{"id":17759,"date":"2014-02-20T11:13:14","date_gmt":"2014-02-20T09:13:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17759"},"modified":"2014-02-20T11:13:14","modified_gmt":"2014-02-20T09:13:14","slug":"critica-de-expert","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/critica-de-expert\/","title":{"rendered":"Critica de expert"},"content":{"rendered":"

Andrei Terian, Critica de export: teorii, contexte, ideologii,<\/em> Bucuresti, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, 2013, 346 pag.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Catavencu e \u00eendaratnic, nu nationalist. E indiferent la alteritate, fiindca nu-i pricepe rostuirea. E ineficient si inventeaza scuze. E demagog. Cu el seamana si cercetarea literara rom\u00e2neasca actuala. Stimulata de statutul benedictin \u2013 ascuns, marginalizat, sectar \u2013 aceasta preocupare se \u00eemparte, la noi, \u00eentre doua atitudini extreme. Pe de o parte, sta intentia de a transforma orice recenzie \u00een manifestare stiintifica. Pe de alta, contestarea provine de la bibliografi si de la documentaristi, care, lipsiti de perspectiva epistemica, publica, fara sa editeze filologic macar (!), ce \u00eent\u00e2lnesc prin arhive. Ei sunt urmasii \u201eeminescologilor\u201c, ironizati \u00een anii 1930 de Serban Cioculescu si G. Calinescu. Dar un adevar se \u00eentrezareste. Cercetarea literara performanta se adreseaza unui public restr\u00e2ns, participant la consolidarea fenomenului.
\nTrebuie adaugat si un detaliu sistemic. Asupra spatiului cultural rom\u00e2nesc planeaza suspiciunea ca favorizeaza literaturocentrismul. De fapt, fiecare disciplina \u00eesi promoveaza suprematia prin dezinteresul specialistilor fata de celelalte domenii. Sunt putine situatiile c\u00e2nd un literat are si ceva competenta istoriografica. Reciproca are de asemenea valabilitate. M-am convins ca, \u00een acest moment de pilda, studiul relatiilor \u00eentre scriitori si Securitate se poate face doar dupa un stagiu suplimentar de pregatire. Educatia ne \u00eendeamna, din pacate, si la ignoranta. Altceva totusi \u00eentareste suspiciunea ca mediul literar \u00eesi apara cel mai abitir autonomismul. Cauza nu consta \u00een apararea valorii estetice \u2013 mostenire parapolitica transmisa de E. Lovinescu si
\nG. Calinescu via critica saizecista care, elud\u00e2nd si eschiv\u00e2nd limbajul oficial(izat), se raporta la literatura ca la un imens intertext. Problema se numeste specificul mediului fundamental de transmitere a informatiei: presa culturala. Cercetarea literara tinde sa se adreseze cititorului de formatie medie, sa continue munca de \u00eendrumare a opiniei publice din perioada 1964-1989. Cercetarea literara echivaleaza, \u00een genere, cu mentinerea spiritului critic. \u00cen Rom\u00e2nia, nu prea exista publicatii acreditate\/ recunoscute\/ indexate pentru \u201estiintele literaturii\u201c. Exceptiile apartin \u201estudiilor culturale\u201c. Si, oricum, au circuit confidential.
