{"id":17610,"date":"2014-01-30T12:58:26","date_gmt":"2014-01-30T10:58:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17610"},"modified":"2014-01-30T12:58:26","modified_gmt":"2014-01-30T10:58:26","slug":"un-miracol-cu-o-traditie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-miracol-cu-o-traditie\/","title":{"rendered":"Un miracol cu o traditie"},"content":{"rendered":"

Lucrarea monumentala a profesorului David Bordwell, \u201eFilm History, An Introduction\u201c, editia din 2003, coredactata de Kristin Thompson, mentioneaza la pagina 399, in subcapitolul dedicat \u201eCinematografului de dupa razboi in Europa de est\u201c, doar faptul ca armata sovietica a ocupat spre sf\u00e2rsitul razboiului, printre alte tari, si Rom\u00e2nia. La pagina 400 Bordwell noteaza in continuare ca \u201eBulgaria, Rom\u00e2nia si Iugoslavia nu au avut, virtual, nici o traditie de film\u201c si ca, sub administratia sovietica, statul a fondat o scoala de film in 1950. Doar la pagina 554 istoricul american mentioneaza ca, in anii 1960, a existat o perioada de liberalizare care le-a permis realizatorilor locali sa experimenteze. Sa mentionam ca lucrarile lui David Bordwell sunt repere de neocolit in peisajul criticii de film americane. Bordwell, astfel, impune orizontul de asteptare al publicului american si am spune, in general, al audientei europene. Totodata, scolile poloneze, unguresti, cehe sau iugoslave isi au deja un loc consacrat in cinematograful mondial (world cinema). Se impunea totusi o ajustare a perspectivei. Dupa zece ani, volumul profesorului Dominique Nasta de la Catedra de arte ale spectacolului a Facultatii de Filozofie si Litere din cadrul Universitatii Libere din Bruxelles aduce aceasta reparatie necesara. Volumul semnat de ea, \u201eContemporary Romanian Cinema. The History of an Unexpected Miracle\u201c (\u201eCinematograful rom\u00e2nesc contemporan. Istoria unui miracol neasteptat\u201c), a aparut la finalul de an 2013 la Editura Wallflower in partenariat cu prestigioasa editura americana a Universitatii din Columbia. Cartea, in primul r\u00e2nd, are meritul de a aduce informatii despre istoria filmului rom\u00e2nesc si de a prezenta cineastii rom\u00e2ni de marca unui public format at\u00e2t din cititori interesati de film \u2013 studenti, ziaristi si oricine se pune in pozitia spectatorului \u2013, c\u00e2t si din specialisti: cei care predau si studiaza filmul in spatiul universitar american. Cartea este destinata in primul r\u00e2nd publicului occidental care nu stie nimic despre existenta unor filme rom\u00e2nesti. Ea repara, de asemenea, o serie de erori si false interpretari prezente in dictionare si capitole de istorie de film. Obiectivele sale sunt informarea, explicarea contextului istoric si formularea unei sinteze usor memorabile. Altfel spus, accesibilitatea si claritatea expunerii sunt tintele textului. Sa notam ca materia cuprinsa acopera aproape o suta de ani de cinematografie rom\u00e2neasca si este concentrata in trei sute de pagini de lectura fluida. Orice lector, prin parcurgerea paginilor cartii, va afla fara efort cine sunt regizorii si care sunt filmele rom\u00e2nesti de autor. Desi, remarca autoarea, noul val rom\u00e2nesc a adus in atentia mediei occidentale productia rom\u00e2neasca de film astfel inc\u00e2t nume ca Mungiu, Puiu, Porumboiu ori Muntean nu mai sunt nefamiliare, totusi \u201eoriginea inspiratiei\u201c lor si traditia cinematografului din Rom\u00e2nia ram\u00e2ne inca o necunoscuta. Astfel, cartea este o \u201eexplicatie si o analiza\u201c a aspectelor care au format si au generat o cinematografie relativ unica astazi; o cinematografie prezenta de peste o decada la festivalurile importante din lume, care a c\u00e2stigat premii si care este o parte identificabila din co-productiile europene, precum si din circuitul de distributie occidental.
