{"id":17724,"date":"2014-02-13T12:59:32","date_gmt":"2014-02-13T10:59:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17724"},"modified":"2014-02-13T12:59:32","modified_gmt":"2014-02-13T10:59:32","slug":"basarabia-limba-romana-intre-paranteze","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/basarabia-limba-romana-intre-paranteze\/","title":{"rendered":"Basarabia = limba romana \u201eintre paranteze\u201c?"},"content":{"rendered":"

Eugenia Bojoga, Limba romana \u2013 \u201eintre paranteze\u201c? Despre statutul actual al limbii romane \u00een Republica Moldova, Chisinau,<\/em> prefata Vitalie Ciobanu, Editura Arc, 2013, 247 pag.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

\u00cen volumul \u201eLimba rom\u00e2na \u2013 \u00ab\u00eentre paranteze\u00bb?\u201c, Eugenia Bojoga reuneste articole, eseuri, studii, deja publicate, despre limba rom\u00e2na dintre Prut si Nistru, din trecut si din prezent.
\nOportunitatea cartii, deasupra oricarei discutii, este remarcata si de Vitalie Ciobanu, semnatarul prefetei: \u201eo contributie utila, (…) pentru depasirea crizei identitare din societatea moldoveana, confruntata, \u00een prezent, cu doua c\u00e2mpuri de forte antagonice: pe de o parte, mostenirea sovietica, cea care o trage \u00een trecut, \u00eencuraj\u00e2ndu-i prejudecatile si inertiile paguboase, si, pe de alta parte, exigentele modernizarii, adaptarea la standardele si la nivelul lumii civilizate, occidentale\u201c (p. 8).
\nDin \u201eArgument\u201c cititorul afla ca Eugenia Bojoga si-a propus sa elucideze cauzele pentru care limba rom\u00e2na, \u00een Basarabia, are o situatie at\u00e2t de speciala si at\u00e2t de controversata: \u201eanatemizata\u201c de unii (politicieni) si \u201eglorificata\u201c de altii (lingvisti), orient\u00e2ndu-se dupa ideea \u201eca prezentul nu poate fi \u00eenteles altfel\u201c dec\u00e2t prin asimilarea si cunoasterea trecutului (p. 12).
\nRepartizarea materialelor a urmat at\u00e2t criteriul tematic, c\u00e2t si cel cronologic. Partea I cuprinde interventiile punctuale \u00een chestiunea limbii \u201emoldovenesti\u201c, at\u00e2t de ardente dincolo de Prut. Simpla enumerare a titlurilor, de altfel excelent formulate, pare suficienta pentru a compune tabloul de ansamblu al starii conflictuale, declansate si \u00eentretinute, aparent, pe temeiuri lingvistice: \u201eLimba \u00abmoldoveneasca\u00bb si integrare europeana?\u201c, \u201eOfensiva limbii moldovenesti\u201c, \u201eIdeologia moldovenismului si limba comunistilor\u201c, \u201eLimba \u00abmoldoveneasca\u00bb si dictionarul lui V. Stati\u201c, \u201eLimba \u00abmoldoveneasca\u00bb \u2013 o rom\u00e2na de strada\u201c, \u201eLimba rom\u00e2na \u00een Basarabia, un calvar fara sf\u00e2rsit\u201c, \u201e\u00abLimba care ne uneste\u00bb sau denumirea ambigua a limbii (rom\u00e2ne)\u201c, \u201ePrestigiul limbii rom\u00e2ne \u00een Republica Moldova\u201c, \u201eBilingvism, semilingvism si planificare lingvistica\u201c, \u201eLimba rom\u00e2na\u2026 \u00eentre paranteze?\u201c, \u201eLimba \u00abmoldoveneasca\u00bb \u2013 diversiuni pe internet\u201c, \u201eLimba \u00abmoldoveneasca\u00bb este o denumire politica\u201c, \u201eZiua Limbii Rom\u00e2ne \u2013 o sarbatoare inexistenta?\u201c, \u201eLimba noastra cea de toate zilele\u201c.
