{"id":1779,"date":"2010-03-10T19:23:00","date_gmt":"2010-03-10T17:23:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1779"},"modified":"2010-03-10T19:23:22","modified_gmt":"2010-03-10T17:23:22","slug":"critica-literara-si-cauza-limbii-romane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/critica-literara-si-cauza-limbii-romane\/","title":{"rendered":"Critica literara si cauza limbii rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"

Addenda la Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane<\/strong><\/p>\n


\nMihai Cimpoi, cel mai activ critic si istoric literar din Basarabia, nu este calinescian, cum se afirma in mod curent si cum sustine el insusi (\u201epentru mine G. Calinescu a fost constant criticul, el servindu-mi, cel putin in anii formarii, drept pattern\u201c). In materie de interpretare a textelor literare,\u00a0 poate fi considerat mai cur\u00e2nd un succesor al lui Lucian Blaga si Constantin Noica. Actiunea sa critica are drept scop evidentierea unui sens stravechi si secret al fiecarei scrieri, ca si cum literatura ar fi mereu altceva dec\u00e2t ceea ce pare (in timp ce pentru
\nG. Calinescu literatura este chiar ceea ce pare). Aceasta hermeneutica desfasurata in cautarea unor adevaruri arhetipale transforma adeseori comentariile in eseistica, in filosofare pe marginea textelor. Spiritul critic pierde adeseori teren in favoarea celebrarii, pe un ton sacerdotal, a unui mod de reprezentare a lumii descifrat in opera literara.<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