\nReparatia<\/strong>
\nLucrarea nu are numai darul de a umple un gol, ci reprezinta si un model de constructie a unei istorii de cinema. Pentru a captiva cititorul de la primele r\u00e2nduri, cartea incepe cu istoria personala a plecarii autoarei din tara. O istorie la persoana I ii permite lectorului o insertie mai lina si mai empatica in materie. Dar istoria la persoana I este desfasurata mai departe sub semnul claritatii si rigorii academice structurate din perspectiva persoanei a III-a. Respectul cronologiei, al categorizarii si al evaluarii filmelor prin prisma raportului cu o istorie evenimentiala, cu o traditie literara si cu un ansamblu de alte pelicule cinematografice este pus in forma cu strictete. Evaluarea criticului este inscrisa in structura textului prin atentia si pozitia in istoria construita a fiecarei pelicule analizate, si nu afisate prin \u201eeul\u201c evaluatorului critic. O serie de calificative si de introduceri menite sa prezinte cinematografia rom\u00e2neasca publicului anglofon marturisesc totusi entuziasmul si pasiunea criticului care, pas cu pas, esafodeaza o aparare a modernitatii peliculelor luate in seama in aceasta istorie de film.
\nPentru usurinta lecturii, Nasta parcurge operele cinematografice cu ajutorul unui instrument de punere in pagina simplu, dar eficace. Gasim cu usurinta informatia despre opera unui cineast sau altul, analiza filmului si descrierea firului narativ, identificarea simbolismului specific, comentariul structurii stilistice inovatoare a filmului si reactia critica rom\u00e2neasca, de festival sau a criticii internationale. Nasta alege doua modele culturale ca intertext fondator pentru o serie de filme: balada \u201eMiorita\u201c si intertextul caragialian. Pe de o parte, modelul \u201eMioritei\u201c explica o parte din tonul liric si tentatia alegorica a unor pelicule ori cea tematica a \u201enuntii\u201c (motiv des int\u00e2lnit in zona Balcanilor, vezi p. 37) si, pe de alta parte, intertextul caragialian sustine zona de exces, de umor (negru) si de literatura a absurdului. Acolo unde era pertinenta relatia cu modele cinematografice internationale, aceasta este intarita. De exemplu, cea cu cinematografia fratilor Dardenne.
\nDesigur, asa cum mentionam, studiul profesorului Nasta are si un asumat filtru evaluativ. Filmele luate in seama fac parte din categoria art house cinema sau, altfel spus, sunt filme de cinemateca. Dar ram\u00e2ne de luat in seama subtila evaluare a operelor cinematografice analizate in carte prin economia textuala (spatiul alocat pentru fiecare film) si prin economia stilistica: fraza clara, sintetica si verdictul explicit. Regimul retoric este cel al discursului universitar si, mai cu seama, al unui demers pedagogic in care transpare o apropiere de demersul analitic al lui David Bordwell. Preocuparea pentru arhitectura narativa, constructia stilistica a operei cinematografice (cadrarea, punerea in scena, dialogul, interpretarea actorului, sintaxa montajului, dar si pregnanta si modulatia sonora) fac un rapel catre modelul de analiza cinematografica neo-formalista a profesorului american. Stilul de redactare nu este o copie, ci reprezinta, dimpotriva, o afiliere la o confirmata scoala de studiu cinematografic binecunoscuta publicului american. Cartea este un studiu occidental despre cinematografia rom\u00e2neasca si are ca principal punct de interes tocmai aceasta distanta culturala fata de fenomenul de film rom\u00e2nesc. Valoarea istorica a cartii deriva din faptul ca este un diagnostic sau o privire operata asupra filmului rom\u00e2nesc dintr-un focar extern dotat cu o distanta si o obiectivitate ce, deseori, lipseste contemporanilor implicati fie in aspectele biografice, fie in cele de conjunctura locala.
