{"id":17821,"date":"2014-02-27T10:43:05","date_gmt":"2014-02-27T08:43:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17821"},"modified":"2014-02-27T10:43:05","modified_gmt":"2014-02-27T08:43:05","slug":"meandre-si-revelatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/meandre-si-revelatii\/","title":{"rendered":"Meandre si revelatii"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Anca Mizumschi, <em>Madrugada. Cantece de dragoste si furie,<\/em> Bucuresti, Editura Vinea, 2013<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n<p>Noul volum al Ancai Mizumschi, \u201eMadrugada. C\u00e2ntece de dragoste si furie\u201c (Editura Vinea, Bucuresti, 2013) poate fi situat \u00een siajul vestitei amenintari cu valoare de blestem a Domnisoarei Christina catre Egor<br \/>\nPaschievici: \u201eMa vei cauta o viata-ntreaga, Egor, fara sa ma gasesti! Vei pieri de dorul meu (&#8230;)\u201c.\u00a0 La \u00eenceputul cartii, un sugestiv \u201ePoem orb\u201c ne arata aceasta cale. Pasionalitatea e \u00een tandem cu starea prohibitiva, \u00eentru asteptarea febrila a pedepsei, atasata, bine\u00eenteles, registrului venusian. Plecarile nocturne poarta cu ele pecetea parasirii, cadru intens sagetator ce nu poate apartine sferei \u00eentelegerii rationale. \u201eUn punct fix pe coapsa\u201c ia c\u00e2teodata valoare de axis mundi, fluida vizitare a multiplelor lumi nascute dintr-o atingere. Vitalitatea poate disloca multi pasi pe malul marii, functie revelatorie, alternativa pentru lungile asteptari la marginea apei: \u201eDe c\u00e2te ori nu ti-am spus sa stai ghemuit la picioarele mele?\/ sa te \u00eenvelesti cu fusta asta prin care se vad stelele ca printr-un cort\/ auriu, \u00een loc sa stai asa \u00eengropat p\u00e2na la g\u00e2t \u00een nisip\/ astept\u00e2nd nemiscat un tren care opreste \u00een mare\u201c. Camera unde se respira poezie are multiforme rezonante, \u00een functie de pozitia soarelui, de prea multe ori chiar acel negru astru al melancoliei. Putem descoperi \u201eportete de sfinti abia\/ desenate pe un perete ud si acoperit de cearsafuri\u201c sau chiar \u201eo \u00eenecata frumoasa \/ pe care o gasesti pe plaja \u00een zori\u201c, totul pe ritmuri glisante, instrumentate liric. Rezon\u00e2nd cu universul sabatian din \u201eSobre h\u00e9roes y tumbas\u201c, Anca Mizumschi (re)prezinta o inedita sinteza a diafanului cu visceralul, nelinisti, nestap\u00e2niri ce vireaza brusc pe caile fluide ale lui Morfeu. Imaginarul parasirii este prezent \u00een multe dintre aceste poezii de dragoste, ceea ce determina diverse reactii din arealul inadecvarii. Iata o fotografie sepia de interior: \u201eNu ma lasa singura, fa-mi o casa fara ferestre\/ si fara pereti, o casa \u00een care sa locuiesc \u00een golul usilor interioare\/ si ceilalti sa treaca prin mine ca printr-o piata de flori sub zapada,\/ sa \u00eenainteze cu lopetile \u00een m\u00e2ini, sa \u00eesi faca loc\/ \u00een lumina mea nemiscata\u201c. Femeia adopta atitudini virile iar masculul \u00eesi feminizeaza reactiile \u00eentr-un demers turbionar cu nuante experimentale, axat pe metamorfoze usor detectabile. \u201eAtmosfera de doliu\u201c\u00a0 marcheaza chiar momentele relaxante dintr-un demers ce poarta si semnele fanarii. Asa arata un mars \u00eempotriva tuturor cliseelor, \u00een special cele legate de dragoste. Introspectarile Ancai Mizumschi cuprind redimensionari funciare, viziuni din proximitatea extazului: \u201ecel mai des o sa facem dragoste la maternitate\/ desfac\u00e2nd bandajele cum \u00eeti place tie\/ dinspre margine spre interior\/ extenuati si fericiti\/ misc\u00e2ndu-ne unul \u00een corpul celuilalt ca un burghiu\/ \u00eendreptat spre miezul de lava\u201c. Sunt trasate directiile unui dezintegrant program amoros, pe fond