{"id":17743,"date":"2014-02-20T10:49:47","date_gmt":"2014-02-20T08:49:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17743"},"modified":"2014-02-20T10:49:47","modified_gmt":"2014-02-20T08:49:47","slug":"memoria-comunismului-recurs-fara-urmari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/memoria-comunismului-recurs-fara-urmari\/","title":{"rendered":"Memoria comunismului, recurs fara urmari"},"content":{"rendered":"

Alexandru Mihalcea, Salcia, un lagar al mortii,<\/em> Constanta, Editura Ex Ponto, 2009, <\/strong>
\n614 pag.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

De c\u00e2nd am auzit ca a aparut o carte despre colonia de munca fortata Salcia, scrisa de Alexandru Mihalcea, am tot vrut sa fac rost de ea. Oric\u00e2t disconfort ar crea unora dintre noi expresii de genul \u201ea face rost\u201c, \u201ea te descurca\u201c, amintind de supravietuirea umilitoare din timpul regimului comunist, ma tem ca nu am scapat de realitatea sub\u00eentinsa de ele, \u00een aceasta acceptie.
\nTimp de un sfert de secol, comunitatea editorial-literara si culturala nu a avut un proiect pentru acest gen de (literatura) memorialistica. Popularizarea, cunoasterea tragediilor acestor oameni vinovati, \u00een marea lor majoritate, de normalitate, s-a facut \u00een ciuda respingerilor de tot felul. Dorinta unora dintre martori de a marturisi, de a scrie, grefata nu de putine ori pe talent literar, se datoreaza \u00een impresionanta masura tocmai frustrarii induse de firavul interes general manifestat fata de trecutul recent. Neinstituirea unui proces al comunismului, a lustratiei pe baza unei legi adecvate si, mai ales, imediat dupa decembrie 1989, sporeste ne\u00eencrederea si nesiguranta tot mai putinilor martori directi ai terorii concentrationare.
\nExista r\u00e2vna editoriala pentru c\u00e2teva nume de fosti detinuti politici, un indicator limpede si nefericit al lipsei de apetenta a oamenilor de litere ce c\u00e2rmuiesc edituri bine reprezentate \u00een constiinta publica pentru un proiect national, totodata, indicatorul unei apetente sporite pentru proiecte cu final garantat financiar. \u00cen aceste conditii, cele mai multe volume de memorialistica a detentiei politice \u00een Rom\u00e2nia au fost publicate pe spezele supravietuitorilor, \u00een editii rareori bine \u00eengrijite, \u00een tiraje confidentiale si cvasinecunoscute publicului. Ma refer, \u00een primul r\u00e2nd, la publicul tinta, interesat profesional. Este o prapastie \u00eentre discursul practicat de marii editori ai Rom\u00e2niei si realitatea editarii si promovarii literaturii memorialistice de detentie. Rostul unor astfel de editii nu este de a crea si impune c\u00e2teva repere, \u201emodele\u201c \u2013 de altfel, destul de artificiale, pe fondul unei memorii difuze a detentiei si, \u00een plus, a uneia editate, dar cvasinecunoscute \u2013, ci de a hasura c\u00e2t mai mult si mai precis din istoria recenta, prin recuperarea memoriei sale traumatizate de ipostazierile ideologice.
\nDaca n-as fi avut norocul sa fiu cautata \u00een vara anului 2013 de Alexandru Mihalcea, nu as fi putut vedea nici p\u00e2na acum ce contine si cum arata volumul \u201eSalcia, un lagar al mortii\u201c. \u201eNe descurcam\u201c si acum… fostii detinuti, respinsi, umiliti de editori, str\u00e2ng ban pe ban din indemnizatiile de victime ale represiunii comuniste pentru a suporta financiar plata c\u00e2te unui \u201etiraj\u201c de 100-200 de exemplare, daca nu cumva sunt norocosii parinti ai unor copii care contribuie si ei la propasirea chinuita a demnitatii rom\u00e2nesti.