\nO axa pertinenta a studiului este generata de modul personal de a vedea relatia dintre realitatea istorica si fictiune. Dat fiind ca nu avem in fata un studiu de factura teoretica, Nasta prezinta pe scurt o teorie asupra relatiei dintre timpul istoric si cel fictional care decurge din teoriile lui Paul Ricoeur (p. 5). Fictiunea genereaza configurari narative care sunt opusul timpului istoric (sunt antonime) si care, in ultima instanta, provoaca o lume viitoare. Astfel, filmul si universul fictional \u201eisi extrage insipratia din fapte reale sau imaginare care sunt prefigurate, apoi alege o cale prin care le configureaza si transmite mesajul catre audienta in timpul procesului numit refigurare\u201c (p.236).
\nNasta mai realizeaza o reparatie in masura in care citeaza din lucrarile rom\u00e2nesti care s-au ocupat de fenomen. Ea pune in valoare continuitatea preocuparii academice privitoare la fenomenul filmului rom\u00e2nesc. O serie de nume de critici rom\u00e2ni sunt adusi in atentia lectorului. In primul r\u00e2nd, observatiile si comentariile pe marginea filmelor semnate de criticul Alex Leo Serban (caruia ii este dedicata si cartea) sunt excelent integrate in analiza filmelor. Astfel Nasta aduce o recunoastere criticului care s-a ocupat intens de explicarea noului val rom\u00e2nesc si a esteticii sale de tip minimalist. Nasta arata astfel ca exista o critica de film matura si ca acest val nu s-a nascut dintr-o absenta cinematografica si de reflectie sau studiu. Nume ca Bujor Ripeanu (2004\/5, Cristina Corciovescu, Magda Mihailescu (2010), Cristian Tudor Popescu (2011), Mihai Fulger (2006), Dana Duma (2007), Valerian Sava (1999), Marian Tutui (2011), Alex Leo Serban (2006, 2009) precum si Dina Iordanova (2001 si 2003) o probeaza.
\nNaratiunea istorica<\/strong>
\nRemarcabile sunt disciplina si rigoarea de a respecta o formula retorica de organizare a informatiilor. Profesorul Nasta evita excesul critic al stilisticii stufoase de ziar (al formulelor memorabile din limbajul metaforic, asociate inevitabil evaluarii critice) sau cel opus, al analizei aprofundate din lucrarile academice care sustin deseori o abstracta teorie de film. Primele capitole sunt dedicate inceputurilor cinematografiei din Rom\u00e2nia, de la 1897 la 1944 si de la inceputul comunismului la perioda dezghetului ideologic (anii 1956-1968). Un capitol este dedicat filmului anilor ’70: Sergiu Nicolaescu, Manole Marcus, Elisabeta Bostan, Lucian Bratu, Mircea Veroiu, Dan Pita, Iulian Mihu, Alexa Visarion, Stere Gulea, Mircea Saucan, Andrei Blaier si Alexandru Tatos. Urmatorul capitol este intitulat \u201eDan Pita: un regizor pentru toate anotimpurile\u201c. Mentionarea acestor nume aici indica modul in care filmele si regizorii sunt \u201eierarhizati\u201c sau focalizati in functie de rolul pe care il joaca intr-o istorie sau, mai degraba, intr-o poveste, adica, cu alte cuvinte, o naratiune care tinde catre un punct culminant si care este asumat relatata de un autor, un narator. Astfel, cartea este despre filmul rom\u00e2nesc contemporan (sa spunem cel din ultimii zece-cincisprezece ani) care se dovedeste consecinta unei istorii ce duce la o rasturnare de situatie. O serie de filme post ’90, post revolutie sunt filme din comunism (sau care se pozitioneaza fata de realitatea evenimentiala comunista pe care o configureaza) si o serie de filme ante ’90 \u201eanunta\u201c, prin ochiurile de plasa ale cenzurii, teme si problematici umane ce vor fi mai liber narativizate in anii ’90 si 2000. De exemplu, tema avortului este prefigurata de pelicula lui Blaier, \u201eIlustrate cu flori de c\u00e2mp\u201c (1974).
