{"id":17788,"date":"2014-02-20T11:47:11","date_gmt":"2014-02-20T09:47:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17788"},"modified":"2014-02-20T11:47:11","modified_gmt":"2014-02-20T09:47:11","slug":"intamplari-si-povestiri-din-tenis-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intamplari-si-povestiri-din-tenis-2\/","title":{"rendered":"Intamplari si povestiri din tenis (2)"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Patrick Proisy vadeste un adevarat cult pentru marginali, declasati, ghinionisti si loseri. \u00censa nu fata de orice \u201eratat\u201c se manifesta simpatia, aderenta afectiva si admiratia celui care a scris excelentul volum \u201eDestinele de necrezut ale eroilor tenisului\u201c. Proisy are criterii personale, intuitia lui se misca pe terra ferma. El \u00eesi alege acei eroi de plan secund care, \u00eentr-un sens si cu deplina legitimitate, ar putea revendica oric\u00e2nd prim-planul scenei \u2013 prin valoare, performante si conduita morala. Cert, printr-o tarie de spirit proprie doar marilor campioni.<\/strong><\/em><br \/>\nDintr-un asemenea \u201einsectar\u201c privat, fireste, nu avea cum sa lipseasca fabuloasa figura a baronului Gottfried von Cramm, pe numele sau \u00eentreg Gottfried Alexander Maximilian Walter Kurt Freiherr von Cramm (1909, Nettlingen \u20131976, Cairo). O figura \u00eensa tragica, cu o soarta deloc de invidiat. Contrar personajului goethean si \u00een raspar cu reconstituirea moderna \u00eenfaptuita de Thomas Mann \u00een \u201eDoktor Faustus\u201c, von Cramm a refuzat sa faca pactul cu Necuratul, nu a semnat cu propriu-i s\u00e2nge nici un contract damnat, si-a pastrat nepatate onoarea si blazonul, \u00eensa pentru aceasta libertate, civica si morala deopotriva, a platit cu v\u00e2rf si \u00eendesat. Dar cine a fost acest german fantezist, sfidator la adresa stereotipului care impune figura rigida, cenusie si previzibila a teutonului pur s\u00e2nge?<br \/>\nEi bine, baronul s-a dovedit un atlet desav\u00e2rsit, un artist al tenisului si, probabil, unul dintre cei mai \u00eendragostiti sportivi de disciplina \u00een care a stralucit prin gratia destinului si talent propriu. El \u00eensa poate doar cu greu fi citat printre rasfatatii sortii, caci nici pe teren, nici \u00een afara sa aristocratul german nu poate fi considerat un om norocos.<br \/>\n\u00cent\u00e2i, el a disputat trei finale consecutive la Wimbledon (1935-1937), dar le-a pierdut pe toate. (\u00cen epoca moderna, doar Ken Rosewall se poate lauda cu patru runde finale nec\u00e2stigatoare!) S-a revansat o singura data pe vrajmasa iarba londoneza de la \u201eThe All England Lawn Tennis and Croquet Club\u201c, c\u00e2stig\u00e2nd trofeul la dublu mixt, \u00een 1933, alaturi de compatrioata sa, Hilde Sperling. Nici la Australian Open norocul nu i-a sur\u00e2s, \u00een ciuda celor doua calificari ale sale \u00een finala (1938, la simplu si dublu). La New York, neamtul cu s\u00e2nge albastru pierde \u00een ultimul act la simplu \u00een 1937 la Forrest Hills, dar se consoleaza la aceeasi editie cu trofeul \u00een proba de dublu masculin. \u00cen schimb, Parisul i-a oferit mai mereu o buna sansa acestui ghinionist par excellence. Gottfried baron von Cramm s-a impus la Roland Garros de doua ori la simplu, \u00een 1934 si 1936, a mai disputat o finala la Porte d&#8217;Auteuil, \u00een 1935, iar la dublu-baieti a triumfat \u00een 1937.