{"id":1775,"date":"2010-03-10T19:17:51","date_gmt":"2010-03-10T17:17:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1775"},"modified":"2010-03-10T19:19:45","modified_gmt":"2010-03-10T17:19:45","slug":"scurte-impresii-din-bristol","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/scurte-impresii-din-bristol\/","title":{"rendered":"Scurte impresii din Bristol"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Un drum Bucuresti &#8211; Bristol este mai usor de realizat dec\u00e2t o plimbare dinspre acelasi Bucuresti catre Valea Prahovei in vreme de weekend. Daca se pleaca de pe Otopeni cu punct terminus Heathrow, calea de urmat este simpla. Metroul te poarta rapid catre Paddington Station (o gara deschisa in 1838) sau London Paddington cum mai este cunoscuta. De aici, aproximativ din ora in ora, sunt trenuri catre Bristol, oras aflat in sud-vestul Angliei, la mai putin de 200 km de Londra. Dupa 1 ora si 40 de minute se ajunge in principala gara din Bristol, Temple Meads.<\/strong><\/em><\/p>\n<p><strong>Cuceritorii Atlanticului<\/strong><br \/>\nOras mare (cel mai mare din regiunea de vest), cu o populatie ce trece de 400.000 de locuitori (nici un oras din Rom\u00e2nia, cu exceptia Bucurestiului desigur, nu depaseste 350.000 de locuitori), Bristol este un loc cu o istorie interesanta, cu numeroase galerii de arta, teatre, baruri, cafenele. De aici, din vechiul doc al orasului, au plecat John Cabot, impreuna cu Sebastian (fiul sau), in 1497, si au ajuns pe teritoriul nord-american, adjudec\u00e2ndu-l in numele coroanei britanice.<br \/>\nAtractiile orasului sunt numeroase, de la Muzeul Imperiului Britanic si al Commonwealth-ului (aflat in gara de secol XIX, opera a inginerului Isambard Kingdom Brunel), la catedrala St. Mary Redcliffe (veche din secolul al XIV-lea, cu impresionante bolti gotice, regina Elisabeta I numind-o \u201ecea mai frumoasa biserica din Anglia\u201c), la Bristol Cathedral, Bristol City Museum and Art Gallery, podul suspendat Clifton (o bijuterie a epocii victoriene, podul av\u00e2nd 214 m lungime, aflat deasupra Avon Gorge), SS Great Britain (in port este expus primul vapor din fier care a traversat Atlanticul, construit in 1843 de inginerul Isambard Brunel).<br \/>\nClimatul favorabil, cu precipitatii in media nationala, dar cu un numar insemnat de zile insorite, face din Bristol un loc extrem de placut din punct de vedere al confortului termic. Orasul este omogen etnic, aproximativ 90% din totalul populatiei fiind albi britanici, dintre minoritati cea asiatica sau asiatica britanica (4,6%) si neagra sau neagra britanica (2,9%) sutnt cele mai numeroase. O incredibila omogenitate etnica, daca este sa privim epoca si tendinta secolului in care traim, dar este o constanta a intregii insule aceasta structura etnica destul de omogena, restrictiile de tot felul asupra imigratiei, impuse de britanici, fac\u00e2ndu-si simtit efectul in acest spatiu insular.<br \/>\n<strong>Cu bicicleta prin Bristol<\/strong><br \/>\nIn jurul Bristolului istoria isi face si ea simtita prezenta. La nici 20 de kilometri departare de orasul de pe Avon se afla o minunatie a arhitecturii din secolul al XVIII-lea, Bath, oras inclus in Patrimoniul Mondial UNESCO. Este un oras-muzeu, faima acestuia fiind sporita si de prezenta apelor termale, vestite inca din vremea romanilor. Ei au construit aici un templu in cinstea zeitei Minerva si o intreaga retea de terme capabile sa puna in valoare izvoarele minerale ce au o temperatura constanta de 46o C. In secolul al XVIII-lea, Bath a devenit statiunea la moda din Marea Britanie. Doi celebri arhitecti, John Wood si fiul sau John Wood cel T\u00e2nar, au proiectat numeroase cladiri de notorietate din oras (printre care Circus, un cerc de case in stil georgian perfect proportionate, curbate, intrerupt in doar trei locuri unde strazile il intersecteaza). In Bath, Jane Austen a trait aproximativ 5 ani, intre 1801 si 1806.<br \/>\nTot foarte aproape de Bristol se afla Wells, oras celebru nu prin numarul de locuitori (doar 10 000 de oameni isi duc existenta aici), ci prin arhitectura gotica, gazduind prima catedrala gotica construita in stil englezesc. Glastonbury,\u00a0 nu departe de Wells (8 kilometri), impresioneaza prin tesatura de legende din jurul sau, presupun\u00e2ndu-se ca aici ar fi locul misteriosului Avalon, tinutul in care a renascut regele Arthur dupa moarte.