poetico-devotional. Artificiul, usurinta ipostazierii \u00een cheie masculina sau feminina, dau poeziilor fiinta caii de apa vazute de la \u00eenaltime. Complexul joc existential incumba nestiute sacrificii,\u00a0 fragmentele \u201egolului\u201c amenintator simtindu-se adeseori. Pentru ca arta este dominatoare, incisivele flagelari vor purta aura \u201evitraliului\u201c, totusi un modus vivendi al posibilei claustrari. Ideea extinctiei creeaza tablouri supuse ordinii onirice: \u201eEu as vrea sa trec Styxul\/ \u00eembracata \u00een miere si s\u00e2nge\/ cu ochi somnorosi\/ de femeie frumoasa\/ av\u00e2nd at\u00e2t pam\u00e2nt sub unghii\/ c\u00e2t sa-mi ajunga de o \u00eenmorm\u00e2ntare\/ p\u00e2na sa ma \u00eentorc acasa unde mama e gravida\/ cu mine o sa-mi tin un timp ocupat locul\/ \u00een bratele tale\u201c. Declaratiile de dragoste invoca abandonuri absolute, trup si suflet, sinteza ce se doreste a fi fara rest. Spectacolul baroc al\u00a0 corespondentelor dintre gesturi si diferite parti corporale evidentiaza cai putin banuite pe unde se poate manifesta fiorul, altern\u00e2nd prezente incendiare cu sf\u00e2sierea parasirii. \u201eCioburile transparente\/ murdare de sperma\/ saliva si s\u00e2nge\/ amestecate-n pat\/ \u00een groapa comuna\/ sapata-n camera mea\u201c reprezinta\u00a0 strigatul\u00a0 solitudinii cu nemasurat\u00a0 timbru nocturn. Versurile Ancai Mizumschi dau senzatia ca aventura trairii se poate fractura oric\u00e2nd, \u00een orice moment, privilegiat sau nu. De aici, dorinta maximalelor internalizari. Lirismul se axeaza si pe detaliile inefabilului psihedelic, sustinut de constanta \u00eencercare a depasirii limitelor. Iubirea meandrica plasmuieste imagini greu de uitat: \u201ecorpul tau are firide, laturi moi, usi \u00een pereti care\/ se deschid si umbla din tine \u00een tine,\/ o femeie ca o casa-vagon,\/ si-un clopot carnivor\/ ma macereaza\/ \u00een fiecare seara\/ p\u00e2na c\u00e2nd iubirea asta\/ zemuinda \u00eemi curge pe buze\/ si-mi ajunge pe barbie\/ un fir\u201c. \u201eMuncile\u201c poetei pornesc de la cele odata surpate, continu\u00e2nd \u00een ritmul penetrant caracteristic sentimentelor ce transforma. Ocultarea, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, coaguleaza substanta versurilor propuse de Anca Mizumschi. Ne sunt constant solicitate rezervele aquatice, profunzimi de care nu trebuie sa uitam. Pentru ca, uneori, finalul asteapta prin preajma, undeva \u00eentre placere si parasire, transfigurari ale \u201eoceanului interior\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Anca Mizumschi, Madrugada. Cantece de dragoste si furie, Bucuresti, Editura Vinea, 2013 &nbsp; Noul volum al Ancai Mizumschi, \u201eMadrugada. C\u00e2ntece de dragoste si furie\u201c (Editura Vinea, Bucuresti, 2013) poate fi situat \u00een siajul vestitei amenintari cu valoare de blestem a Domnisoarei Christina catre Egor Paschievici: \u201eMa vei cauta o viata-ntreaga, Egor, fara sa ma gasesti!&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/meandre-si-revelatii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Meandre si revelatii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10335,10337,10336],"class_list":["post-17821","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-anca-mizumschi","tag-editura-vinea","tag-madrugada-cantece-de-dragoste-si-furie"],"views":2590,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17821","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17821"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17821\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17821"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17821"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17821"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}