{"id":17799,"date":"2014-02-27T10:17:19","date_gmt":"2014-02-27T08:17:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17799"},"modified":"2015-01-15T14:54:32","modified_gmt":"2015-01-15T12:54:32","slug":"revistele-literare-o-prioritate-strategica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/revistele-literare-o-prioritate-strategica\/","title":{"rendered":"Revistele literare, o prioritate strategica"},"content":{"rendered":"

Desi nici unul dintre ministrii Culturii din ultimul timp nu a vorbit despre asta, probabil ca sunt putine state care datoreaza at\u00e2t de mult revistelor lor literare, c\u00e2t datoreaza Rom\u00e2nia.<\/strong><\/em>
\nDe la \u201eCurierul rom\u00e2nesc\u201c la Marea Unire<\/strong>
\n\u00cen fapt, Rom\u00e2nia moderna, ca existenta politica si culturala, s-a nascut \u00een buna masura \u00een atmosfera revistelor ei literare. \u00centregul program pasoptist, epoca lui Carol I, Marea Unire, structurarea ideologica a partidelor istorice, modernitatea interbelica, ba chiar si prezervarea \u2013 ca sa nu zic rezistenta \u2013 morala si estetica din perioada comunista sunt de neconceput fara aceste publicatii literare, astazi reduse la o nemeritata marginalizare.
\nNu este o afirmatie hazardata, de publicist dornic sa-si demonstreze teza cu orice pret. Primii nostri politicieni moderni, pasoptistii, au fost \u00een acelasi timp oameni politici, gazetari si scriitori. Primele doua periodice rom\u00e2nesti, \u201eCurierul rom\u00e2nesc\u201c si \u201eAlbina rom\u00e2neasca\u201c, desi \u00eenfiintate pentru informarea oficiala a opiniei publice, au fost de la bun \u00eenceput (si) niste gazete literare. Mai mult, am\u00e2ndoi ctitorii presei noastre, Ion Heliade-Radulescu si Gheorghe Asachi, s-au grabit si, pe l\u00e2nga aceste periodice generaliste, cum se spune azi, au \u00eentemeiat \u2013 atunci c\u00e2nd mijloacele le-au permis-o \u2013 si reviste exclusiv literare: \u201eCurierul de ambe sexe\u201c (\u00een 1837) si \u201eAlauta rom\u00e2neasca\u201c (\u00een acelasi an).
\nTot revistele literare sunt cele care, mult \u00eenaintea politicului, au avut curajul de a formula tinta finala a procesului prin care cele doua principate rom\u00e2nesti \u00eencepeau sa iasa de sub suzeranitatea otomana si sa se racordeze la Europa. \u00cen 1840, Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri si Costache Negruzzi \u00eentemeiaza \u201eDacia literara\u201c, periodic literar deschis scriitorilor rom\u00e2ni din toate provinciile \u00een care natiunea politica era \u00eempartita. Mai mult, 15 ani mai t\u00e2rziu, unul dintre co-fondatorii \u201eDaciei literare\u201c, Vasile Alecsandri, scoate idealul unitatii nationale de sub zodia visarii romantice (pe care o trada denumirea \u201eDaciei literare\u201c) si \u00eei da un relief politic concret, \u00eentemeind o alta revista, care se numea limpede \u201eRom\u00e2nia literara\u201c. Initiativelor din Principate le-au raspuns rom\u00e2nii de peste munti, care se doteaza si ei destul de repede cu o puternica publicatie culturala, \u00eentemeiata de George Baritiu, de asemenea deschisa explicit scriitorilor rom\u00e2ni de pretutindeni, intitulata \u201eFoaie pentru minte, inima si literatura\u201c (1835). Titlul mai putin ofensiv al acesteia din urma are o singura explicatie: cenzura habsburgica. Programul revistei, \u00eensa, era nu mai putin ambitios dec\u00e2t cel al pasoptistilor din Principate, \u00eentruc\u00e2t pentru transilvaneni se punea \u00eenainte de toate problema supravietuirii ca parte a poporului rom\u00e2n, si-abia dupa aceea marile idealuri ale eliberarii si unirii.
