{"id":17755,"date":"2014-02-20T11:10:29","date_gmt":"2014-02-20T09:10:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17755"},"modified":"2014-02-20T11:10:29","modified_gmt":"2014-02-20T09:10:29","slug":"in-camera-obscura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-camera-obscura\/","title":{"rendered":"In camera obscura"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Daniel Daian, <em>jumatatea dumnezeului femeie<\/em>, Bucuresti, Editura Vremea,\u00a0 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<br \/>\nUn poet ce ambitioneaza sa iasa din contingentul noului val, caruia, dupa debut, \u00eei apartine, este Daniel Daian, deloc interesat de trendul minimalist\/biografist. Al patrulea sau volum, \u201ejumatatea dumnezeului femeie\u201c, testat, recent, si \u00eentr-o lectura publica \u00een Bucuresti, la Club A (poetul, absolvent al Facultatii de Istorie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, locuieste la Deva), \u00een fapt un amplu poem, vadeste semne de beat revival cu surdina. \u00cen buna vecinatate ferlinghettiana \u2013 un mix \u00eentre impetuozitatea din \u201eStarting from San Francisco\u201c si obsesia imaginilor \u00eendelung forjate din \u201eA Coney Island of The Mind\u201c, de pilda.<br \/>\nDincolo de aceasta detectabila structura \u00eensa, confesiunea aglutinanta, c\u00e2nd monolog cu fata la perete, c\u00e2nd contemplare detasata care contrapuncteaza poemul-fluviu cu veritabile imagini de tip concetti, e una originala. Cu autentica tensiune reflexiva, cu (\u00een general) buna stap\u00e2nire a cortegiului de stranietati (mai putin \u00een \u201eparadigma christica\u201c).<br \/>\n\u201eM\u00e2nuitor de tinerete\u201c, eul care se confeseaza e c\u00e2nd rebel fara cauza, c\u00e2nd mediator \u00eentre realul care-l asediaza si \u201eo poveste din realitatea vietii cuiva\u201c. Persona doldora de imagini dintr-un prezent \u00een care \u201eoamenii au devenit doar moleculele unui organism de lup\u201c intra \u00een camera obscura. Aici, \u00een baia de acizi, din fulguratii si din luxurianta imageriei, \u00een egala masura, se ordoneaza realul poetic \u2013 \u201eun proces-verbal care a transpirat de asteptare\/\u00een ochiul \u00eenchis al unui birou de investigator\/la statul jos pe bani marunti\u201c.<br \/>\nRebelul fara cauza (si fara biografie \u2013 \u201eo categorie de gen masculin\/cu m\u00e2inile \u00eencarcate de legaturi\u201c) clameaza sf\u00e2rsitul unei lumi absurde \u00een care p\u00e2na si \u201emoartea este doar un regizor de filme cu buget redus\u201c.<br \/>\nDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd schimba rolul cu persona din camera obscura, unde realul poetic, insinuant, pe nesimtite, \u00eencepe sa \u00eempacheteze povestea \u201edin realitatea vietii cuiva, acelasi eu care nu poate spune despre sine dec\u00e2t ca \u201ema laudam cu un trecut de un mileniu\/de mame\u201c.<br \/>\nCele doua voci se suprapun \u00een intonarea unei litanii negre cu accente apocaliptice, pe alocuri discurs insurgent potentat de greata sociala, \u00een care se articuleaza fragmente ale civilizatiei, de autostrada, de lume iesita din t\u00e2t\u00e2ni, bolnava si fara repere, \u00een care femeile \u201esunt cele mai licitate opere dintr-o istorie \u00eentreaga\/de sabii\u201c si iubirii i se refuza \u00eemplinirea. O lume din care tineretea \u00eesi retrage rosul vital si lasa loc liber \u201enegrului sclipitor\u201c vazut de eul care se confeseaza la \u00eenceputul poemului-fluviu. Daniel Daian stie sa-si contrapuncteze discursul grav cu c\u00e2teva binevenite inserturi ludice, sa puna surdina tentatiei (uneori) moralizatoare si, mai ales, efluviilor vizionare. De cele mai multe ori retorica nu-l tradeaza nici fata cu \u201egrauntele de suferinta\u201c (apud Aurel Pantea) generator de autentica forta de sugestie.<br \/>\nC\u00e2teva inadecvari la tema, derapaje, cu alte cuvinte, apar, pe alocuri, \u00een fragmentele care \u00eencheaga \u201eparadigma christica\u201c. Sententii precum \u201eadevarul\/\u00eentotdeauna e fost crestat \u00een moartea t\u00e2mplarului\/\u00een dresarea lemnului\/cu m\u00e2inile unui dumnezeu fals\/care nu a simtit nimic din maturitatea fiului sau\u201c stau, uneori, \u00een preajma unor locuri comune sau unor prefabricate, chiar luate \u00een raspar (?) de \u201eJesus Christ Superstar\u201c.<br \/>\nNoua carte a lui Daniel Daian e un punct de rascruce pentru acest (\u00eenca) t\u00e2nar poet care scrie si proza, dramaturgie si eseuri cu ecouri detectabile \u00een constructia acestui poem-fluviu. Fireste, experimentul din \u201ejumatatea dumnezeului femeie\u201c e unul deschis-\u00eenchis. De nerepetat. Proba meseriei si-a \u00eencheiat, cu bine, ultima etapa. Urmatoarea alegere ar trebui sa fie una definitorie pentru o poezie (c\u00e2t mai mult) a lui.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Daniel Daian, jumatatea dumnezeului femeie, Bucuresti, Editura Vremea,\u00a0 2013 &nbsp; Un poet ce ambitioneaza sa iasa din contingentul noului val, caruia, dupa debut, \u00eei apartine, este Daniel Daian, deloc interesat de trendul minimalist\/biografist. Al patrulea sau volum, \u201ejumatatea dumnezeului femeie\u201c, testat, recent, si \u00eentr-o lectura publica \u00een Bucuresti, la Club A (poetul, absolvent al Facultatii&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-camera-obscura\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">In camera obscura<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[10269,10270],"class_list":["post-17755","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-daniel-daian","tag-jumatatea-dumnezeului-femeie"],"views":1338,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17755","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17755"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17755\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17755"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17755"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17755"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}