{"id":17688,"date":"2014-02-13T12:25:19","date_gmt":"2014-02-13T10:25:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17688"},"modified":"2014-02-13T12:25:19","modified_gmt":"2014-02-13T10:25:19","slug":"nervi-miscari-si-lehamite","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nervi-miscari-si-lehamite\/","title":{"rendered":"Nervi, miscari si lehamite"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Canada e o tara calma. Somnolenta, spunea c\u00e2ndva Soljenit\u00e2n. Nimic n-o tulbura profund. Nimic nu o abate de la destinul sau de tara nordica prospera unde, \u00een pofida neoliberalismului acceptat fara complexe, subzista o relativa si, din ce \u00een ce mai fragila, justitie sociala. \u00cen anii &#8217;60, Canada \u00eesi trimitea soldatii sa mentina pacea \u00een zonele agitate ale lumii.<\/strong> <\/em><br \/>\nTerorismul n-a transformat-o \u00eentr-o tara razboinica asemenea vecinului din sudul continentului. A transformat-o doar \u00eentr-o tara oarecare occidentala care exporta si \u00eencearca sa impuna unde trebuie si nu trebuie, cu dezinvoltura si cel mai adesea cu pusca \u00een m\u00e2na, democratia si valorile unei societati individualiste si de o moralitate \u00eendoielnica, cum era exportat si impus \u00een vremuri \u00eendepartate catolicismul. Una din consecintele acestui nou mesianism este glorificarea monarhiei si a faptelor de arme din trecut si alinierea fidela la politica belicoasa a Statelor Unite, la manevrele ei internationale si la masurile de supraveghere si de spionare a populatiei si ale lumii. Dupa unii istorici si critici sfiosi, faptele razboinice ale trecutului nu sunt nici prea numeroase si nici prea semnificative, iar subordonarea politica s-ar datora conservatorilor aflati la guvernare de opt ani. E de presupus ca, datorita acestei amicitii ideologice, \u00een situatia nefericita \u00een care vor avea loc atacuri teroriste \u00een timpul Olimpiadei de la Soci, atletii canadieni vor fi evacuati odata cu atletii americani pe cele doua vase de razboi americane stationate \u00een Marea Neagra.<br \/>\n\u00cen Canada iarna e lunga, nesf\u00e2rsita, deseori ninge mult si, \u00een general si \u00een particular \u00een Qu\u00e9bec, e frig. Foarte frig, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een acest an. De \u00eendata ce s-a oprit ninsoarea, strazile si trotuarele sunt curatate p\u00e2na la asfalt. Costa milioane si milioane de dolari, dar altfel nu se poate, nu se poate nici m\u00e3car imagina. Se mai \u00eenchid si drumuri, si autostrazi. Se mai \u00eent\u00e2mpla si tragedii. Un tren cu cisterne \u00eencarcate cu petrol a deraiat, a explodat \u00een mijlocul unui orasel si au murit 42 de persoane. O cladire de doua etaje ocupate de batr\u00e2ni handicapati a luat foc si nu a supravietuit nimeni. Presa, televiziunea si-au cam dat \u00een petec cu reportaje, fotografii, interviuri si confesiuni senzationale, dar n-a inventat vinovati, nu le-a indicat anchetatorilor si politiei ce au de facut si cum. Cu rare si frivole exceptii si explicatii, toata lumea se pl\u00e2nge de iarna, dar nimeni nu-si pierde cu adevarat firea pentru ca \u00eentr-o zi, poate \u00eentr-o joi sau vineri, va veni primavara, ceea ce de obicei se si \u00eent\u00e2mpla.<br \/>\nMotivele de enervare ale politicienilor si putinilor intelectuali care se mai simt datori sa se pronunte asupra chestiunilor publice tin de convulsiile nationalismului Qu\u00e9becului francofon \u00een raport cu restul anglofon al federatiei canadiene. Mai bine de o suta de ani, acest nationalism al minoritatii francofone a fost \u00een esenta cultural, catolic, apolitic si mai mult etnic dec\u00e2t teritorial. Dupa doua referendumuri pierdute, singurul recurs la suveranitate pare sa fi ramas falimentul, putin probabil de altfel, al federalismului canadian. Din lipsa de alta perspectiva politica si din dorinta unei particularitati mai pronuntate \u00een raport cu multiculturalismul din restul Canadei, o anumita nervozitate a fost st\u00e2rnita si e \u00eentretinuta \u00een Qu\u00e9bec de proiectul unei legi care interzice functionarilor statului, profesorilor, politistilor si judecatorilor purtarea \u00eensemnelor religioase ostentative. Sunt vizati \u00eendeosebi imigrantii musulmani, din ce \u00een ce mai numerosi.