\nPartea a II-a reuneste materiale privitoare la limba rom\u00e2na: \u201eLimba de stat sau deruta identitara \u00een Republica Moldova\u201c; \u201eLimba rom\u00e2na \u00een paginile saptam\u00e2nalului \u00abCuv\u00e2nt moldovenesc\u00bb\u201c.
\nPartea a III-a a fost rezervata contributiilor cu caracter \u201eretro\u201c, dar si actual: \u201eO lectie de deontologie lingvistica\u201c, \u201eAvatarurile limbii rom\u00e2ne \u00een Basarabia sub ocupatia tarista\u201c, \u201eUn studiu exhaustiv despre Republica Moldova\u201c, \u201eBasarabia, vazuta \u00abprin lentile\u00bb\u201c, \u201eM. Sadoveanu despre Basarabia la 1919\u201c, \u201eCapitanul Aurel I. Gheorghiu despre Basarabia\u201c.
\nSumarul, dupa cum remarca si Vitalie Ciobanu, dovedeste ca Eugenia Bojoga \u201eanalizeaza realitatile lingvistice de ieri si de azi din Republica Moldova, lu\u00e2nd \u00een calcul sondaje de opinie, limbajul mass-media, opiniile\u2026 cetatenilor (…), texte polemice, elaborate \u00een baza instrumentarului teoretic\u2026 al sociolingvisticii (bilingvism, prestigiul limbii, politica lingvistica etc.) (…), ca urmare a unor minutioase cercetari de arhiva, realizate \u00een premiera, documente si testimonii din perioada interbelica\u201c.
\n\u00cen ansamblu, contributiile urmaresc soarta limbii rom\u00e2ne, sub diverse denumiri, din Basarabia. \u00cen particular, fiecare dintre interventii \u201edezbate\u201c chestiunea enuntata. \u00cen acest sens, ne limitam la un singur exemplu: \u201eLimba \u00abmoldoveneasca\u00bb si integrarea europeana\u201c demasca posibilitatile de introducere insidioasa a sintagmei din titlu, \u00een plan european. Vectorii acesteia? Politicienii, de o anumita orientare, de la Chisinau, dar si infractorii basarabeni care, deopotriva, cer asistenta de limba \u201emoldoveneasca\u201c. Adevarul istoric se ignora cu buna stiinta, \u00een primul caz, sau cu totala nestiinta \u00een cel de al doilea, un bun prilej, pentru Eugenia Bojoga, de a denunta absenta constiintei lingvistice \u201eanihilate \u00een mod programatic\u201c, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1812. Fata de tarile Europei, unde constiinta lingvistica si identitatea nationala s-au conturat \u00een sec. al XIX-lea, \u00een Basarabia, concomitent, s-a practicat dezradacinarea, prin promovarea sintagmei separatiste, limba \u201emoldoveneasca\u201c, cod lingvistic diferit de ansamblul limbii rom\u00e2ne (p. 16). Perioada interbelica a instalat o anumita normalitate, eradicata sistematic, ulterior, de autoritatile sovietice, reimpun\u00e2nd \u201e\u00abmoldoveneasca\u00bb, limba clasei truditoare moldovenesti\u201c, protejata \u00eempotriva rom\u00e2nei \u00ablimba dusmana, straina taranului moldovean\u00bb\u201c (I.D. Ceban, p. 17). Eugenia Bojoga \u201edemonteaza\u201c sintagma limba \u201emoldoveneasca\u201c, \u00een realitate, \u201eun construct stalinist, care are la baza ideea vehiculata de Proletcult a unei limbi simple \/ simpliste, proletare\u2026 o rom\u00e2na cu un vocabular extrem de redus si rusificat, cu o sintaxa rudimentara\u2026 si cu grafie chirilica\u201c (p. 18). De altfel si lingvistii occidentali au perceput-o similar: \u201eun construct politico-ideologic si nu lingvistic\u201c, denuntat exemplar de Eugen Coseriu: \u201eA promova sub orice forma o limba moldoveneasca, deosebita de limba rom\u00e2na, este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, e o absurditate si o utopie; si din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci un act de genocid etnico-cultural\u201c (p. 21).
