{"id":17692,"date":"2014-02-13T12:29:23","date_gmt":"2014-02-13T10:29:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17692"},"modified":"2014-02-13T12:29:23","modified_gmt":"2014-02-13T10:29:23","slug":"de-pe-frontul-ucrainean-criza-identitara-revine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-pe-frontul-ucrainean-criza-identitara-revine\/","title":{"rendered":"De pe frontul ucrainean: criza identitara revine"},"content":{"rendered":"

\u00cen timp ce televiziunile si ziarele continua sa ne informeze despre evenimentele imediate, urgente si presante din Ucraina, aspectele de profunzime ram\u00e2n neatinse \u00een majoritatea cazurilor. De la pozele \u201evirale\u201c ale asa-numitei \u201enoi revolutii portocalii\u201c la implicarea renumitului boxer Vitali Kliciko, de la demiterea premierului ucrainean si la discursurile autoritare ale lui Putin, asistam la aceeasi maniera de prezentare evenimentiala exuberanta. Impresia este de topaiala mediatica isterica pe mereu noul v\u00e2rf al aisbergului, fara a tulbura apele oceanului istoric si a explora fundamentul relatiilor ruso-ucrainene. P\u00e2na si (re)aparitia miliardarului basarabean Petro Porosenco pe piata politica ucraineana poate furniza, la o superficiala scotocire a zapezii, noi perspective asupra situatiei. Supranumit \u201eregele ciocolatei\u201c, proprietarul firmei \u201eRoshen\u201c a suferit pierderi \u00eenca din august 2013 \u00een urma embargoului rus asupra produselor sale, fapt care a stimulat imaginatia verbala mediatica, furniz\u00e2nd o noua sintagma \u2013 \u201erazboiul ciocolatei\u201c \u2013 \u00een urma bine-cunoscutei sintagme \u201erazboi energetic\u201c ruso-ucrainean.
\nEternul razboi ruso-ucrainean<\/strong>
\nSe pare ca relatiile ruso-ucrainene postsovietice sunt descrise preponderent de terminologia razboinica, \u00eensa cine mai tine cont de istorie \u00een aceste vremuri, marcate de scandaluri mediatice si de frenezia consumerista a evenimentelor? Aceasta succesiune de conflicte, batalii, razboaie ruso-ucrainene din ultimii ani poate si trebuie privita din prisma crizei identitare postcomuniste, caracteristica tarilor exsovietice si tarilor-satelit. \u00cen cazul Ucrainei, lucrurile sunt cu at\u00e2t mai complicate cu c\u00e2t discutam despre o Rusie sau Rutenie Kieveana \u00een secolele IX-XII, macinate de zeci de razboaie civile. Acestea, \u00eempreuna cu dezvoltarea economica regionala, expansiunea slavilor si cruciada din secolul al XII-lea au contribuit la declinul acestui stat si la formarea popoarelor ucrainean, rus si bielorus. C\u00e2teva secole mai t\u00e2rziu, marcate at\u00e2t de invazii mongole, tatare si turce, c\u00e2t si de reconfigurari geo-politice ale spatiului locuit de ucraineni \u00een formule lituaniene, polone, austro-ungare si ruse, asistam la formarea, \u00een 1917-1918, a mai multor republici ucrainene \u201erosii\u201c, printre care si Republica Populara Ucraineana, si Republica Populara a Ucrainei Occidentale.
\n\u00cen 1920-1921 \u00eensa, liderul miscarii socialiste ucrainene Simeon Petliura, alaturi de liderul polonez J. Pilsudtki \u00eencearca, \u00een urma pierderii razboiului ucraineano-polon si a semnarii Tratatului de la Varsovia (1920), izgonirea bolsevicilor de pe teritoriile ucrainene. Acest proces al izgonirii bolsevice a fost periclitat de prezenta unor alte miscari socio-politice (mai mult sau mai putin organizate), cum ar fi \u201ealbii\u201c din Armata Imperiala Rusa, condusi de generalul locotenent A. I. Denikin, si anarhistii, condusi de Nestor Mahno, sustinatorul circumstantial al tuturor fortelor implicate \u00een acest teritoriu, dar si a propriei idei de formare a unor \u201eteritorii libere\u201c, neafiliate politic \u201ealbilor\u201c, \u201erosiilor\u201c sau oricaror alte grupari de acest tip. Nici aceste evenimente zbuciumate nu epuizeaza subiectul, caci lagarul de concentrare de la Talerhov (de pe teritorul austro-ungar \u00een perioada septembrie 1914 \u2013 mai 1917), cu cei aproximativ 20.000-30.000 de ucraineni rusofili izolati acolo, dintre care peste 3.000 de morti, dar si holodomorul sau \u201egenocidul ucrainean\u201c (recunoscut de Ucraina \u00een 28 noiembrie 2006 si negat de Rusia) din 1932-1933 sunt alte fatete istorice controversate care asteapta a fi explorate.