\nAstfel, in aceasta cheie, se explica faptul ca primele capitole vor acoperi perioade istorice de film si vor acumula un numar de cineasti, iar alte capitole sunt dedicate unor regizori particulari a caror opera este descrisa in detaliu. Desi, aparent, aceasta ierarhizare diacronica ne duce cu g\u00e2ndul la modelul calinescian, unde toti scriitori de dinainte de Eminescu il anuntau, iar toti cei de dupa erau epigoni, nu ne aflam in aceasta formula. Pentru Nasta gradul de focalizare pe un film sau un regizor este realizat in functie de o perspectiva estetica, o lectura contemporana care identifica experimentul, consistenta narativa si de montaj, maniera de a filma si de a esafoda stilistic un discurs cinematografic si modul de a construi un spatiu fictional cu ajutorul dimensiunii sonore. Astfel, regizorii de dinainte de noul val nu anunta tematic sau prefigureaza elemente care vor fi rafinate ori refuzate de cineastii noului val, ci marcheaza doar instante de referinta stilistice ale unui discurs cinematografic matur, momente de interes cinematografic. Perspectiva analitica tine de un punct de vedere occidental, integrat european, al unui profesor ce preda in cadrul unei universitati belgiene si afiliat unui spatiu universitar international. Perspectiva sa este eliberata de vreun parti pris sau de vreun partizanat colegial. Pe de o parte, avem o \u201eistorie\u201c, adica o succesiune ale carei elemente au o legatura cronologica, de context istoric (de exemplu cenzura ideologiei comuniste) si, pe de alta parte, avem \u201emiracolul\u201c, adica acel eveniment care iese din context si reprezinta o noua paradigma nelegata cauzal de ceea ce a precedat-o.
\nIn continuare cartea alterneaza capitole dedicate autorilor \u2013 \u201eDan Pita, un cineast pentru toate anotimpurile\u201c (cap. 4, pp. 47-56); \u201eMircea Daneliuc, rebelul cu o cauza (aluzie inversata la filmul lui Nicholas Ray, \u201eRebel without a cause\u201c) al cinematografului rom\u00e2nesc\u201c (cap. 5, pp. 57-72) \u2013, cu cele dedicate momentelor de schimbare de paradigma politica si de atitudine: \u201eMomentul 1989, filmul si istoria la inceputul anilor 1990\u201c (cap. 6, pp. 73-83). In acest capitol Nasta identifica patru tipologii de filme de cinemateca (art-house films): 1) cele indatorate unui limbaj cinematografic metaforic \u2013 Bogdan Dumitrescu, Radu Nicoara, Ioan Carmazan; 2) cele care aleg sa reveleze brutal realitatile societatii post-comuniste \u2013 Stere Gulea, Nicolae Marginean; 3) cele care \u201eretraseaza\u201c perioade necunoscute sau interzise ale istoriei recente rom\u00e2nesti \u2013 Nicoale Marginean, Serban Marinescu, Radu Mihaileanu; 4) cele care se concentreaza de o maniera documentara si televizuala asupra faptelor complexe ale revolutiei din decembrie si asupra consecintelor acestor evenimente (p.77) \u2013 Stere Gulea, Sorin Iliesiu, Vivi Dragan Vasile si Andrei Ujica. Un capitol extins e dedicat lui Lucian Pintilie (\u201ePrintr-o oglinda, intunecata. Lucian Pintilie ca figura tutelara, \u00abrole model\u00bb\u201c) (cap. 7, pp. 85-119). Capitolul traseaza at\u00e2t importanta prezenta a lui Pintilie in perioada comunista prin mitologia creata in jurul filmelor sale interzise si apoi prin revirimentul cinematografiei sale in anii ’90 (fie prin proiectia peliculelor