\n\u00cen primele 269 de pagini ale cartii, Alexandru Mihalcea ne propune un studiu aplicat \u00eencep\u00e2nd cu \u00eenfiintarea coloniei de munca fortata Salcia, descrierea conditiilor de detentie si de munca, p\u00e2na la detalii legate de pseudoprocesul intentat \u201elotului Salcia\u201c numar\u00e2nd 35 de membri: 9 ofiteri, 7 subofiteri, 5 militieni de escorta si 14 brigadieri detinuti, acuzati de \u201efapte de omor\u201c. Spun pseudoproces, deoarece actiunea a fost una de manipulare. Artizanii acestei scenete si-au propus sa transmita opiniei publice, \u00een special celei occidentale, ca faptele rele, oricine le-ar sav\u00e2rsi, nu ram\u00e2n nepedepsite. Ministrul de Interne, Alexandru Draghici, a semnat \u00een februarie 1954 Ordinul nr. 07168, prin care intervenea pe l\u00e2nga \u201eunii tovarasi din conducerea de partid si de stat\u201c pentru a obtine clementa. Pe baza Adresei nr. 0147232\/ 5 iunie 1957 a fost emis Decretul de gratiere nr. 403\/ 22 august 1957, \u00een urma caruia cei 21 de ofiteri si subofiteri care fusesera judecati si condamnati pentru abuz \u00een serviciu si crime au fost re\u00eencadrati \u00een MAI. Doi ani mai t\u00e2rziu, printr-un decret al Prezidiului MAN din 30 aprilie 1959, acestia au fost rasplatiti pentru comportamentul lor prin acordarea vechimii ne\u00eentrerupte \u00een MAI pe toata durata detentiei, cu o prima echivalenta cu salariul pe trei luni si cu o luna de concediu la casele de odihna ale MAI \u201epentru refacerea starii fizice\u201c.
\nA doua parte a cartii este rezervata Anexelor. \u00cen 338 de pagini, Alexandru Mihalcea completeaza propria-i munca de documentare cu fragmente de marturii si de documente din arhivele CNSAS. Fragmentele memorialistice apartin altor supravietuitori, trecuti, ca si autorul cartii, pe la Salcia, si \u00eensusi autorului: Petre Neagu \u2013 membru al Asociatiei Fostilor detinuti Politici Constanta, cu un fragment de \u00eensemnari inedite; Iancu Saul \u2013 fragment din volumul (de care aud pentru prima oara, datorita motivelor expuse mai sus) \u201eManual pentru victime\u201c, Editura Cucuteni, Bucuresti, 1996; Ion Ioanid \u2013 fragment din \u201e\u00cenchisoarea noastra cea de toate zilele\u201c, vol. 5, Editura Albatros, Bucuresti, 1996; Aurel Sergiu Marinescu \u2013 fragment din \u201ePrizonier \u00een propria tara\u201c, vol. 2, Editura Du Style, Bucuresti, 1996; Alexandru Mihalcea \u2013 fragmente din \u201eUranus-Gherla via Salcia\u201c, Editura Ex Ponto, Constanta, 2005 si din c\u00e2teva texte aparute \u00een revista \u201eMemoria\u201c; Doru Novacovici \u2013 fragment din volumul \u201e\u00cen Rom\u00e2nia dupa gratii\u201c, Fundatia pentru tineret Buzau, f.a.; Ion Pala \u2013 fragment din volumul \u201eDin Veria si livezile Olimpului, pe meleagurile dobrogene\u201c, \u00een regia autorului…, 2006; Florin Constantin Pavlovici \u2013 fragment din volumul \u201eTortura pe \u00eentelesul tuturor\u201c, Editura Cartier, Chisinau, 2001; D. Phillip \u2013 fragment din volumul \u201eDin tara lui Cain \u2013 Memoria Golgotei personale\u201c, Editura Cuv\u00e2ntul rom\u00e2nesc, Canada, 1996; Emil Capraru si Miltiade Ionescu \u2013 fragmente din interviurile realizate de Flori Stanescu (Balanescu) si Mircea Stanescu, \u00een revista \u201eArhivele Totalitarismului\u201c, nr. 2\/ 1995; Florin Alexandru Stanescu \u2013 text aparut \u00een revista \u201eMemoria\u201c, nr. 2-3\/2004; Virgiliu Toma \u2013 textul unei conferinte aparute \u00een \u201eAnalele Sighet\u201c, iulie 2008; Constantin Trifan \u2013 fragment din volumul \u201eLumina \u00een \u00eentuneric\u201c, Editura Europolis, Constanta, 1996. Numitorul comun al acestor fosti detinuti politici \u00eel constituie detentia lor la Salcia.