\nEpoca lui Carol I poarta, desigur, amprenta mai multor forte si formatiuni. Dar publicatiile literare \u2013 sau conduse de literati \u2013 sunt \u00een continuare \u00een prim-planul definirii politice si administrative a noului stat. Rom\u00e2nia lui Carol I s-a construit \u00een dialogul \u2013 c\u00e2teodata polemic \u2013 dintre liberali si conservatori, dintre \u201eConvorbiri literare\u201c (\u00eentemeiata \u00een 1867) si celelalte reviste de cultura liberale (\u201eRevista contimporana\u201c, din 1873, tinta ironiilor maioresciene din articolul \u201eBetia de cuvinte\u201c, e doar una dintre ele), dar si din batalia de idei care se poarta \u00eentre \u201eRom\u00e2nul\u201c scriitorului pasoptist C. A. Rosetti si \u201eTimpul\u201c junimistului Mihai Eminescu. Daca av\u00e2ntul constructiv si rapiditatea cu care tara se \u00eendreapta catre forme politice si structuri de civilizatie de tip occidental datoreaza mult \u201eRom\u00e2nului\u201c si scriitorilor liberali, seriozitatea constructiei, umplerea formelor cu fond rom\u00e2nesc si aparitia primelor valori culturale de talie europeana tin de actiunea formativa, intensa si \u00eendelungata, a \u201eConvorbirilor literare\u201c.
\nCe sa mai spunem de idealul Marii Uniri? Fara revista \u201eSamanatorul\u201c (1901-1910), fara ziarele si publicatiile de la Valeni ale lui Nicolae Iorga, ar fi fost greu de conceput ca Vechiul Regat si Transilvania sa fie pregatite (\u00een special primul) pentru sacrificii grele \u00een favoarea realizarii idealului national. \u00centreaga generatie numita \u201ea Marii Uniri\u201c, \u00een care intra at\u00e2t cei care s-au sacrificat pe front, c\u00e2t si cei care au construit Rom\u00e2nia Mare, \u00een primii ani de dupa marea conflagratie, ar fi fost de neconceput fara activitatea culturala a \u201eSamanatorului\u201c si a publicatiilor din constelatia acestora. Dupa cum spiritul altruist, de sacrificiu, al intelectualului \u00een favoarea intereselor celor multi ar fi fost de neconceput fara actiunea generoasa, de rasp\u00e2ndire a unui spirit stiintific \u00een societate si politica, a revistei \u201eContemporanul\u201c (1881-1891) si a publicatiilor lui Gherea, care i-au urmat acesteia. Sper ca nu este un secret ca multi dintre tinerii samanatoristi, poporanisti si liberali de la 1900, \u00een frunte cu Nicolae Iorga, au fost, la \u00eenceput, socialisti. Limpezirea idealului national, pe de-o parte, si implozia de moment a miscarii socialiste (survenita \u00een 1899) i-au \u00eendreptat spre alte orizonturi, dar unde au dus cu ei ceva din spiritul modern si, \u00een acelasi timp, altruist al primei social-democratii rom\u00e2ne(ti.
\n\u00cen contra spiritului totalitar<\/strong>
\nDar perioada interbelica? Poate fi conceputa puternica miscare politica taraneasca, din care a rezultat mai \u00eent\u00e2i Partidul Taranesc al lui Ion Mihalache (1919), apoi marele Partid National Taranesc al lui Iuliu Maniu si Mihalache (\u00een urma fuziunii din 1926), fara actiunea formativa a unei ideologii a \u201etaranismului\u201c, cunoscuta sub numele de poporanism si promovata, \u00eentre 1906 si 1916, de puternica revista literara \u201eViata rom\u00e2neasca\u201c, a criticului Garabet Ibraileanu si a prozatorului Constantin Stere? Poate fi \u00eenteleasa evolutia catre neo-liberalism a Partidului National Liberal si, \u00een general, sincronizarea rapida si spectaculoasa a societatii rom\u00e2nesti, fara actiunea critica a sincronismului lovinescian si a revistei acestuia, \u201eSburatorul\u201c? Chiar si generatia ’27, cu toate pacatele ei (dar si cu v\u00e2rfurile culturii rom\u00e2ne, numite Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Constantin Noica, Mihail Sebastian, Mircea Vulcanescu), atunci c\u00e2nd a simtit nevoia sa se afirme ca grupare, a \u00eentemeiat o revista culturala, numita \u201eCriterion\u201c.