\nComplicatiile geo-politice sunt asociate si cu diversitatea religioasa ucranineana, Estul fiind preponderent ortodox si subordonat patriarhatului rus, Vestul fiind catolic si greco-unit, cu patriarhate rivale (german si polonez). \u00cen ceea ce priveste capitala, aceasta reprezinta un amestec cu o majoritate rusofona, elite pro-opozitie si exponenti ai diverselor grupari etnice, religioase, economice si politice din \u00eentreaga tara.
\nAcelasi teritoriu, asadar, locuit de mai multe etnii, macinat de aceleasi tendinte si aspiratii contradictorii, zdruncinat din temelii de razboaie reale, fara miros de gaz sau gust dulce, cu diversi actanti politici si parti interesate de expansiuni teritoriale. Aproape un secol mai t\u00e2rziu, vedem aceeasi scena, cu c\u00e2tiva papusari \u00een plus fata de cei obisnuiti, aflati \u00een comoditatea fotoliilor captusite, departe de iuresul evenimentelor, purt\u00e2nd un nou \u201erazboi\u201c mediatic si un \u201eduel\u201c al declaratiilor viscerale.
\nKievul arde, iar poporul <\/strong>
\nse piaptana<\/strong>
\n\u00cen definitiv, criza identitara ucraineana nici n-are nevoie sa revina, caci a fost prezenta pe acel teritoriu dintotdeauna, sub diverse forme, mai mult sau mai putin razboinice, ca manifestari ale diverselor visuri si aspiratii, mai mult sau mai putin stihiale, \u00eensa mereu contradictorii. Orientarea Vestului tarii spre Occident si a Estului spre Rusia nu este at\u00e2t de surprinzatoare, \u00eensa aceasta fragmenteaza tara \u00een baza perceptiei identitare: fuga Vestului ucrainean de radacinile slave si aruncarea instinctiva \u00eenspre bratele europene si americane deloc dezinteresate politic si economic, pe de o parte, si, pe de alta parte, \u00eembratisarea rusofila comoda (calda) si cuminte a Estului tarii.
\nFaptul ca aceasta criza identitara s-a desfasurat pe fondul crizei si datoriei energetice sau a embargoului de ciocolata sunt detalii semnificative, \u00eensa variabile, caci orice fel de criza ar fi declansat evenimentele la care asistam acum. Si, \u00een tot acest tavalug mediatic cu ingrediente pestrite \u2013 grupari naziste, antisemite, anti-ruse (rusofobe chiar) sau proeuropene (si viceversa), oligarhia financiara si industriala, actanti politici si vedete \u2013 lipseste personajul principal, poporul ucrainean si vointa sa. Kievul arde, iar poporul se piaptana, \u00eesi priveste \u00eendelung chipul \u00een oglinda, \u00eencerc\u00e2nd sa rememoreze trasaturile, trecutul, sa-si deosebeasca identitatea nationala de cea populista si sa se hotarasca, \u00een vacarmul mediatic general, cum \u00eesi va pastra integritatea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen timp ce televiziunile si ziarele continua sa ne informeze despre evenimentele imediate, urgente si presante din Ucraina, aspectele de profunzime ram\u00e2n neatinse \u00een majoritatea cazurilor. De la pozele \u201evirale\u201c ale asa-numitei \u201enoi revolutii portocalii\u201c la implicarea renumitului boxer Vitali Kliciko, de la demiterea premierului ucrainean si la discursurile autoritare ale lui Putin, asistam la… Cite\u0219te mai mult »De pe frontul ucrainean: criza identitara revine<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[10145,10212,10211,10210],"class_list":["post-17692","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-criza-ucraina","tag-embargoul-rus","tag-proprietarul-firmei-roshen","tag-razboi-ruso-ucrainean"],"views":1172,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17692","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17692"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17692\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17692"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17692"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17692"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}