\nAutorul volumului de fata reuseste sa adune laolalta marturii asupra unor perioade diferite de claustrare si munca fortata \u00een colonia\/ lagarul Salcia, dupa ce realizeaza o consistenta sinteza \u2013 cu instrumentele ziaristului literat \u2013, a perioadei c\u00e2t a functionat cu detinuti \u201econtrarevolutionari\u201c si nu numai: 1952-1964.
\nDaca azi putinii fosti comandanti de locuri de detentie depistati, ajunsi prea t\u00e2rziu \u00een ipostaza de \u201ep\u00e2r\u00e2ti\u201c, se apara uz\u00e2nd de scuza de a se fi aflat sub ordin, la locul de munca, \u00een urma cu saizeci de ani, institutiile represive ale statului comunist \u00eencercau sa musamalizeze crimele comise de administratia coloniei Salcia sub motivatia \u00eentrebuintarii unor metode chipurile straine de practica penitenciara: \u201emetode huliganice pentru a constr\u00e2nge pe detinuti sa munceasca. Aceste metode erau bataile, schingiuirile, bagarea detinutilor la carcere pe timp de iarna numai \u00een camasi si ismene, scoaterea detinutilor pe digul \u00een constructie pe timp de iarna deasemenea desbracati, obligarea detinutilor de a intra pe vreme rece \u00een apa p\u00e2na la br\u00e2u, la taiat de papura si stuf, lovirea detinutilor cu ciomagul, depe cal si alungarea lor, scoaterea detinutilor vara \u00een pielea goala ca sa-i muste t\u00e2ntarii, fortarea prin bataie a detinutilor bolnavi de a iesi la munca etc. \u00cen urma acestor tratamente rele multi detinuti au murit, altii au ramas cu infirmitati pe toata viata sau cu slabirea organismului si incapacitate de munca pe timp de lunga durata\u201c. Cu alte cuvinte, ce s-a \u00eent\u00e2mplat la Salcia reprezenta \u00een opinia oficiala a statului comunist un caz izolat, provocat de \u201ehuligani\u201c aflati \u00een serviciul Ministerului de Interne. Este si motivul pentru care, probabil, aceleasi institutii ale democratiei democrat-proletare i-au scapat de pedepse (unele de munca silnica pe viata sau de 25 de ani de munca silnica… ceea ce releva fapte extrem de grave…) pe \u201ehuligani\u201c, reprimindu-i la lucru, cu acordare de bonusuri si de reparatii. La o scara generalizata, statul de drept postdecembrist i-a mentinut \u00een serviciu \u2013 pe unii avans\u00e2ndu-i \u00een grad si functii, pe toti cei implicati \u00een functionarea institutiilor represive comuniste, iar pe pensionarii acestei activitati criminale asupra fiintei fizice si morale a rom\u00e2nilor comunizati i-a menajat din rasputeri. Tardivele \u201ecazuri\u201c Alexandru Visinescu si Ion Ficior care, \u00een afara de rating pentru mass-media, nu au reusit sa puna nimic pe roate, nu fac dec\u00e2t sa confirme cele scrise mai sus.
\nExista un raport invers proportional \u00eentre os\u00e2rdia cu care \u00eencearca tot mai putinii martori-supravietuitori sa ne lase mostenire memoria sistemului concentrationar rom\u00e2nesc si lipsa deliberata de proiect a institutiilor rom\u00e2nesti pentru restabilirea balantei adevarului si justitiei sociale.
\nVolumul \u201eSalcia, un lagar al mortii\u201c este si ram\u00e2ne o piesa importanta \u00eentr-un ipotetic scenariu al judecarii comunismului din Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Alexandru Mihalcea, Salcia, un lagar al mortii, Constanta, Editura Ex Ponto, 2009, 614 pag.   De c\u00e2nd am auzit ca a aparut o carte despre colonia de munca fortata Salcia, scrisa de Alexandru Mihalcea, am tot vrut sa fac rost de ea. Oric\u00e2t disconfort ar crea unora dintre noi expresii de genul \u201ea face rost\u201c,… Cite\u0219te mai mult »Memoria comunismului, recurs fara urmari<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10261,10262,10263],"class_list":["post-17743","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-alexandru-mihalcea","tag-salcia","tag-un-lagar-al-mortii"],"views":1868,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17743","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17743"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17743\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17743"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17743"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17743"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}