interzise, fie prin cea a noilor sale productii). Totodata Pintilie, prin \u201eDupa amiaza unui tortionar\u201c (2001) (p.110) si prin \u201eNiki Ardelean, colonel in rezerva\u201c (2003) (p.113), prin \u201econtinut, modul de tratare si stil\u201c este unul dintre cei care prevestesc ceea ce va fi numit curentul minimalist rom\u00e2nesc. Nasta noteaza faptul ca \u201epunerea in scena minimalista, utilizarea originala a spatiului inchis pentru scopuri narative si dialogul sofisticat cu dublu inteles va deveni in cur\u00e2nd o caracteristica indisputata a Noului Val Rom\u00e2nesc\u201c (p. 116). Ca autori ai scenariului, Cristi Puiu si Razvan Radulescu, continua Nasta, vor deschide doi ani mai t\u00e2rziu, cu \u201eMoartea Domnului Lazarescu\u201c, o cale catre o \u201eapreciere si recunoastere internationala unica in intreaga istorie a filmului rom\u00e2nesc\u201c (p. 116). Fara a face o propunere explicita, dar, prin extensia capitolului (derivata si din dimensiunea operei cinematografice a lui Pintilie) si prin atentia analizei filmelor, Nasta, implicit, reuseste sa aduca in centrul istoriei cinematografice rom\u00e2nesti pe Pintilie, ca un pivot sau un ax de neocolit al acestei istorii si totodata elaboreaza o continuitate cinematografica fata de care noul val se instituie. Nasta evidentiaza indatorarea noului val cinematografiei lui Pintilie prin refuzul, desi in parte motivat economic, de a face filme spectaculare de mari dimensiuni (big-scale spectacular movies), cu efecte speciale, cu hit-uri muzicale, cu actori cu faima internationala filmati in spatii exotice si fundamentate pe un buget consistent, dar si printr-un credo de autor: \u201ecredinta lor in virtutile unor mesaje textuale si vizuale care sunt at\u00e2t aproape de psyche-ul ironic si sensibil la absurd si, pe de alta parte, capabile sa genereze interesul unui public international\u201c (p.121).
\nCapitolul 8 este dedicat filmelor lui Nae Caranfil \u2013 \u201eUn gust pentru comedia sofisticata \u00abfin de si\u00e8cle\u00bb\u201c (pp. 121-138) \u2013, un regizor situat in faza tranzitionala catre noul val care are o productie de film constanta, combinata cu o notabila vizibilitate internationala. Tragi-comedia si comedia neagra, dar si \u201edispozitivele ironic reflexive, tehnicile de montaj dinamic si jocurile de cuvinte\u201c ori axa \u201epostmoderna, autoreferentiala\u201c (p. 132) reprezinta semnatura unui autor care poate fi considerat un sarmeur al audientei (a crowd pleaser). Capitolul 9 (pp.139-153) este dedicat \u201eScurtmetrajelor in perioada noului val\u201c: Catalin Mitulescu, Constantin Popescu Jr., Hanno Hofer, Cristian Nemescu, dar si Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Radu Jude, Adrian Sitaru, Bogdan Mustata, Marian Crisan, Tudor Cristian Jiurgiu, Viorel Timaru, Iulia Rugina, Adina Pintilie ori Anca Miruna Lazarescu. Nasta rezuma trasaturile definitorii ale acestor realizari at\u00e2t in axa povestirilor indivizilor obisnuiti aflati in reteaua tabu-urilor societatii post-comuniste din interiorul comunitatilor de provincie sau situate la periferia marilor orase, c\u00e2t si in aria stilistica a unui post-neo-realism combinat cu \u201eelemente absurde, ironice si deseori suprarealiste, situate in traditia literara si teatrala rom\u00e2neasca\u201c (p.141).