\nUrmarea unei asemenea diversiuni, actualmente, consta \u00een divizarea comunitatii de vorbitori: unii care sustin ca vorbesc rom\u00e2neste si altii, mai \u00eend\u00e2rjiti, \u201emoldoveneste\u201c, acestia din urma, fara studii, cu studii precare \u00een limba rusa, nativi ai graiului local, \u00eencarcat de rusisme. Relatia dintre parti ia forma unui conflict lingvistic, \u00een realitate cu mult mai complex, \u00eentruc\u00e2t antreneaza nu numai rom\u00e2na si rusa, ci si rom\u00e2na si \u201emoldoveneasca\u201c. Involuntar, vorbitorii de \u201emoldoveneasca\u201c, recunosc competenta lor lingvistica, limitata la propriul grai, nedispun\u00e2nd de constiinta lingvistica a unui cetatean dintr-o tara civilizata. Pseudoproblema lingvistica inventata s-a amplificat prin ideologia aferenta, moldovenismul, din necesitatea de a justifica, pentru \u00eenceput, crearea RASSM (Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca = Transnistria), iar, mai t\u00e2rziu, prin anexarea Basarabiei, si a RSSM, acredit\u00e2nd ideea unei diferentieri etnolingvistice \u201emoldoveni\u201c \/ rom\u00e2ni si necesitatea de a lichida \u201esinestatornicia\u201c statului \u201emoldovenesc\u201c. Doctrina moldovenismului a avut \u201emaniacii sai lingvistici\u201c, nomina odiosa. Unul dintre acestia, I.D. Ceban, si peste decenii, un altul, demn urmas de \u00eenaintasul sau, V. Stati cu lucrarea sa, calificata, \u00eentre multe altele: \u201eDictionarul moldovenesc-rom\u00e2nesc \u2013 un avorton \u00eentre ineptie si ticalosie\u201c, de catre D. Irimia (p. 41).
\n\u00cen acest context general, campania de reabilitare a limbii rom\u00e2ne a \u00eenceput cu articolul lui V. M\u00e2nd\u00e2canu (1988), \u201eVesm\u00e2ntul fiintei noastre\u201c, care sta la baza miscarii de declarare a independentei la 27 aug. 1991. Dezbaterea lingvistica declansata nu putea folosi sintagma \u201elimba rom\u00e2na\u201c, interzisa \u00een Republica Moldova, ci numai substitutul \u201elimba care ne uneste\u201c. Abia dupa proclamarea independentei (27 aug. 1991) si p\u00e2na \u00een 1994, rom\u00e2na va iesi din ilegalitate. Eugenia Bojoga semnaleaza faptul ca Republica Moldova este unicul stat din lume al carui imn national consta dintr-un poem al propriei limbi\u2026 nenominalizate. Al. Mateevici a scris \u201eLimba noastra\u201c \u00een 1917, moment similar, prin prohibitia lingvistica. Ocultarea sintagmei incriminate a asigurat toleranta la text, atunci si acum. Nu \u00eent\u00e2mplator, \u00een ultimul deceniu al secolului trecut, situatia lingvistica a provinciei era tragica: populatia nu cunostea, \u201ela parametrii civilizatiei contemporane, nici limba materna si nici limba de contact dintre celelalte populatii\u201c (V. M\u00e2ndacanu), situatie datorata \u201ebilingvismului \u00eenfloritor\u201c (= limba \u201emoldoveneasca\u201c, tolerata \u00een \u201eumbra\u201c limbii ruse, limba oficiala de stat). Consecinta imediata, semilingvismul, adica incapacitatea minoritarului de a vorbi corect \u00een niciuna dintre limbi (p. 79). Dupa 1989, progresele lingvistice avantajeaza rusa revenita \u201e\u00een forta\u201c din 1994. Deturnarea are radacini ad\u00e2nci, din timpul c\u00e2nd Basarabia era gubernie si c\u00e2nd statul tarist urmarea \u00eenapoierea basarabenilor si rusificarea lor. Impregnarea acestora \u201ecu o constiinta identitara locala, autarhica\u2026 \u00eentretinuta si cultivata cu grija prin impunerea limbii \u00abmoldovenesti\u00bb (…) \u00een stadiul de primitivism\u201c, a \u00eensemnat condamnarea vorbitorilor ei la o izolare totala nu numai fata de Principatele rom\u00e2ne, ci si fata de celelalte popoare. Drept rezultat, \u201ebasarabenii nu au cunoscut secolul al XIX-lea al nationalitatilor, fiind privati de a-si descoperi componentele fundamentale ale identitatii lor\u201c (p. 91).
