daca opera lui Hasdeu va trai si va fi studiata, \u00een mod sigur, cei de m\u00e2ine , carora li se adreseaza si pentru care o pregatim, nu se vor schimba nici \u00eentr-un caz de-o asemenea maniera, \u00eenc\u00e2t sa se lipseasca de ea.
\n&\u00e2350;i aceasta pentru ca Hasdeu a fost, este si va ram\u00e2ne un mare vrajitor, care apara ca o cariatida, ca un adevarat geniu protector, fiinta neamului rom\u00e2nesc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Chiar daca Eminescu avea dreptate c\u00e2nd afirma cu tristete: \u201eCu m\u00e2ne zile-ti adaogi\/ Cu ieri viata ta o scazi\/ &\u00e2350;i ai cu toate astea-n fata\/ De-a pururi ziua cea de azi\u201c, noi credem mai presus de orice, ca nu acea clipa care puncteaza \u00een mod concret prezenta noastra \u00een viata biologica si intelectuala este importanta,… Cite\u0219te mai mult »B.P. Hasdeu – maine<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7186],"class_list":["post-17833","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-b-p-hasdeu"],"views":1166,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17833","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17833"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17833\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17833"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17833"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17833"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}