{"id":17561,"date":"2014-01-23T15:56:18","date_gmt":"2014-01-23T13:56:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17561"},"modified":"2014-01-23T15:56:18","modified_gmt":"2014-01-23T13:56:18","slug":"matei-copil-miner-radiografia-unei-ramaneri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/matei-copil-miner-radiografia-unei-ramaneri\/","title":{"rendered":"\u201eMatei, copil miner\u201c. Radiografia unei ramaneri"},"content":{"rendered":"

Sinopsis: Filmul de lungmetraj regizat de Alexandra Gulea (cu premiera la sf\u00e2rsitul anului trecut) exploreaza un segment biografic din viata unui copil pe nume Matei (Alexandru Czuli), care locuieste \u00eentr-un fost oras industrial minier (localizat \u00een Uricani, judetul Hunedoara) \u00eempreuna cu bunicul sau (Remus Marginean), parintii sai fiind plecati la munca \u00een Spania. Matei are o pasiune pentru entomologie si una din dorintele lui este sa mearga sa viziteze muzeul Antipa din Bucuresti. \u00cempreuna cu doi prieteni de scoala m\u00e2zgalesc cu \u00eenscrisuri anticomuniste masina personala a directoarei scolii, ceea ce \u00eei atrage sanctiunea de exmatriculare si supararea bunicului sau care \u00eel are \u00een grija. \u00cen urma unei certi cu bunicul, care se \u00eencheie cu o bataie strasnica, Matei pleaca de acasa. Merge sa viziteze un cioban, nu departe de oras, cunoscut de-al bunicului sau, apoi pleaca singur \u00eentr-o calatorie cu trenul la Bucuresti. Punctul culminant al calatoriei \u00een spatiul urban agitat si neprietenos al Bucurestiului \u00eel constituie scurtul periplu la muzeul Antipa, unde are ocazia sa exploreze fascinanta si diversa lume a vietuitoarelor necuv\u00e2ntatoare si sa stea de vorba cu un entomolog (Cornel Scripcaru). \u00centors acasa, \u00eel gaseste pe bunic bolnav, acesta \u00eencet\u00e2nd din viata la foarte scurt timp dupa sosirea baiatului. Dupa moartea bunicului, Matei ram\u00e2ne \u00een grija unei matusi (Tania Popa). Mama (Rodica Ionescu) si fratele sau mai mic revin \u00een tara pentru c\u00e2teva zile pentru a-l lua pe Matei \u00een Spania, dar \u00een ziua plecarii Matei se ascunde, refuz\u00e2nd sa plece cu familia sa. Filmul se \u00eencheie cu scena \u00een care Matei, asemenea bunicului sau, \u00eendeparteaza \u00eenvelisurile de protectie de pe pomii din livada (\u00eenveliti \u00een mod simetric la \u00eenceputul filmului) care vor \u00eenflori \u00een timp de primavara.
\nUn film despre copilarie<\/strong>
\nDesi am fi tentati sa credem ca este \u00een primul r\u00e2nd un film despre postcomunism, \u00een general, si despre viata unui fost oras industrial, \u00een particular, \u201eMatei, copil miner\u201c ne propune o perspectiva care integreaza \u00een mod semnificativ si expresiv aceste elemente contextuale, dar care se plaseaza \u00eentr-un spatiu exploratoriu cu disponibilitati reflexive inedite si de intensa problematizare a unor reprezentari stereotipale asupra raportului dintre fortele implacabile ale societatii si spatiul biografic individual. Regizoarea si scenarista Alexandra Gulea marturisea ca \u201eMatei, copil miner\u201c este un film despre copilarie. Dar, dincolo de aceasta referinta tematica autodefinita, filmul este, \u00een structura sa de profunzime, o poveste despre lumea de \u201eaici\u201c si lumea \u201edin alta parte\u201c, despre \u201eplecare\u201c si \u201eram\u00e2nere\u201c, despre maturizare si cunoastere, despre valori si alegere. Copilaria, familia, identitatea reprezinta punctele tematice nodale \u00een jurul carora se construieste naratiunea filmica.
\nFilmul ne propune o perspectiva reflexiva, sond\u00e2nd si dezvaluind traiectoriile individualizante, uneori brutale, generate de interferentele \u00eentre fluxul global (reprezentat de accesul la piata libera a muncii \u00een spatiul european) si contextele locale (saracia, dificultatile \u00een gasirea unui loc de munca, dezintegrarea institutiilor sociale fundamentale cum este familia) particularizate \u00een conjunctura socio-economica a unui fost oras industrial. Orasul \u00een care au avut loc filmarile este el \u00eensusi un tip de personaj specific \u00een film. Acesta este situat, din punct de vedere al constructiei filmice, \u00eentr-un timp intermediar, ramas captiv unui determinism istoric ale carui amprente le identificam pregnant si de o maniera \u00eenalt expresiva la nivelul discursului vizual al filmului. Imaginile care \u00eenfatiseaza orasul sunt semnificative \u00een acest sens. Picturalul exterior este dominat de figuri ale structurii fizice a orasului care induc, prin discurs (asadar prin forme ale organizarii elementelor vizuale \u00eentr-o succesiune de idei semnificativa), o anumita valorizare, plas\u00e2nd referinta la spatiul fizic si al vietii sociale \u00een urbanul fost industrial sub spectrul esecului, al dezintegrarii. Alterarea fizica e elementelor materiale ale orasului care este captata \u00een nuante tari si expresive, uneori poetice, simbolizeaza alterarea tesutului social si a formelor principale ale vietii comunitare.