\nDe aceea, din 1994, c\u00e2nd limba de stat a redevenit \u201emoldoveneasca\u201c, prin controversatul art. 13, din Constitutie, si p\u00e2na astazi, Ziua \u201eLimbii rom\u00e2ne\u201c \u201es-a convertit \u00eentr-un fel de mar al discordiei, \u00eentr-un prilej de lupta cu adversarii si de acumulare a capitalului politic\u201c (p. 108). Autorii conflictelor lingvistice, dupa Eugenia Bojoga, sunt politicienii, nicidecum lingvistii sau vorbitorii.
\n\u00cen evolutia limbii rom\u00e2ne \u00een spatiul pruto-nistrean, autoarea, ca de altfel si alti jurnalisti, distinge doua interstitii: primul, 1918-1940, supranumit si \u201eRom\u00e2nia Mare\u201c (p. 108), cel de al doilea, 1989-2011, data de publicare a articolului respectiv, \u00eent\u00e2mplator sau nu, ambele intervale numar\u00e2nd c\u00e2te 22 de ani. Cel dint\u00e2i poate fi evaluat \u00een cele 2628 de scoli primare rom\u00e2nesti (fata de 1804 rusesti \u00een 1918), \u00een numeroase scoli de meserii, gimnazii si licee. Dar cel mai important este faptul ca \u201etaranii basarabeni au \u00eenceput sa \u00eenvete, \u00een baza identitatii lingvistice evidente, si prin intermediul scolii, administratiei si armatei, ideea ca apartin natiunii rom\u00e2ne\u201c (p. 109). \u00cen acelasi scop, al apartenentei si identitatii rom\u00e2nesti a fost antrenata\u201c simbolistica nationala. Drept urmare la Chisinau s-au ridicat monumente lui Stefan cel Mare, regelui Ferdinand, iar la Orhei, lui Vasile Lupu. \u00cen acest context general, \u201ede edificare nationala\u201c, populatia basarabeana = taranii s-au deprins sa fie \u00eempreuna cu ceilalti rom\u00e2ni tocmai prin mijlocirea limbii. Al doilea interstitiu, 1989-2011, dupa un scurt reviriment, \u00eencep\u00e2nd din 1994, odata cu revenirea \u00een forta a vechilor nomenclaturisti, nu a fost favorabil limbii rom\u00e2ne. \u00cen comparatie cu perioada interbelica, de fapt, un salt imens \u00een cultivarea constiintei lingvistice a basarabenilor, etapa postsovietica a diminuat identitatea rom\u00e2neasca.
\nStarea limbii rom\u00e2ne actuale, din Basarabia, este definita prin c\u00e2teva trasaturi:
\n\u2013 absenta unei experiente formative si a unei educatii lingvistice, spre deosebire de statele civilizate occidentale;
\n\u2013 necunoasterea nivelului literar al propriei limbi de catre marea masa a nativilor rom\u00e2ni;
\n\u2013 \u00eendepartarea limbii rom\u00e2ne, poluata de rusisme, din spatiul public;
\n\u2013 promovarea unui grai arhaizant, cel din Transnistria, viciat fundamental, sub aspect lexical, de limbile rusa si ucraineana, cu alte cuvinte, \u201easasinarea\u201c limbii rom\u00e2ne;
\n\u2013 ridicarea la rang de limba oficiala a unui grai rudimentar, un demers ilegitim din punct de vedere stiintific (E. Coseriu: \u201erom\u00e2n si moldovean nu sunt termeni de acelasi rang semantic. \u00cen realitate, moldovean se afla la nivelul termenilor muntean, oltean, banatean, maramuresean\u201c).
