{"id":17825,"date":"2014-02-27T10:49:41","date_gmt":"2014-02-27T08:49:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17825"},"modified":"2014-02-27T10:49:41","modified_gmt":"2014-02-27T08:49:41","slug":"despre-basme-cu-j-r-r-tolkien-si-c-s-lewis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-basme-cu-j-r-r-tolkien-si-c-s-lewis\/","title":{"rendered":"Despre basme cu J.R.R. Tolkien si C.S. Lewis"},"content":{"rendered":"

Tolkien si Lewis: ambii scriitori, filologi, profesori universitari la Oxford si\u2026 autori de basme devenite deja celebre datorita ecranizarilor \u201eStapanul Inelelor\u201d si \u201eCronicile din Narnia\u201d. De unde \u00eensa aceasta \u00eenclinatie catre fantastic la doi autori \u201eseriosi\u201d, de unde aceasta preferinta asumata explicit pentru forma literara a basmului la doi specialisti \u00een critica literara, \u00een literatura medievala, \u00een teologie chiar?<\/strong><\/em>
\nO literatura neserioasa?<\/strong>
\nFaptul ca ne putem pune o astfel de \u00eentrebare arata ca ne-am obisnuit sa asociem basmele cu un gen de literatura \u201eneserioasa\u201d, minora, ceva destinat exclusiv copiilor, un fel de lapte praf sau m\u00e2ncare pasata, foarte utila la vremea ei, dar de care ne vom debarasa ulterior. Ar fi jenant ca un t\u00e2nar adult, sanatos din toate punctele de vedere, sa mai man\u00e2nce \u00eenca morcovi pasati, nu-i asa? Cu toate acestea, \u00een reflectiile lor asupra basmului ca forma literara, at\u00e2t Tolkien, c\u00e2t si Lewis iau o pozitie ferma \u00eempotriva prejudecatii care ne face sa asociem basmele cu \u201eliteratura pentru copii\u201d.
\n\u00cen eseul \u201eOn fairy-stories\u201d (1) Tolkien arata ca nu vom putea recunoaste valoarea adevarata a basmelor privind catre copii ca public-tinta al acestora. Faptul ca basmele au ajuns sa fie asociate cu cei mici este considerat de catre profesorul Tolkien un accident al istoriei noastre domestice, nu o evolutie necesara. Basmele au trecut \u00een camera copiilor nu pentru ca ele ar fi prin excelenta pe gustul copiilor, ci pentru ca parintii s-au plictisit de ele, asa cum mobila veche ajunge sa fie depozitata undeva \u00eentr-un pod sau \u00eentr-o camera cu vechituri. Din pacate, a \u201edepozita\u201d povestile \u00een camera copiilor poate duce la deformarea acestora, considera Tolkien, caci cum ar fi daca, sa spunem, am lasa un instrument de valoare, precum un microscop, \u00eentr-o gradinita, la \u00eendem\u00e2na celor mici? Mai devreme sau mai t\u00e2rziu acesta ar fi distrus\u2026
\n\u00cen realitate, facultatea de a produce imagini si de a te bucura de ele \u2013 imaginatia sau fantezia \u2013 este o functie universal umana si de aceea ea apartine at\u00e2t copiilor, c\u00e2t si adultilor de toate v\u00e2rstele. Fantezia tine de capacitatea omului de a fi \u201ecreator secund\u201d, ea opereaza culeg\u00e2nd calitati ale lucrurilor din \u201elumea primara\u201d si recombin\u00e2ndu-le astfel \u00eenc\u00e2t sa dea nastere unei \u201elumi secundare\u201d: \u201eC\u00e2nd putem sa luam verdele de la iarba, albastrul de la cer si rosul de la s\u00e2nge s\u2026t Putem pune un verde morbid pe fata unui om si produce astfel ceva terifiant, putem face at\u00e2t de rara si \u00eenspaim\u00e2ntatoarea luna albastra sa straluceasca, sau putem face padurile sa \u00eenfloreasca cu frunze de argint, sau berbecii sa poarte l\u00e2na de aur si putem sa punem foc fierbinte \u00een burta unui vierme rece. Dar \u00eentr-o astfel de \u00abfantezie\u00bb, asa cum e numita, se naste o noua forma; Basmul \u00eencepe; Omul devine creator secund\u201d (2). A face acea noua forma credibila, a face ca acea lume secundara sa fie credibila… tine de harul povestitorului.
\n\u201ePrin crearea unui Pegas, toti caii ajung sa fie \u00eennobilati\u201d<\/strong>
\nDesigur ca multi ar putea g\u00e2ndi ca \u201ea vorbi despre lucruri care nu exista este inutil\u201d si… copilaresc, \u00eensa avantajul basmelor este ca, \u00een calitate de produse ale fanteziei, ne pun constiinta \u00een fata unei calitati esentiale a fantasticului: stranietatea. Dar pentru a recunoaste ceva ca \u201estraniu\u201d trebuie sa ai un acut simt al realitatii, caci a desemna ceva drept \u201estraniu\u201d presupune raportarea la ceva \u201efamiliar\u201d si \u201efiresc\u201d. De aceea, a confunda fantezia creatoare cu un simplu \u201evis\u201d inutil, care scapa din vedere realitatea, este o eroare: \u201eDeoarece Fantezia creatoare se bazeaza pe o recunoastere puternica a faptului ca lucrurile sunt asa cum apar \u00een lume, pe o recunoastere a acestei stari de fapte, dar nu pe o sclavie fata de ea\u201d (3).