\nCapitolul 10 (pp. 155-180) este dedicat minimalismului rom\u00e2nesc care, cit\u00e2nd din celebra fraza a arhitectului Ludwig Mies van der Rohe, unul dintre parinti esteticii minimaliste in arhitectura, este intitulat \u201eLess is More sau Puiu, Porumboiu, Muntean si impactul minimalismului din filmul rom\u00e2nesc\u201c. Nasta sintetizeaza, dupa o analiza atenta a filmelor cineastilor citati, trasaturile acestui curent unde, prin descrierea la suprafata lucrurilor, \u201etotul este implicit, nimic nu e real explicat\u201c (156). Totodata, Nasta mentioneaza, referindu-se la \u201eMoartea Domnului Lazarescu\u201c (2005), reluarea tehnicilor minimaliste din \u201eNiki Ardelean, colonel in rezerva\u201c (2003) al lui Pintilie: \u201eutilizarea recurenta a planurilor secventa, cadrarea laterala a unor compozitii de tip tablou (tableau-like compositions), decuparea in detaliu a cotidianului si deseori a unor detalii nonspectaculare, refuzul consistent de a utiliza un fond muzical cu exceptia citatelor muzicale de generic si postgeneric si o insistenta focalizare a participarii emotionale a spectatorilor prin absenta elipselor si prin utilizarea unor dialoguri marunte apropiate de tipul de live shooting al documentarului\u201c, precum si o \u201eestetica programatica a unui joc de interpretare minimal (underplaying)\u201c ce contrasteaza cu traditionalul joc isteric al filmelor rom\u00e2nesti (p. 157). Estetica este evidenta in reliefarea \u201eiadului pe pam\u00e2nt\u201c din filmul citat al lui Puiu care \u201eoscileaza intre descrierea hiperrealista a durerii si suferintei si utilizarea unui mod ironic si simbolic\u201c (p. 158). O istorie a gradualei \u201ecaderi\u201c la ralenti a individului este reluata de Cristi Puiu in \u201eAurora\u201c (2010) care \u201eurmeaza linia minimalista a deconstructiei violentei si examinarea banalitatii raului\u201c transpusa si in aria stilistica a tehnicii cinematografice: \u201eplanuri secventa si dialog rar, trasaturile unui cinema auster care favorizeaza atmosfera fata de eveniment\u201c (p. 163). Linia tragicomica a perspectivei minimaliste este reluata in cinematografia lui Corneliu Porumboiu care continua tehnica narativa a punerii in ad\u00e2ncime \/ abis (mise en ab\u00eeme) si a directiei auto-reflexive a filmului (\u201eA fost sau n-a fost\u201c, 2006). O cinematografie care in \u201ePolitist, adjectiv\u201c (2009) reia perspectiva unui \u201etimp real ce construieste un invizibil labirint in jurul personajului angajat, ca si protagonistul din \u201ePicpocket\u201c al lui Robert Bresson (1959), intr-un complex limbaj corporal care deseori nu are nevoie de limbaj\u201c (p. 172). Radu Muntean, a treia figura centrala, reprezinta o acida si \u201efurioasa\u201c perspectiva asupra violentei si dezinteresului societatii postcomuniste (p. 172). \u201eH\u00e2rtia va fi albastra\u201c (2006) este o \u201epoveste minimalista despre oameni in mijlocul unei revolutii care are aspectul unei situatii haotice si absurde\u201c (p. 174). Filmul este o tragi-comedie cu elemente de autenticitate, dar si o dedramatizare a evenimentelor istorice vazute prin prisma personajelor comune. In final, despre \u201eMarti, dupa Craciun\u201c (2010) Nasta remarca stilul camerei voaieristice a lui Muntean care insa ram\u00e2ne simplu si lipsit de agresiunea interventiei, dar care exprima emotii complexe doar cu c\u00e2teva miscari (p. 179).
\nO relevanta si iluminanta explorare a paradigmei \u201e4, 3, 2\u201c (\u201eFenomenul de anvergura mondiala Cristian Mungiu\u201c) este dezvoltata in capitolul 11 (pp. 181-200). Poetica minimalismului noului val este din nou descrisa de Nasta: \u201eplanuri secventa lungi, statice, refuzul elipsei si frecventa utilizare a filmarii din m\u00e2na, partitura nepregatita si o interpretare minimala\u201c (p. 187), dar si \u201etablourile frontale statice\u201c ori absenta recadrarii atunci c\u00e2nd personajele se misca, ce introduce deliberat asa-numitele \u201egreseli de cadrare\u201c. Recadrarile cu planuri apropiate si cadrarile din spate variaza parametrii spatiali pentru a declansa diverse tipuri de asteptare a publicului (p. 192). Totodata \u201epropensiunea minimalismului pentru utilizarea elementelor inanimate ce se infatiseaza ca personaje, ca in planurile ce prezinta trecerea masinilor in strada, aduce aminte de utilizarea initiala a lui Michelangelo Antonioni a obiectelor si locurilor pentru a exprima tensiunile psihologice\u201c (p. 193). Nu vom relua aici analiza detaliata pe care o face Nasta filmelor lui Mungiu pentru a revela cititorului relatia complexa dintre poveste, naratiune si stilistica cinematografica.