\nMilitanta pe \u201efrontul lingvistic\u201c local, si nu numai, Eugenia Bojoga \u00eesi avertizeaza compatriotii ca vorbirea limbii materne constituie o responsabilitate civica. Aceasta presupune stap\u00e2nirea nivelului literar al limbii, dincolo de registrul familiar, colocvial care este graiul moldovenesc, ca datorie a fiecarui cetatean al Republicii Moldova. Batalia culturala, cu puternic substrat politic, din spatiul basarabean, consta \u00een recunoasterea numelui corect, real, stiintific, al codului de comunicare: limba rom\u00e2na. Cu siguranta ca asa este. Numai ca avertismentul Eugeniei Bojoga ram\u00e2ne undeva, cel mult la jumatatea drumului. Pentru a-l recepta, este nevoie de un anumit nivel de instructie, fie si \u00een curs de desfasurare. Altfel, devine o predica \u00een desert. Nu este exclus ca autoarea \u201esa fi expediat\u201c mesajul prin si pentru intermediari. Cu alte cuvinte, ar fi de datoria celor cultivati si cu simt civic sa contribuie la clarificarea problematicii privitoare la idiomul matern al etnicilor rom\u00e2ni. \u00cen prezent, Eugenia Bojoga constata \u201eun proces de defazare, \u00een planul limbii, \u00eentre cele doua maluri ale Prutului\u201c. De fapt, lipsa de sincronizare a fost comentata chiar la data unirii: \u201eGraiul basarabean e de o fiinta cu cel moldovean. Deosebirea dintre taranul basarabean si restul taranilor moldoveni sta \u00een faptul ca acestia au un secol de contact cu limba literara (\u2026). Graiul basarabean este graiul moldovean de acum un secol, netrecut prin prefacerile datorite ssic!t limbii comune la temperatura secolului al XIX-lea. Si e cunoscut ca ariile laterale pastreaza mai staruitor unele cute vechi, \u00eentruc\u00e2t n-au fost partase la procesul firesc al graiului comun\u201c (D. Caracostea, p. 129).
\nNumai dupa 1918, normele literare au functionat pe teritoriul dintre Prut si Nistru (\u00een total, 22 de ani), c\u00e2nd s-au realizat adevarate performante. Cea mai importanta: taranii basarabeni, singurii care reusisera sa-si pastreze graiul matern, \u00eenvata registrul literar al limbii rom\u00e2ne, produc\u00e2ndu-se sincronizarea culturala mult asteptata (p. 130). \u00cen realizarea procesului, nu este omis aportul presei.
\nPentru demonstratie, autoarea introduce capitolul \u201eLimba rom\u00e2na \u00een paginile saptam\u00e2nalului \u00abCuv\u00e2nt moldovenesc\u00bb\u201c. \u00cen cei 14 ani de aparitie, ziarul a contribuit efectiv la cultivarea populatiei basarabene, majoritar taraneasca. Oportunitatea publicatiei, \u00eentr-un tinut privat timp de 106 ani de cuv\u00e2ntul moldovenesc (= rom\u00e2nesc), absent cu desav\u00e2rsire din domeniul public, este deasupra oricarei discutii. Certa valoare documentar-lingvistica a ziarului consta \u00een faptul ca \u201ea conservat starea limbii rom\u00e2ne vorbite pe atunci \u00een spatiul basarabean\u201c, reflect\u00e2nd \u201ecompetenta lingvistica a localnicilor, \u00een deceniile 3 si 4 ale secolului trecut\u201c (p. 144). Prin raportare la Imperiul Austro-Ungar, care a respectat identitatea si limba popoarelor \u00eencorporate, Rusia a impus cu brutalitate limba rusa ca unic mijloc de comunicare, urmarind asimilarea minoritatilor (peste 100 la numar). \u00cen privinta limbii din gubernia Basarabiei, politica acesteia a excelat \u00een mijloace de constr\u00e2ngere, izgonind-o total din toate formele ei firesti de manifestare. \u00cen acest fel, elita social-intelectuala a abandonat, cea dint\u00e2i, neamul si limba. Astfel decapitata, societatea basarabeana a fost lipsita de hegemonia propriei intelectualitati, reduse la tacere. Dintre tinuturile rom\u00e2nesti aflate sub ocupatie straina, Basarabia este cea mai defavorizata, sub aspect identitar.