<br \/>\n\u00cen Europa lucrurile mergeau \u00eensa din ce \u00een ce mai prost, national-socialistii \u00eesi faceau mendrele \u00een Germania iar nazismul \u00eencepea sa se lateasca deja asupra continentului. Fireste, nici sportul alb nu avea cum sa scape de funesta umbra bruna. \u00cen 1936, popularul campion german refuza sa str\u00e2nga m\u00e2na F\u00fchrerului \u00een public, caci \u00eei dispretuia pe acesti parveniti violenti ce se itisera pe prima scena a vietii sociale din tara sa. Avea sa fie un gest pe care aristocratul \u00eel va plati teribil de scump&#8230; \u00eensa nu chiar imediat. Hitler si acolitii lui aveau nevoie de efigii onorabile, care sa acrediteze extra muros noul regim politic german. Von Cramm se numara printre acesti ambasadori ai noii Germanii \u00een lume \u2013 chiar daca fara voia sa si fara un mandat special \u00een acest sens.<br \/>\n\u00cen 1935 spilcuitul nobil calcase deja pe bec, printr-un gest dictat de liberul lui arbitru, \u00eensa dezavuat vehement de conducerea nazista a Reich-ului: \u00een finala interzonala a Cupei Davis, disputata contra echipei Statelor Unite ale Americii, \u00een clipa c\u00e2nd avea match-point \u00eempotriva lui Don Budge, Gottfried von Cramm \u00eel anunta pe arbitrul de scaun ca mingea \u00eei atinsese \u00een treacat racheta, aspect ce scapase complet tuturor arbitrilor si spectatorilor! Fireste, liderii bruni au fost \u201edezgustati\u201c de acel gest de o superba sportivitate, care a costat Germania locul \u00een challenge-round. Tot de la o partida din Cupa Davis jucata contra marelui Donald Budge avea sa i se traga nefericirea lui Gottfried&#8230; era \u00een 1937, Germania \u00eenfrunta team-ul american, cei doi super-campioni ai epocii ajunsesera \u00een mansa a cincea, dupa o disputa de-a dreptul titanica, iar germanul conducea cu 4-1. Budge a dovedit cu acel prilej ca nu degeaba a fost primul tenisman din istorie care a realizat Marele Slem, cucerind toate cele patru mari turnee (Melbourne, Roland Garros, Wimbledon si Forrest Hills) \u00een decursul unui an calendaristic (1938), caci iancheul a izbutit sa revina si sa se impuna cu 8-6, \u00eentr-una dintre cele mai dramatice partide din istoria Cupei Davis!<br \/>\nSe spune ca \u00een pauza dintre ghemuri, la scorul de 4-1 \u00een favoarea baronului, un aghiotant i-a trasmis acestuia ca F\u00fchrer-ul telefonase personal la stadion, transmit\u00e2ndu-i ca asteapta de la tenisman victoria&#8230; Din acel moment lui Gottfried nu i-a mai iesit absolut nimic!<br \/>\n\u00centors acasa, \u00een Germania, elegantul dandy aristocrat va fi arestat sub penibila acuzatie de homosexualitate si pervertire a moralei ariene, compar\u00e2nd \u00een fata unui tribunal nazist ce avea sa-l condamne la \u00eenchisoare! Mai vechea lui relatie cu actorul evreu Manasse Herbst a servit drept pretext acestei infame facaturi juridice. El a mai fost acuzat si de raporturi contra naturii cu un atlet francez, \u00een timp ce-si \u201eignora ariana sotie\u201c. Internat \u00eentr-un ospiciu datorita unui colaps nervos, aristocratul va fi \u00eenchis imediat dupa ce si-a revenit din depresie.<br \/>\nRamas fara adversar de calibru, Don Budge se va impune \u00een 1938 \u00een toate competitiile importante. La Paris, dupa ce americanul ridicase deasupra capului \u201eCupa Muschetarilor\u201c, marele violoncelist Pablo Casals i-a c\u00e2ntat proaspatului campion vreme de trei ceasuri \u00eentr-un t\u00eate-\u00e0-t\u00eate consumat \u00eentr-un rafinat salon al Turnului Eiffel&#8230; Se spune ca artistul l-ar fi rugat pe campionul american sa intervina pe l\u00e2nga Departamentul de Stat astfel \u00eenc\u00e2t \u00een urma demersurilor diplomatice von Cramm sa fie eliberat!