\nPrivirea noastra, tocita si uzata de toate lucrurile pe care este de asteptat sa le \u00eent\u00e2lnim \u00een experienta cotidiana, le pune cumva pe acestea \u00een umbra. Nu mai observi frumusetea sau complexitatea unui peisaj daca treci zilnic pe l\u00e2nga el, \u00een drum spre munca. A face experienta stranietatii \u00eenseamna a elibera privirea de lucrurile mult prea familiare, a redob\u00e2ndi o noua viziune asupra acestora, caci, asa cum foarte bine observa Tolkien, prin \u201ecrearea unui Pegas, toti caii ajung sa fie \u00eennobilati\u201d(4). Basmele \u00eenca poseda aceasta virtute magica, de a revigora privirea, virtute pe care au posedat-o din vremuri imemoriale. Omul este, printre altele, sau poate mai ales, o fiinta creatoare de povesti, dupa cum toate miturile omenirii, arhaice sau moderne, o dovedesc.
\nDe ce avem \u00eensa nevoie de basme? Desi studiile asupra imaginarului au proliferat \u00een\u00a0 secolul XX, desi simbolurile, miticul si fantasticul au \u00eenceput sa prezinte un interes din ce \u00een ce mai mare pentru lumea academica, totusi faptul de a pune mitul si fantasticul sub lupa si a le examina la microscop nu e de natura sa le aduca mai aproape de noi, din exilul \u00een care a fost \u00eempinse de g\u00e2ndirea pozitivista. O revalorizare reala a miturilor nu regasim dec\u00e2t, poate, \u00een teoria arhetipurilor, elaborata de C.G. Jung. Psihiatrul elvetian a demonstrat cum arhetipurile inconstientului colectiv sunt fondul comun si universal uman din care sunt tesute basmele, miturile, povestile, imaginile, simbolurile, si cum toate acestea reprezinta punti aruncate \u00eentre constiinta si inconstient, prin care este cultivata acea creativitate at\u00e2t de necesara integritatii psihice a fiecarui individ.
\nUn faun cu o umbrela <\/strong>
\nsi un leu magnific<\/strong>
\nDespre aceasta origine inconstienta, de inspiratie suprapersonala a povestii, a basmului, C.S. Lewis marturiseste: \u201eUnii oameni cred ca am \u00eenceput \u00eentreb\u00e2ndu-ma cum le-as putea spune copiilor ceva despre crestinism, apoi mi-am ales basmul ca unealta, apoi am str\u00e2ns informatii despre psihologia copiilor si am hotar\u00e2t pentru ce categorie de v\u00e2rsta sa scriu s\u2026t N-as putea cu niciun chip sa scriu asa. Totul a \u00eenceput cu niste imagini: un faun cu o umbrela, o regina pe o sanie, un leu magnific\u201d (5).
\nToate aceste imagini, toate aceste continuturi cereau sa iasa afara, sa gaseasca forma de expresie potrivita, transpun\u00e2ndu-l pe autor \u00eentr-o stare asemanatoare celei de \u00eendragostire, dupa propria sa marturie. Nu stie de unde au venit imaginile, sau de ce, de unde sau de ce a aparut leul… dar stie ca, \u00een cur\u00e2nd, leul acesta a tras dupa el si celelalte povestiri despre Narnia: \u201esa nascocesti e ceva tare misterios\u201d (6).
\n\u00centr-adevar, a nascoci povesti e ceva misterios, iar povestea, atunci c\u00e2nd prinde forma \u00eentr-o expresie literara, pastreaza acea stranietate \u201ede dincolo\u201d, care vine si impregneaza realitatea \u201ede aici\u201d, aduc\u00e2nd cu sine un alt mod de a privi. Si, \u00een masura \u00een care basmele sunt expresii ale unor dispozitii structurale (arhetipuri) din fiinta noastra inconstienta, a spune o poveste sau a asculta o poveste \u00eenseamna a fi trimis, prin intermediul acelei stranietati de care vorbeste si Tolkien, la sinele tau mai ad\u00e2nc: \u201eLumea z\u00e2nelor trezeste dorul de un lucru pe care noi \u00eensine nu \u00eel cunoastem\u201d (7).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tolkien si Lewis: ambii scriitori, filologi, profesori universitari la Oxford si\u2026 autori de basme devenite deja celebre datorita ecranizarilor \u201eStapanul Inelelor\u201d si \u201eCronicile din Narnia\u201d. De unde \u00eensa aceasta \u00eenclinatie catre fantastic la doi autori \u201eseriosi\u201d, de unde aceasta preferinta asumata explicit pentru forma literara a basmului la doi specialisti \u00een critica literara, \u00een literatura… Cite\u0219te mai mult »Despre basme cu J.R.R. Tolkien si C.S. Lewis<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10343,10342,10344,10341,10340],"class_list":["post-17825","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cronicile-din-narnia","tag-stapanul-inelelor","tag-basme-celebre","tag-c-s-lewis","tag-j-r-r-tolkien"],"views":2188,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17825","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17825"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17825\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17825"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17825"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17825"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}