\nEfectul politicii lingvistice tariste se reflecta \u00een starea limbii rom\u00e2ne locale, paupere si pauperizate \u00een mijloacele de expresie si \u00een dezvoltarea constiintei asupra inferioritatii idiomului matern, consemnate de arhimandritul Gurie Grosu: \u201eMoldovenii \u00eenvatati, boierii, preotii au \u00eencetat a se simti moldoveni, \u00een familiile lor vorbesc numai ruseste, limba rodnica au uitat-o. De moldoveni ei socot numai pe norodul de jos, pe taranii \u00abmojici\u00bb uit\u00e2nd ca si ei sunt tot moldoveni, numai \u00eenvatati ruseste\u201c (p. 149).
\nDin cauza urmarilor dezastruoase, perpetuarea sintagmei grai \u201emoldovenesc\u201c si cultivarea antipatiei fata de rom\u00e2ni si rom\u00e2na, cu argumentul ca sunt total diferiti, ziarul lanseaza apeluri repetate, pentru ajutor, catre personalul didactic: \u201eSunteti chemati la datorie ca pe orice cale sa transformati sila pentru cele rom\u00e2nesti \u00een dragoste\u201c (p. 162). Momentul dramatic, de detasare de limba stramoseasca, lasata pe seama populatiei rurale, este calificat de Onisifor Ghibu \u201edrumul mortii nationale\u201c. Nivelul de cunoastere a limbii rom\u00e2ne, \u00een epoca, rezulta si din interventiile operate \u00een texte asupra unor termeni: epidemii (boli lipicioase), microbi (sam\u00e2nte de boale), petitie (jalba), alcoolic (betiv), struguri (poama), libertate (slobozenie). Mentionarea unor rusisme, mai ales \u00een cazul toponimelor, atesta gradul \u00eenalt de poluare a limbii minoritare: China (Chitai), Paris (Parij), Elvetia (Sveitaria).
\nSecolul de ocupatie tarista si-a pus amprenta dureros asupra dezvoltarii Basarabiei, \u00een special asupra evolutiei limbii rom\u00e2ne. Evenimentele majore care au avut ca rezultat constituirea rom\u00e2nei literare au ocolit noua gubernie ruseasca Cercetari recente (Lidia Codreanca) au demascat politica dirijata a statului rus de dialectizare fortata a limbii rom\u00e2ne. Starea de atunci a fost surprinsa de unii scriitori rom\u00e2ni, sositi \u00een provincie. M. Sadoveanu, \u00een \u201eDrumuri basarabene\u201c (1921), calator prin \u201e\u00eenstrainata si pierduta Basarabie\u201c, surprins de procesul avansat de rusificare si de lipsa constiintei de neam, este obsedat de modul cum se vorbeste, aproape fiecare interlocutor fiind prezentat din aceasta perspectiva. La cuibul de calugarite din Cusalauca a constatat ca predica \u201eurmeaza asa ca si c\u00e2nd niciodata n-a apasat asupra acestor locuri domnia unei limbi straine\u201c. (Cu siguranta, a folosit cuv\u00e2ntul si pentru sensul sau \u00eenvechit: \u201epopor\u201c). \u00cen schimb, \u00een convorbirea cu c\u00e2tiva gospodari a reperat simple \u201epete negre\u201c din limba acelora. Probabil, Sadoveanu a scris cartea \u00een graiul moldovenesc local, \u00eencarcat de basarabenisme (bar\u00e2snia, burjui, guleai, respublica, svoboda), tocmai pentru a reproduce stadiul lingvistic al provinciei, de stagnare si degradare.