Criticul este de fapt un heideggerian, cu instrumentarul critic reglat pentru mari scriitori. C\u00e2nd trece la evaluarea unor scriitori mai putin importanti, uita, de multe ori, sa faca necesara ajustare si inevitabil ii supraevalueaza. Autorul sau predilect este Eminescu, in care vede esenta spiritului rom\u00e2nesc. In carti de mare anvergura (\u201eNarcis si Hyperion. Eseu despre poetica si personalitatea lui Eminescu\u201c, 1979, \u201eCaderea in sus a Luceafarului\u201c, 1993, \u201eSpre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologii din intreaga lume\u201c, 1993 etc.), consolideaza monumentul ridicat de admiratori poetului. Nu este vorba de o retorica goala a glorificarii, ci de o apologie facuta in cunostinta de cauza.
\nMihai Cimpoi (nascut la 3 septembrie 1942 in comuna Larga din judetul Edinet, absolvent al Facultatii de Filologie a Universitatii de Stat din Chisinau) are o intinsa cultura literara si filosofica. Este membru al Academiei de Stiinte a Moldovei si membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne. Conduce, de asemenea, Sectia de literatura clasica a Institutului de Istorie si Teorie Literara al Academiei de Stiinte a Moldovei. Din 1991 este presedinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Dar cel mai important titlu al sau ar trebui considerat unul care nu i-a fost inca atribuit, dar pe care l-ar merita, si anume acela de erou al luptei pentru cauza limbii rom\u00e2ne. In Basarabia sovietizata cu forta, intelectualii au fost nevoiti mereu sa apere limba rom\u00e2na si sa o reconstituie. Mihai Cimpoi a fost si este in continuare unul dintre cei mai ofensivi dintre ei, prin tot ceea ce scrie si spune. In fiecare an, la 31 august, sarbatorirea Zilei Limbii Rom\u00e2ne, la Chisinau, se transforma intr-un miting de mari proportii. Printre vorbitori se numara intotdeauna Mihai Cimpoi. El continua, printr-o actiune directa, demersul pe care il face prin scrisul sau.
\nMihai Cimpoi este autorul primei istorii complete a literaturii rom\u00e2ne din Basarabia. Autorul a intitulat-o, in spirit democratic, \u201eO istorie deschisa a literaturii rom\u00e2ne din Basarabia\u201c; lucrarea cuprinde toate informatiile necesare pentru intelegerea fenomenului literar de peste Prut, in desfasurarea lui istorica.
\nEste vorba de o realizare valoroasa, chiar daca i se pot gasi si destule insuficiente. Lu\u00e2nd in considerare circumstantele politice si culturale din Basarabia postbelica, in mod flagrant nefavorabile formarii unor critici literari, ne vine greu sa intelegem de unde a aparut un autor capabil sa judece cuprinzator si de la un nivel intelectual care impune respect un fenomen at\u00e2t de complex.
\nO perspectiva istorica propriu-zisa nu exista in lucrarea a carei prima editie a aparut in 1996, insa ea este suplinita de ceea ce s-ar putea numi o reprezentare vizionara a genezei, evolutiei si supravietuirii literaturii. Ca si Blaga (si, deci, ca si Spengler), Mihai Cimpoi are sentimentul determinarii directe si irevocabile a creatiei spirituale de catre mediul natural:
\n\u201eAcest pam\u00e2nt parca etern sortit pierzaniei genereaza \u2013 statornic \u2013 o senzatie de inchidere progresiva: dealurile, adevarati grumaji de bouri tabaciti de v\u00e2nturi si de sarea trudei, codrii merei, gazduind sufletul bl\u00e2nd in zona umbrei si a tainei, inchid, limiteaza, intorc in sine insusi orizontul.\u201c
\nAstfel vazut, spatiul geografic devine o realitate mitica. Referindu-se la inceputurile literaturii din Basarabia, istoricul literar nu evoca institutiile, mentalitatile, stilul de viata, intr-un cuv\u00e2nt, civilizatia care a produs o literatura. In mod evident, tot acest cadru nemetafizic i se pare prozaic, nedemn de atentia sa. Iar mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd se refera la perioada comunista, trece in revista \u201euniuni de creatie, cenacluri, reviste, congrese, premii\u201c, intr-un capitol separat, dar o face fara entuziasm, chiar plictisit, ca un poet care ar trebui sa completeze o evidenta contabila.
\nMitizata este si nenorocirea care s-a abatut asupra Basarabiei, prin trecerea sa sub o ocupatie straina nemiloasa si devastatoare:
\n\u201eLiteratura basarabeana este intrutotul asemenea Bibliotecii din Alexandria: cum ai putea sa investighezi si sa valorifici intregul ei fond de carti, manuscrise, publicatii, marturisiri epistolare c\u00e2nd o parte buna din ele au fost arse, nimicite, cenzurate, arestate, bombardate, ascunse in tainite, dosite dupa alte carti sau predate securitatii spre a fi \u00ablichidate\u00bb, puse sub sechestru sau mutate la \u00abCarti rare\u00bb.\u201c
\nMihai Cimpoi are, in general, ca istoric literar, o predispozitie filosofico-poematica, dar aceasta nu inseamna ca nu face istorie literara. Istoricitatea fenomenului literar basarabean este evidentiata, in lucrarea sa, de raportarea permanenta, explicita, dar mai ales implicita, la istoria literaturii rom\u00e2ne in general. Din punctul de vedere al lui Mihai Cimpoi, literatura de dincolo de Prut este o parte a literaturii rom\u00e2ne (ideea se enunta inca din titlul cartii prin prepozitia din). Despre aceasta apartenenta, istoricul nu discuta, consider\u00e2nd-o ceva de ordinul evidentei (cum si este). Daca ar face greseala sa intre in tot felul de polemici pe tema rom\u00e2nitatii literaturii moldovenesti, ar relativiza ideea, ar trata-o ca discutabila, ar lasa-o la discretia celor rau intentionati sau a teribilistilor.
\nSi apoi, nici nu este nevoie de o argumentatie propriu-zisa, intruc\u00e2t lucrarea in ansamblul ei constituie o argumentatie, elocventa, coplesitoare, de necontrazis. Citind cele patru sute de pagini de format mare avem senzatia nu ca descoperim o noua literatura, ci ca ne completam cunostintele despre literatura rom\u00e2na. Este ca si cum intr-o camera insuficient luminata s-ar face dintr-o data lumina mai puternica.
\nMihai Cimpoi aduce in prim-plan nume care ne sunt de multa vreme familiare \u2013 de la Costache Negruzzi, Alecu Russo, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Paul Goma si Gheorghe Grigurcu \u2013 fac\u00e2ndu-ne astfel sa intelegem ca legaturile dintre cele doua zone literare constituie o retea inextricabila. Dar chiar si c\u00e2nd se refera la scriitori pe care ii cunoastem de putina vreme sau nu-i cunoastem deloc \u2013 ca George Meniuc, Ion Druta, Vasile Vasilache, Paul Mihnea, Grigore Vieru, Serafim Saka, Anatol Codru, Vladimir Besleaga, Spiridon Vangheli, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Emilian Galaicu-Paun, Vitalie Ciobanu, Vasile G\u00e2rnet sau Grigore Chiper \u2013 istoricul literar ne creeaza impresia unei regasiri. Avem, in acest din urma caz, senzatia ca ne sunt prezentati autori (din Iasi sau din Suceava) de care am uitat sau a caror evolutie n-am mai urmarit-o in ultimul timp.
\nPutini critici si istorici literari rom\u00e2ni cunosc at\u00e2t de bine literatura rom\u00e2na in ansamblul ei ca Mihai Cimpoi. Desi nu este exhibata, aceasta competenta joaca un rol important in asigurarea credibilitatii cartii, in intretinerea impresiei ca autorul isi exercita spiritul de observatie de la inaltime, astfel inc\u00e2t poate situa cu precizie micul teritoriu de care se ocupa.
\nDemn de remarcat este si spiritul critic pe care si-l manifesta (totusi) Mihai Cimpoi in descrierea literaturii din Basarabia. Animat de un patetism abstract si lipsit de orice inclinatie ludica, grav, responsabil, istoricul literar desparte \u2013 greoi, dar imperturbabil \u2013 valoarea de nonvaloare. Din punctul lui de vedere (absolut indreptatit), ideologia oficiala, av\u00e2nd drept scop declarat instaurarea comunismului si deznationalizarea si propun\u00e2nd\/impun\u00e2nd scriitorilor o estetica primitiva, de-a dreptul stupida, a fost pentru literatura o forta opresiva, traumatizanta. Scriitorii care au asimilat-o au devenit nescriitori. Tot ceea ce s-a produs valoros in plan literar s-a produs impotriva acestei ideologii. Cu calm, fara resentimente, Mihai Cimpoi evoca lungul drum al noptii catre zi si alege, din mormanele de scrieri esuate, ceea ce intr-un fel sau altul a invins conditiile ostile si rezista.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Addenda la Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane Mihai Cimpoi, cel mai activ critic si istoric literar din Basarabia, nu este calinescian, cum se afirma in mod curent si cum sustine el insusi (\u201epentru mine G. Calinescu a fost constant criticul, el servindu-mi, cel putin in anii formarii, drept pattern\u201c). In materie de interpretare a textelor literare,\u00a0… Cite\u0219te mai mult »Critica literara si cauza limbii rom\u00e2ne<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[888,1397,30,1398,1401,915,1399,1400],"class_list":["post-1779","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-constantin-noica","tag-criticul","tag-g-calinescu","tag-instrumentarul-critic","tag-istoria-literaturii-romane-din-basarabia","tag-lucian-blaga","tag-mari-scriitori","tag-mihai-cimpoi"],"views":8552,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1779","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1779"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1779\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1779"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1779"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1779"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}