{"id":17624,"date":"2014-01-30T13:11:03","date_gmt":"2014-01-30T11:11:03","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17624"},"modified":"2014-01-30T13:11:03","modified_gmt":"2014-01-30T11:11:03","slug":"inventarea-tenisului-71","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-71\/","title":{"rendered":"Inventarea tenisului (71)"},"content":{"rendered":"<p>Disparitia lui McEnroe din circuitul ATP s-a produs lent, cu sincope evidente. John iubea acest sport, \u00een care altadata stralucise ca un geniu natural ce era, dar simpla pasiune nu ajunge pentru a rezista la nivel \u00eenalt. Se schimbase tehnologia (apropo: Bad Boy a descoperit racheta din carbon si grafit de la fratele sau mai mic, Patrick, caci p\u00e2na atunci, conservator cum \u00eel stim, preferase batr\u00e2nul sau Dunlop Maxply din esente de lemn!), \u00een prim-plan venisera alte generatii, se juca alt tenis acum la debutul anilor 1990, mai atletic, mai fizic, aparusera antipaticii baseliner-i, fusese inventat liftul etc. El nu se mai regasea \u00een \u00eent\u00e2mplarile majore ale circuitului si, chiar daca se mai califica \u00een fazele avansate ale diferitelor turnee, inclusiv \u00een cele de Grand Slam, nimic nu mai era cum fusese c\u00e2ndva. Nici \u00een familie lucrurile nu mai mergeau cum trebuie, relatia cu Tatum era din ce \u00een ce mai proasta, iubirea se destramase, iar copiii, contrar miturilor, nu leaga pe adulti atunci c\u00e2nd alte energii sufletesti au fost secate&#8230;<br \/>\n\u00cent\u00e2lnirea cu Patty Smyth, o celebra solista americana, lider al grupului Scandal, mama a unei fete, avea sa se dovedeasca salvatoare pentru sufletul dornic de iubire al marelui tenismen. El se va casatori cu artista, o femeie incomparabil mai matura, echilibrata si responsabila dec\u00e2t rasfatata Tatum. Vor avea doi copii, astfel \u00eenc\u00e2t la ani dupa aceea Johnny apare z\u00e2mbind fericit \u00een fotografii de familie, alaturi de Patty si de cei sase copii ai sai!<br \/>\nRetragerea de pe terenul de sport nu este deloc o bucurie pentru cineva obisnuit cu tumultul tribunelor si cu scena starurilor. Unii nu se regasesc niciodata, se apuca de bautura, droguri, aventuri mondene, iar averea, greu agonisita, se duce vaz\u00e2nd cu ochii. Altii, cu o personalitate puternica si educati \u00een spiritul unor valori morale ferme, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu McEnroe, reusesc sa suplineasca slaba secretie de adrenalina cu activitati sociale creative.<br \/>\nBad Boy, de pilda, care mai tot timpul a cochetat cu ideea de muzica rock, s-a apucat sa \u00eenvete chitara. Mai \u00eent\u00e2i si-a achizitionat un Les Paul negru, pe care \u00eensa a facut-o bucati, de frustrare, vaz\u00e2nd ce distanta astronomica este \u00eentre amatorul care era si Buddy Guy, geniul chitarei care concertase \u00een 1981 la Checkerboard Lounge din Chicago. Pe urma, John si-a cumparat un alt obiect rar, o chitara Fender Stratocaster alba, editie 1962, care apartinuse lui Elliot Easton de la grupul Cars. \u201eProfesori\u201c i-au fost giganti ai muzicii rock internationale, pe care \u00eei frecventa si cu care devenise prieten: Carlos Santana, Eddie Van Halen, Stephen Stills. Pentru deprinderea basului, Johnny beneficia de consilierea lui Bill Wyman de la Rolling Stones. Lectiile de compozitie si pian i le-a predat marele Jimmy Webb. Nu rar se \u00eent\u00e2mpla ca tesnimenul sa c\u00e2nte amical alaturi de Buddy Guy, Joe Cocker si Lars Ulrisc de la Metallica (al carui tata, Torben Ulrichi, jucase pentru Danemarca \u00een Cupa Davis, fiind un jucator decent din generatia lui Ion Tiriac!).<br \/>\nN-a trecut mult si McEnroe si-a facut propria formatie de rock, John McEnroe Band, din care faceau parte ghitaristul solo Chris Scianni si bateristul Rich Novatka. C\u00e2nd s-a produs si primul lor concert, la Roland Garros, unde au c\u00e2ntat pe baza unei invitatii a lui Yannick Noah, \u00een fata a patru mii de spectatori, din John McEnroe Band mai facea parte si basistul Matt Kramer. Succesul a fost eclatant!<br \/>\nPe de alta parte, curiozitatea intelectuala si sensibilitatea pentru arta l-au \u00eempins pe Big Mac sa se initieze \u00een arta moderna. Nu pierdea ocazia, daca putea, sa viziteze galeriile de arta moderna din orasele \u00een care avea de disputat turnee pretutindeni \u00een lume. El se simtea atras \u00een primul r\u00e2nd de pictura americana moderna, fiind mare fan al unor artisti precum Alice Neel, Marsden Hartley, Arthur Dove, Ricchard Diebenkorn si Agnes Marin. La un moment dat John a cumparat o p\u00e2nza suprarealista a lui Tom Blackwell. A fost, practic, debutul sau de colectionar de arta. Deja \u201einfestat\u201c de acest morb, el a achizitionat \u00een 1992 un spatiu mansardat \u00eentr-o batr\u00e2na cladire monumentala de pe Green Street din Soho-ul newyorkez. L-a transformat cu bun-gust \u00een galerie de arta, acesta devenind un loc predilect pentru lansarea plasticienilor tineri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Disparitia lui McEnroe din circuitul ATP s-a produs lent, cu sincope evidente. John iubea acest sport, \u00een care altadata stralucise ca un geniu natural ce era, dar simpla pasiune nu ajunge pentru a rezista la nivel \u00eenalt. Se schimbase tehnologia (apropo: Bad Boy a descoperit racheta din carbon si grafit de la fratele sau mai&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-71\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Inventarea tenisului (71)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-17624","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1387,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17624","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17624"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17624\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17624"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17624"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17624"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}