\nJurnalista prin vocatie si prin formatie, Eugenia Bojoga s-a \u00eenscris \u00een voluntariatul militantilor pentru limba rom\u00e2na din Basarabia. Originara din partea locului, a avut privilegiul de a cunoaste starea de fapt din interior, pentru prezent, \u201efiindu-i scrisa \u00een inima sa\u201c (conform cronicarului!), pentru trecut, document\u00e2ndu-se \u201ecu sete\u201c din surse corespunzatoare. Interventiile sale punctuale releva o militanta infatigabila, angajata \u00een lupta pentru o cauza \u201ede suflet\u201c, la propriu si la figurat. Ele au aspectul unor discursuri pe care, citindu-le, parca le auzim. Autoarea clameaza adevarul adevarat, cunoscut si stiut ca nimeni altul! Dar, \u00een acelasi timp, \u00eenaintea tuturor, vrea sa-l stie, neamul din care face parte. Starea de spirit permanenta a acestuia, deruta, ne spune Eugenia Bojoga, a \u00eenceput cu doua secole \u00een urma. Efectele politicii tariste de atunci, cu bataie lunga, s-au \u00eent\u00e2lnit \u201earmonios\u201c cu efectele politicii sovietice, iar rezultatul a \u00eembracat forme reprobabile.
\nCombativa, Eugenia Bojoga are \u00een vedere cel putin doi inamici: cel dint\u00e2i, extern, cunoscut si recunoscut pentru rapacitatea sa, profund injust si, mai ales, puternic. Dreptatea acestuia ia forma puterii absolute. Cel de al doilea, intern, nu mai putin periculos, dar mult mai complex si complicat, este neamul din care s-a ridicat autoarea si pe care vrea sa-l slujeasca. De o ignoranta totala \u00een privinta istoriei sale, acesta cultiva, de predilectie, suspiciunea cu o singura tinta: Rom\u00e2nia. Propaganda, eficienta pentru masa populatiei subculturale, a \u00eendoctrinat-o demult, parca pentru totdeauna. Lipsa de educatie civica, fireasca \u00een coagularea unui popor, s-a repercutat \u00een rezultatele evidente, palpabile, \u00eenfricosatoare. Moldovenismul de care se agata cu \u00eend\u00e2rjire este o reduta subreda, at\u00e2t de subreda, \u00eenc\u00e2t adversarului \u00eei vine sa \u00eentoarca spatele, din consideratie pentru sine. Tocmai pentru a trezi si a mobiliza aceste mase de manevra, scrie Eugenia Bojoga Din condeiul sau, se revarsa prea plinul unor \u201edureri \u00eenabusite\u201c pe care, atunci c\u00e2nd le-a constientizat, si le-a asumat. Onesta cu sine si cu ai sai, Eugenia Bojoga \u201enu cosmetizeaza\u201c nimic, chiar daca ceea ce asterne, negru pe alb, este de pl\u00e2ns si de r\u00e2s. Trece peste tot si peste toate, si, \u00een mod didactic, revine la punctul \u201ezero\u201c, relu\u00e2nd chestiunea de la capat. Repeta informatia, comunicatul, cu \u00eensufletire, cu insistenta, poate, poate va \u00eent\u00e2lni un \u201esol fertil\u201c. Batalia \u00eenceputa, ne spune ca, printre r\u00e2nduri, nu trebuie abandonata, chiar daca armata este jalnica, neechipata, sau echipata ca la 1800, neinstruita, mai ales, necultivata, cu un bagaj de cunostinte din c\u00e2teva bucoavne si-acelea straine si aproximative. Ne amintim din nou de observatia cronicarului \u201ecaci ne-a pus Dumnezeu \u00een calea tuturor rautatilor\u201c (N.B.! \u201edusmani\u201c, dar si \u201elocuri adverse\u201c!). Si totusi, Eugenia Bojoga scrie, scrie cu patos, m\u00e2nuieste admirabil limba rom\u00e2na \u00een varianta exemplara pe care a \u00eenvatat-o cu s\u00e2rg. Sub vointa sa, aceasta scoate sc\u00e2ntei, pentru ochii adversarilor, devine arma de lupta \u00eentr-un duel elegant \u00een ceea ce o priveste, o combatanta scolita, civilizata, formata ca intelectual, care tinteste \u00een a-si depasi conditia personala, \u00eentr-un