\nCapitolul 12 este dedicat filmului rom\u00e2nesc ce acopera anii 2000-2010. Nume ca Peter Calin Netzer, Ruxandra Zenide, Sinisa Dragin, Titus Muntean, Tudor Giurgiu, Catalin Mitulescu si Cristian Nemescu sunt mentionate. In final, un capitol este dedicat cinematografiei internationale si a celei din exil si diaspora, lui Radu Gabrea, care a acoperit patru decenii de film si care \u201ea reusit sa atinga un status unic printre cineastii rom\u00e2ni: acela al unui autentic regizor care a infruntat timpul prin dorinta sa de a combina armonios fapte istorice relevante cu fictiunea\u201c (p. 230). Desi nu este o istorie exhaustiva, Nasta mai aduce in prim-planul comentariului regizori ca Alexandru Solomon, Anca Damian (animatie), Calin Dan, Radu Mihaileanu, Bobby Paunescu, Tony Gadlif, Florin Serban ori Silviu Purcarete sau Andrei Ujica.
\nDeschiderea<\/strong>
\n\u201eContemporary Romanian Cinema. The History of an Unexpected Miracle\u201c (\u201eCinematograful rom\u00e2nesc contemporan. Istoria unui miracol neasteptat\u201c) este un eseu care aduce nu at\u00e2t in atentia publicului pasionat de film o istorie de film national si o serie de filme din noul val, de opere categoric afiliate esteticii minimaliste, c\u00e2t aduce pe masa cercetatorului de film american o serie de regizori europeni a caror cinematografie nu a fost explorata. Tinta de asta data nu mai este lectorul pasionat, amator, ci profesionistul teoriei media. Si printre acestia\u00a0 este si Dudley Andrew (cel care face un mini-eseu despre virtutile filmului \u201ePatru luni, trei saptam\u00e2ni si doua zile\u201c, ca reper al filmului reflexiv al unei realitati umane si sociale, fara a face apel la artificiul cinematografic in cartea sa din 2010, \u201eWhat Cinema is? Bazin’s Quest and its Charge\u201c). Acest lucru reprezinta faptul ca cinematografia rom\u00e2neasca intra in atentia academica occidentala independent de orice interventie de la Bucuresti, ca ea isi continua destinul international pe baza inovatiei sale. Si, ca o ultima observatie pe marginea cartii, este evidenta acum necesitatea traducerii ei in rom\u00e2na mai ales pentru publicul t\u00e2nar care se indeparteaza cu pasi repezi de o cinematografie locala putin sustinuta, putin distribuita si extrem de slab mediatizata, pentru a se afunda mai degraba in multiplexul din mall-uri sau in meandrele culturii Facebook.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lucrarea monumentala a profesorului David Bordwell, \u201eFilm History, An Introduction\u201c, editia din 2003, coredactata de Kristin Thompson, mentioneaza la pagina 399, in subcapitolul dedicat \u201eCinematografului de dupa razboi in Europa de est\u201c, doar faptul ca armata sovietica a ocupat spre sf\u00e2rsitul razboiului, printre alte tari, si Rom\u00e2nia. La pagina 400 Bordwell noteaza in continuare ca… Cite\u0219te mai mult »Un miracol cu o traditie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[10128,10127,10130,10129,9863],"class_list":["post-17610","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-cina","tag-cinematografia-in-europa","tag-cinematografia-romaneasca","tag-profesorul-nasta","tag-regizori-romani"],"views":1739,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17610","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17610"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17610\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17610"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17610"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17610"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}