\nPortret-robot<\/strong>
\nCunosc\u00e2nd aceasta stare de lucruri, dispunem de trei cai. Sa ne resemnam cu absenta. Sa ne preocupe sporirea numarului. Sa testam piata internationala. Pentru a treia varianta a optat, \u00een ultimii ani, Andrei Terian. Cum constatarile \u00eemi displac fiindca ignora resorturile profunde, explicatia deciziei lui se afla, \u00een matrice, \u00een culegerea \u201eCritica de export\u201c, care cuprinde si studii publicate \u00een reviste cotate pe plan mondial. Pentru \u00eenceput, ar fi de mentionat riscurile \u00eentreprinderii. Sunt de acord ca strainatatea, indiferent de plasarea geografica, ne atrage. Dar ne si \u00eent\u00e2mpina un public? Presupun ca tot la fel de restr\u00e2ns ca acela din tara. Nu ni se cere doar sa respectam niste parametri? Ma g\u00e2ndesc la \u201estiintificitatea\u201c pretinsa umanioarelor si la \u201eimpact\u201c. Nu tindem sa omologam, fara discernam\u00e2nt, indicatori, omit\u00e2nd calitatea si tirajele\/ accesibilitatea procurarii? Consideratiile lui Andrei Terian se potrivesc cu opiniile mele introductive: \u201eRecentele articole ale Teodorei Dumitru consacrate modernismului rom\u00e2nesc (si publicate \u00eentr-o revista de larg consum, precum \u00abCultura\u00bb) sunt mai \u201eserioase\u201c dec\u00e2t sute de articole aparute \u00een reviste rom\u00e2neste \u00abcotate\u00bb, \u00een care singurele fragmente interesante sunt cele plagiate\u201c (pp. 17-18). E clar ca, de prea multe ori, \u201eprofilul\u201c revistei determina nejustificat clasificarea produsului.
\nRevin la una dintre \u00eentrebarile precedente, reformul\u00e2nd-o. Prefer\u00e2nd canalele externe de manifestare intelectuala, nu pierdem contactul cu mediul academic rom\u00e2nesc? Cred ca raspunsul se gaseste \u00een ambalajul cartii de fata. Este o traducere, realizata si cu intentia de a populariza c\u00e2teva delimitari, ipoteze si rezultate. Seria reorientarilor profesionale nu se opreste \u00een cazul sau. Cea mai importanta consta \u00een renuntarea la cronica literara de prin 2009, c\u00e2nd definitiva monografia \u201eG. Calinescu: a cincea esenta\u201c.
\nE deja un cliseu sa discutam despre retragerea criticilor douamiisti din foiletonistica, prefer\u00e2nd rigoarea cercetarii academice finantate. \u00censa altul este obiectivul pe termen lung pe care si l-a propus Andrei Terian. \u00cel \u00eent\u00e2lnim voalat \u00een ultima interventie, intitulata \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne \u00een epoca globalizarii\u201c. Proiectul propus are caracter individual. Insinueaza totusi o mutatie \u00een privinta competitivitatii autorului: \u201eprototipul criticului rom\u00e2n pare sa fie acela al Demiurgului sau al nomothetului, capabil sa legifereze \u00een domeniul istoriei literare cu aceeasi lejeritate cu care o face \u00een recenziile de carte si care vede astfel \u00een acest gen academic forma suprema de consacrare sau de verificare a autoritatii pe care si-a dob\u00e2ndit-o \u00een timp. (\u2026) Ca asa stau lucrurile chiar \u00een momentul actual, o dovedeste, de pilda, faptul ca o \u00abistorie\u00bb improvizata, scrisa de un jurnalist cultural mediocru precum Alex. Stefanescu, e mult mai citita (si chiar mai citata) dec\u00e2t constructia riguroasa a unui Mircea Scarlat, care a intrat \u00een ultimii ani \u00eentr-un nemeritat con de umbra, explicabil \u00een mare parte prin aceea ca autorul ei nu a scris niciodata cronica literara\u201c (p. 283). O singura nuantare as propune. Cronica literara nu prea ajuta cercetarea. \u00censa, practicata cu regularitate, organizeaza factologia \u00een cadre istorice.