<br \/>\nChiar si cea mai marunta si aparent nevinovata comparatie \u00eentre Canada, Qu\u00e9bec si Rom\u00e2nia e stupida. Antropologii si sociologii ar gasi totusi un subiect interesant de cercetare si de dizertatie \u00een subita schimbare de umoare si de comportament social a imigrantilor nostri economici de cum au pus piciorul \u00een Canada cu h\u00e2rtiuta de rezident permanent platita cu bani grei \u00een buzunar. Nervozitatea, hartagul, nerabdarea, placerea viscerala a vociferarii, tupeul, mitocania, viciul indiscretiei sunt camuflate, ascunse ca o boala rusinoasa. Mai revin la suprafata, alterate de ranchiuni si de frustrari, doar \u00eentre compatrioti, \u00een aeroporturile de tranzit, \u00een avioanele \u00een drum spre Bucuresti si \u00een pubelele Internetului, si-si regasesc pe deplin vigoarea de altadata \u00een patrie.<br \/>\nAh, Patria! Cu sau fara aceste vizite triumfale, Rom\u00e2nia e, de la \u00eenceputul anului, un pachet de nervi. Scr\u00e2snitul din dinti si suitul neputincios pe ziduri au redevenit sporturi nationale. A nins mult, a fost si e frig, s-au \u00eenchis drumuri, c\u00e2teva localitati au ramas izolate, telefoanele mobile ale satenilor \u00eenzapeziti n-au mai mers, a cazut un avion, nu l-a gasit Serviciul care se ocupa cu ascultatul, cu cautatul si cu supravegheatul, a murit pilotul si o t\u00e2nara care nu voia sa plece din tara, s-au \u00eenchis scolile, milioanele de euro pentru deszapeziri ar fi ajuns la cumetrii de jaf si nu la cei de idei. Imprecatii, \u00eenjuraturi, banuieli, acuzatii, comentarii dezabuzate, filozofari de batr\u00e2nei cu dureri de sale, fatalism, presa si-a iesit din fire si nu da semne ca-si va reveni prea cur\u00e2nd.<br \/>\nTraversati de o enervare subita, ravasitoare si justitiara si hotar\u00e2ti sa elimine fie si fizic c\u00e2tiva colegi mai rai de gura, mai priviti si mai ascultati, cei cinci-sase sute de jurnalisti racolati de-a lungul si de-a latul tarii sub flamura puritatii sufletesti, a adevarului si a exemplaritatii ocupatiei au adresat, nu se stie prea bine cui, o petitie. Inculpatiile, arestarile si condamnarile politicienilor delincventi dovediti sau pe cale de a fi s-au \u00eenmultit, nu trece o zi fara. S-ar zice sau ca, b\u00e2ntuita de frenezia datoriei, justitia functioneaza din plin si nu i se mai poate reprosa dec\u00e2t timpul lung pierdut p\u00e2na sa iasa din letargie, sau ca exista o graba furibunda de a trimite dupa gratii c\u00e2t mai multi adversari politici \u00eenainte de a veni r\u00e2ndul celor aflati azi \u00een opozitie sa ajunga la racoare. Opozitie care, dupa numeroase sf\u00e2sieri, tradari, delimitari, si-a tr\u00e2ntit un nou partid sub \u00eenalta obladuire si protectie. O \u201emiscare\u201c. Iar cum amintirea unei alte \u201emiscari\u201c din istoria tarii e \u00eenca proaspata si suparatoare, aceasta noua \u201emiscare\u201c se vrea \u201epopulara\u201c. Se adreseaza, adica, poporului, e decisa sa-l miste, sa-l smulga din lehamite, sa-l scuture, sa-l isterizeze, sa-l faca sa-i dea votul cu ochii \u00eenchisi si cu bucuria nervoasa de a-si fi facut datoria de cetatean turmentat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Canada e o tara calma. Somnolenta, spunea c\u00e2ndva Soljenit\u00e2n. Nimic n-o tulbura profund. Nimic nu o abate de la destinul sau de tara nordica prospera unde, \u00een pofida neoliberalismului acceptat fara complexe, subzista o relativa si, din ce \u00een ce mai fragila, justitie sociala. \u00cen anii &#8217;60, Canada \u00eesi trimitea soldatii sa mentina pacea \u00een&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nervi-miscari-si-lehamite\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Nervi, miscari si lehamite<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[10202,10204,10203,10201,10200],"class_list":["post-17688","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-atacuri-olimpiada-de-la-soci","tag-federalismul-canadian","tag-nationalismului-quebecului","tag-noul-mesianism","tag-societatea-canadiana"],"views":1154,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17688","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17688"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17688\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17688"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17688"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17688"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}