<br \/>\nCeea ce impresioneaza in Bristol este multimea celor care aleg sa se deplaseze cu bicicleta. Sunt piste pentru biciclete peste tot, magazine specializate care v\u00e2nd biciclete, preturile variind de la 80 la 1000 de lire. Av\u00e2nd in vedere costul extrem de piperat al transportului public, optiunea\u00a0 bicicletei nu este de neglijat, majoritatea locuitorilor av\u00e2nd acasa un astfel de mijloc de transport. De fapt, si autoritatile incurajeaza mersul pe bicicleta, la posturile de radio locale fac\u00e2ndu-se apologia unui asemenea mod eficient si nepoluant de transport. Este o optiune comoda, ieftina si la indem\u00e2na oricui.<br \/>\n<strong>Un oras ametitor<\/strong><br \/>\nPub-urile se gasesc peste tot si sunt mai mereu avide de clienti, dar este bine stiut faptul ca in nici un asemenea local nu poti fuma (de fapt, in orice spatiu inchis din insula fumatul este interzis, iar regula este respectata fara exceptii, strada si locuinta personala fiind singurele spatii destinate fumatorilor), asa inc\u00e2t in fata oricarui bar vezi sumedenie de resturi de tigari, ramasite ale unui viciu consumat musai in fata intrarii.<br \/>\nLa facultatea de geografie din cadrul universitatii din Bristol lucrurile se petrec in cea mai deplina ordine si buna functionare. Oamenii sunt deschisi, foarte prietenosi, curiosi sa afle anumite picanterii despre tara lui Ceausescu. Seminariile si conferintele se tin lant, pe o tematica de o varietate coplesitore. Studentii nu par foarte stresati de cursuri (nici nu au foarte multe ore pe saptam\u00e2na), dar ceea ce este evident e faptul ca participa intr-un numar foarte mare la tot ce inseamna activitate in facultate.<br \/>\nPe scurt, o atmosfera destinsa, dar de o incredibila sobrietate intelectuala. Un alt lucru evident si de altfel foarte reconfortant este atitudinea britanicilor de totala incredere in cuv\u00e2ntul dat. In tot intervalul scurs de la sosirea mea aici, in calitate de bursier (2 saptam\u00e2ni si jumatate), nimeni, dar absolut nimeni nu s-a obosit sa imi solicite vreo adeverinta, vreun buletin sau pasaport, document cu care sa probez ca sunt intr-adevar persoana care pretind a fi. Bine, pare un lucru normal, dar c\u00e2nd pornesti la drum din spatiul rom\u00e2nesc, incarcat de h\u00e2rtoage si h\u00e2rtii stampilate si parasemnate, esti uimit sa constati ca nu ai cui a le arata, pentru ca nimeni nu e interesat de tolba de h\u00e2rtii cu care ai plecat la drum. Ei stiu ca tu le-ai spus ceva si asta conteaza mai mult dec\u00e2t un morman de adeverinte cu antet.<br \/>\nPentru a incheia intr-o propozitie, pot lesne spune ca, arhitectonic, cultural, peisagistic, regiunea de vest a Marii Britanii in general, orasul Bristol in particular, se situeaza la cote ametitoare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un drum Bucuresti &#8211; Bristol este mai usor de realizat dec\u00e2t o plimbare dinspre acelasi Bucuresti catre Valea Prahovei in vreme de weekend. Daca se pleaca de pe Otopeni cu punct terminus Heathrow, calea de urmat este simpla. Metroul te poarta rapid catre Paddington Station (o gara deschisa in 1838) sau London Paddington cum mai&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/scurte-impresii-din-bristol\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Scurte impresii din Bristol<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[1395,1393,1392,1396,1394],"class_list":["post-1775","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-atitudinea-britanicilor","tag-bristol","tag-drum-bucuresti-bristol","tag-regiunea-de-vest-a-marii-britanii","tag-temple-meads"],"views":7496,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1775","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1775"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1775\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1775"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1775"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1775"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}