<br \/>\n\u00censa Don avea memorie buna, era curajos si mai ales nu avea de g\u00e2nd sa-si abandoneze prietenul aflat \u00een mare nevoie. El a initiat o scrisoare publica adresata lui Hitler, semnata de douazeci si cinci de personalitati ale sportului american \u00een favoarea eliberarii din detentie a lui Gottfried von Cramm. Amplific\u00e2ndu-se presiunea internationala, mai ales cea din spatiul anglo-saxon, seful nazist va ceda, semn\u00e2nd decretul de eliberare&#8230;<br \/>\nIesit din \u00eenchisoare, gloriosul tenismen nu mai era dec\u00e2t o umbra. Din m\u00e2ndrul si simpaticul aristocrat de odinioara nu mai ramasese dec\u00e2t amintirea. Sfar\u00e2mat psihic, debusolat, fara repere, von Cramm a disparut efectiv din tenisul de top al Europei interbelice. Germania nu-i mai permite sa ia startul nici la Roland Garros, nici la Wimbledon. Mai mult, semn ca tartorii bruni nu i-au uitat (si iertat) fronda, Gottfried von Cramm va fi \u00eenrolat si trimis direct pe frontul de Rasarit. Patriot, baronul \u00eesi va face datoria, sav\u00e2rsind admirabile fapte de eroism si, ceea ce era si mai important, supravietuind prapadului suferit \u00een cele din urma de Wehrmacht. El a facut parte din celebra \u201eHermann Goehring Division\u201c si a primit Crucea de Fier.<br \/>\nS-a \u00eentors acasa dupa razboi, iar pasiunea pentru tenis l-a condus spre c\u00e2stigarea a doua titluri de campion national, \u00een 1948 si 1949, \u00een ciuda faptului ca depasise v\u00e2rsta de patruzeci de ani. Tenis de nivel \u00eenalt va juca p\u00e2na \u00een 1953, caci activeaza \u00een echipa de Cupa Davis a Germaniei Federale, recordul sau de partide c\u00e2stigate fiind valabil si astazi. Va fi numit adminstrator al Federatiei germane de profil, apoi devine presedinte al importantului club Rot Weiss Berlin.<br \/>\n\u00cen 1977 va fi inclus, post mortem, \u00een Hall of Fame, la un an dupa ce s-a stins violent, \u00eentr-un accident de masina la Cairo, \u00een Egipt. Gottfried von Cramm a iubit enorm Roland Garrosul si a declarat \u00een numeroase r\u00e2nduri ca acesta era turneul sau preferat. Daca istoria nu ar fi fost prea dura cu el, probabil ca palmaresul sau ar fi fost cu mult mai bogat. Oricum, faptul ca s-a duelat de la egal la egal cu doi monstri sacri ai tenisului, Fred Perry si Don Budge, spune multe despre talentul iesit din comun al acestui german mai fantezist dec\u00e2t multi latini&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Patrick Proisy vadeste un adevarat cult pentru marginali, declasati, ghinionisti si loseri. \u00censa nu fata de orice \u201eratat\u201c se manifesta simpatia, aderenta afectiva si admiratia celui care a scris excelentul volum \u201eDestinele de necrezut ale eroilor tenisului\u201c. Proisy are criterii personale, intuitia lui se misca pe terra ferma. El \u00eesi alege acei eroi de plan&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intamplari-si-povestiri-din-tenis-2\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Intamplari si povestiri din tenis (2)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6257,10245],"class_list":["post-17788","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-istoria-tenisului","tag-patrick-proisy"],"views":1094,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17788","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17788"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17788\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17788"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17788"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17788"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}