\n\u00cen fine, supravietuirea spiritului democratic si a valorilor culturale, dupa 1948, nu poate fi \u00eenteleasa fara renasterea literaturii autentice (\u00eenceputa \u00een anii ’60 \u00een paginile revistei \u201eContemporanul\u201c) si fara bataliile dure duse, \u00een deceniile 1970-1989, de \u201eRom\u00e2nia literara\u201c si de alte c\u00e2teva publicatii, ca \u201eSecolul 20\u201c, \u201eViata rom\u00e2neasca\u201c, \u201eTribuna\u201c, \u201eEchinox\u201c sau \u201eRamuri\u201c, \u00eempotriva spiritului totalitar si a ideologiei sale pasunist-protocroniste. Revistele literare au fost, indiscutabil, printre ultimele institutii publice \u00een care se mai puteau exprima si idei insubordonate, \u00een care se puteau manifesta scriitori si intelectuali care se delimitasera de puterea comunista.
\nAm facut aceasta lunga introducere pentru a raspunde celor care (se fac ca) \u00eentreaba azi daca si de ce sa subventionam revistele literare. Culmea este ca, \u00een special dinspre unii intelectuali si oameni politici care se pretind liberali \u2013 cel putin la modul general, daca nu si politic \u2013 vin aceste false dileme, atunci c\u00e2nd nu se aud \u00eendemnuri hotar\u00e2te la aruncarea peste bord a revistelor literare.
\nAm aratat, clar, sper, c\u00e2t sunt de importante, pentru un stat ca Rom\u00e2nia, aceste publicatii. Care astazi supravietuiesc greu, la marginea pietei media, acolo unde le-au aruncat manelizarea generala a vietii publice si greselile manageriale succesive ale celor care au gestionat cultura rom\u00e2na \u00een primul deceniu de dupa 1989. Ele au fost decapitalizate, lipsite de patrimoniul efectiv pe care l-au avut \u00een perioada comunista, au fost \u201eliberalizate\u201c fara ca proprietarul lor initial, statul, sa fi investit ceva \u00een ele, \u00een fine, au fost considerate produse media egale cu ziarul tabloid si li s-au impus aceleasi obligatii bugetare si fiscale. (Ca sa nu mai vorbim ca, daca este sa comparam modul \u00een care s-au achitat de obligatiile fiscale revistele de cultura si, respectiv, unele ziare, am putea constata ca bugetul de stat a \u00eencasat mai mult de la biata cultura dec\u00e2t de la patronii de tabloide!)
\nAstazi, sunt \u00een pragul extinctiei: unele mai supravietuiesc datorita bunavointei unor primari sau presedinti de consilii judetene \u2013 depinz\u00e2nd, deci, de ciclurile electorale \u2013, altele prin tot felul de proiecte limitate \u00een timp. Nici macar nu mai sunt multe: o lista exhaustiva a publicatiilor care au nevoie de sprijin nu ar depasi 14-16 titluri, din care cele mai multe sunt ale Uniunii Scriitorilor. Reviste care au supravietuit peste 100 de ani \u2013 \u00eentr-o tara \u00een care nici minunile nu tin dec\u00e2t 3 zile \u2013 risca acum sa \u00eesi \u00eenceteze aparitia si, odata cu disparitia lor, am asista la \u00eencheierea procesului de deculturalizare a societatii rom\u00e2nesti.
\nIata de ce consider ca sprijinirea prin lege si prin buget a publicatiilor culturale de prestigiu si de traditie ale Rom\u00e2niei trebuie sa se constituie \u00eentr-o prioritate strategica a anului acesta. Orice \u00eent\u00e2rziere poate duce la secarea unei f\u00e2nt\u00e2ni care ne alimenteaza de aproape 200 de ani.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Desi nici unul dintre ministrii Culturii din ultimul timp nu a vorbit despre asta, probabil ca sunt putine state care datoreaza at\u00e2t de mult revistelor lor literare, c\u00e2t datoreaza Rom\u00e2nia. De la \u201eCurierul rom\u00e2nesc\u201c la Marea Unire \u00cen fapt, Rom\u00e2nia moderna, ca existenta politica si culturala, s-a nascut \u00een buna masura \u00een atmosfera revistelor ei… Cite\u0219te mai mult »Revistele literare, o prioritate strategica<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[10311,4,9656,4076],"class_list":["post-17799","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-cultura-si-stat","tag-editorial","tag-finantare-cultura","tag-reviste-literare"],"views":7137,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17799"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17799\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}