mare efort, pentru neamul din care vine. Dar, \u00een Basarabia, nu este ca la \u201eScoala Ardeleana\u201c, neamul rom\u00e2nesc aici g\u00e2ndeste \u00eempotriva lui si \u00eesi refuza tribunii. Eugenia Bojoga \u201ealearga\u201c din prezent \u00een trecut si din trecut \u00een prezent pentru explicatii, motivatii, comparatii ale starii de fapt. Preocuparea de capetenie? Cauza si remediul acesteia! Daca la 1918, populatia rurala nu s-a clintit din \u201ebezna\u201c, caci nu era nevoie, \u00een schimb, dupa 1989 a fost clintita si manevrata, ca masa electorala ideala. \u00cen consecinta, a decis dupa stiinta si cultura ei, \u00een manevra energica la care a fost supusa. Asa se explica revenirea din 1994 la vechii\u2026 nacealnici. Pe deasupra, nici corifeii prezentului nu sunt comparabili cu cei ai trecutului (1918). Spre convingere, se aminteste propunerea unui ex-candidat la presedintie de a pastra statu quo-ul \u00een privinta limbii de stat, \u201emoldoveneasca\u201c, ca motivatie politica, cu adaosul: \u201elimba rom\u00e2na, \u00eentre paranteze\u201c, ca motivatie stiintifica.
\nCartea Eugenia Bojoga este o pledoarie patetica pentru soarta si destinul Basarabiei oric\u00e2t ar \u00eencerca sa se detaseze de problematica, de competitia \u00een care s-a \u00eenrolat si din care nu vrea sa dezerteze. Titlul sub care si-a asezat contributiile reflecta situatia implicita si explicita a limbii rom\u00e2ne, \u00een st\u00e2nga Prutului, \u00eencep\u00e2nd din 1812 \u00eencoace, cu o scurta \u00eentrerupere (1918-1940), \u00een prezent convertita \u00een inamicul \u201enr. 1\u201c al populatiei majoritare, aproape indiferent de etnie: \u201eiaca, daca nu eara limba aiasta, da\u2019 noi traiem ghini\u201c. Lipsindu-i total perspectiva, \u201emasa\u201c nu se \u00eentreaba de ce este rau si \u00een alte regiuni ale spatiului exsovietic, unde \u00een prim planul vietii politico-economice nu apare, neaparat, acelasi ideal.
\n\u00censcriindu-se \u00een garda confratilor sai, Vitalie Ciobanu si Vasile G\u00e2rnet, Eugenia Bojoga ne propune lectura unor \u201ediscursuri\u201c, realizate cu onestitate si devotament pentru o cauza demna de a fi slujita. Parafraz\u00e2nd afirmatia unuia dintre \u201ecamarazii sai de arme\u201c, cartea se motiveaza prin neputinta autoarei, \u201ede a asista, fara replica, la destinul \u00abfara adresa\u00bb al Basarabiei\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Eugenia Bojoga, Limba romana \u2013 \u201eintre paranteze\u201c? Despre statutul actual al limbii romane \u00een Republica Moldova, Chisinau, prefata Vitalie Ciobanu, Editura Arc, 2013, 247 pag.   \u00cen volumul \u201eLimba rom\u00e2na \u2013 \u00ab\u00eentre paranteze\u00bb?\u201c, Eugenia Bojoga reuneste articole, eseuri, studii, deja publicate, despre limba rom\u00e2na dintre Prut si Nistru, din trecut si din prezent. Oportunitatea cartii,… Cite\u0219te mai mult »Basarabia = limba romana \u201eintre paranteze\u201c?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10241,10242],"class_list":["post-17724","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-eugenia-bojoga","tag-limba-romana-intre-paranteze"],"views":3031,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17724","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17724"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17724\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17724"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17724"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17724"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}