\nPractici de lectura<\/strong>
\nUn prim merit esential din \u201eCritica de export\u201c este atentionarea asupra confuziei \u00eentre incapacitatea literaturii rom\u00e2ne de a se impune \u00een afara granitelor si inabilitatea criticii rom\u00e2neste de a promova perspective la nivel mondial. Pentru Andrei Terian, literatura nu reprezinta principala piedica a exportului. Disfunctia ar rezulta din \u201eretardul metodologic al criticii noastre\u201c. Argumentul ram\u00e2ne imbatabil. I s-ar putea reprosa ca nu pune la socoteala si cauzele \u00eent\u00e2rzierii, ca nu chestioneaza contextul receptorului. Probabil, decalajul a intervenit odata cu \u00eentreruperea, dupa 1989, a programului de traduceri girate de Editura Univers. Insist asupra cauzelor si a receptorului, dat fiind ca D. Popovici (\u201eLa Litt\u00e9rature roumaine \u00e0 l\u2019\u00c9poque des Lumi\u00e8res\u201c) si Paul Cornea (\u201eOriginile romantismului rom\u00e2nesc\u201c) au asezat, la temelia cercetarii, motivele pentru care difuzarea curentelor respective s-a produs. De aceea, nu as bagateliza pasivitatea si indolenta strainilor (p. 15). Desigur, e o prejudecata \u00een fond, dar o discernere a factorilor defavorizanti ar aduce lamuriri extrem de utile.
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, Andrei Terian sugereaza o modalitate de cercetare permeabila \u00een Occident. Sistemul lui se concentreaza asupra notiunii de \u201electura\u201c.\u00a0 Tema devine avantajoasa pentru ca, din punct de vedere cognitiv, are \u00eenteles vag. Proces general valabil, dispune de multiple contextualizari. Practicarea ei, \u00eenteleasa ca tip de interpretare, ajuta la determinarea relatiei literaturii cu toate elementele din sfera puterii. \u00cen plus, lectura \u00eentemeiaza \u201eimaginarul critic\u201c, concept teoretizat si particularizat cu referire la G. Calinescu si
\nI. Negoitescu (p. 62-74). O problema care ma preocupa este \u00een ce raporturi se afla \u201eimaginarul critic\u201c cu suprainterpretarea sau cu eroarea de interpretare. Eu ma mentin adeptului ideii ca o lectura eficace \u00eendeamna la cultura. Altminteri, am avansa numai terminologii (\u201eprotocronismul\u201c, de exemplu). Dar parerea mea se aplica exclusiv \u00een cea mai buna dintre lumile posibile si implica autonomia obiectului. Andrei Terian nu analizeaza neaparat lectura ca pe o activitate care instaureaza valori, ci mai mult ca pe un proces ulterior stabilirii \u2013 politice si intelectuale \u2013 a unui set de indicatori (extra)estetici. Asadar, lectura creeaza, la ananghie, o realitate paralela, adapt\u00e2nd la terenul minat surse prestigioase din laborator, ca \u201eStructura liricii moderne\u201c (Hugo Friedrich): \u201eacest mod de lectura a reprezentat mai degraba o \u00eentreprindere subversiva, menita sa deconstruiasca retorica national-comunista\u201c (\u201eModernismul \u00eentunecat. Note despre lectura poeziei \u00een perioada ceausista\u201c, pp. 171-172).
\nMi-as dori ca, peste un deceniu, sa recuperam \u201eCritica de export\u201c ca pe \u00eenceputul unei traditii. Nu m-ar deranja nici daca majoritatea importatorilor ar fi cercetatori rom\u00e2ni. Avem oferta. Asteptam comertul. Ar fi o revansa nemaipomenita luata \u00eempotriva perioadei c\u00e2nd Nicolae Ceausescu trimitea peste granita numai bunurile materiale. Am vinde tot ca sa achitam niste datorii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Andrei Terian, Critica de export: teorii, contexte, ideologii, Bucuresti, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, 2013, 346 pag.   Catavencu e \u00eendaratnic, nu nationalist. E indiferent la alteritate, fiindca nu-i pricepe rostuirea. E ineficient si inventeaza scuze. E demagog. Cu el seamana si cercetarea literara rom\u00e2neasca actuala. Stimulata de statutul benedictin \u2013 ascuns, marginalizat, sectar \u2013 aceasta… Cite\u0219te mai mult »Critica de expert<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[33,10273,10272,4572],"class_list":["post-17759","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-andrei-terian","tag-contexte","tag-critica-de-export-teorii","tag-ideologii"],"views":1387,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17759","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17759"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17759\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17759"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17759"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17759"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}