\nSub amprenta ruinei industriale<\/strong>
\nImaginile \u00eenfatis\u00e2nd urbanul industrial ratat astazi provoaca nu doar sensibilitatea vizuala a privitorului, ci articuleaza prelungiri valorice si valente interpretative semnificante \u00een imaginarul urban generat prin fragmentele de realitate vizuala urbana desprinse din spatiul investigat cu ajutorul unor elemente de limbaj cinematografic specifice: planurile generale, travelingul circular, plonjeul, panoramicul. Sensul utilizarii unor astfel de elemente nu este doar unul descriptiv, deoarece ele \u00eencorporeaza cu rigoare semnificatii ideologice si psihologice, ce deriva din caracteristicile si functiile acestora. Planurile generale asupra diferitelor cladiri din oras sunt o constanta \u00een constructia vizuala filmica si devin o forma discursiva de actualizare (cinematica) a experientei \u201espatiului trait\u201c. Elementele vizuale care descriu obiectele materiale ale spatiului urban, majoritatea cladiri (fie ca este vorba de spatii institutionale sau cladiri de locuinte) creeaza imagini pregnante la nivelul observatorului si sugereaza ideea de degradare, deznadejde, esec si mai ales pe cea de \u201eruina\u201c simboliz\u00e2nd mortalitatea. Imaginea fiecarei cladiri filmate \u00een cadre fixe devine metonimica pentru anatomia materiala si morala a spatiului supus investigatiei reflexive.
\nPlanurile generale utilizate ne ofera astfel o perspectiva de \u00eentelegere a raportului dintre individ si societate. Prospectarea evaluativa a spatiului \u00een care este plasat mediul de viata al personajului central devine o prospectare a conditiei existentei umane \u00een acelasi spatiu. Sunt sugestive \u00een acest sens planurile generale si vederile \u00een plonjeu (filmare de sus \u00een jos) care ne \u00eenfatiseaza locuitori ai orasului sub forma unor siluete minuscule pe strazile acoperite de zapada si pe care se disting doar urmele rotilor de autobuz, exprim\u00e2nd ideea (re)integrarii lor \u00eentr-un context social \u00een care domina singuratatea si neputinta. O astfel de instrumentalizare a elementelor de tehnica cinematografica \u00eendeplineste si o functie de \u201eobiectivizare\u201c a fiintelor umane care par sa fie lasate prada lucrurilor, incapabile de a actiona, exprim\u00e2nd fragilitatea, vulnerabilitatea, ideea \u00eenfr\u00e2ngerii, toate acestea \u00eentr-o tonalitate psihologica cu accente pesimiste.
\n\u00cen contrapunct cu aceasta perspectiva vizuala asupra spatiului fizic creata prin utilizarea elementelor de limbaj cinematografic enumerate mai sus se situeaza perspectiva asupra individului, ipostaziat \u00een film \u00een personajul central, Matei. De data acesta, perspectiva este una a apropierii, exprimata cinematografic prin utilizarea prim-planului, a gros-planului, a prim-planului abstract, a punctului de vedere subiectiv (care permite transformarea privitorului \u00een participant direct la experienta cunoasterii introspective a personajului ori a lumii pe care o prospecteaza la nivelul experientei subiective individuale). Majoritatea cadrelor \u00een care apare Matei, \u00eentr-o ambianta mai mult sau mai putin solitara, este dominata de astfel de planuri si pozitionari ale camerei care sugereaza decontextualizarea (sociala si istorica), dimensiunea psihologica fiind cea predominanta (cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t planurile \u00een care este filmat sunt mai apropiate).
\nDiscursul vizual propus de regizoare detine o valoare documentara esentiala pentru istoricul orasului pe care \u00eel filmeaza \u00een morfologia lui materiala, surprins \u00een secventa temporala si istorica a ruinei industriale si a rearticularii formelor vietii acestui oras la nivelul a trei dimensiuni fundamentale ale spatiului social: conceput, perceput si trait.
\nParcursul responsabilitatii individuale<\/strong>
\nUn aspect important \u00een logica de constructie a naratiunii filmice este dat de prezenta redusa a dialogului, ca element filmic ne-specific, ceea ce traduce preocuparea regizoarei pentru sondarea si dezvaluirea \u00een primul r\u00e2nd a tonalitatilor omenesti si a prelungirilor acestora \u00een manifestarea legaturilor exterioare si interioare care fertilizeaza experienta inter- si intraindividuala. Gestul, expresia, privirea, tacerea reprezinta elemente centrale \u00een caracterizarea personajelor (mai ales a personajului central) si a relatiilor dintre ele, provoc\u00e2nd si stimul\u00e2nd o experienta perceptiva puternica la nivelul agregatului senzorial uman.
\nO calitate esentiala a filmului este data de lipsa unor reflexe ideologice manifeste cu care suntem at\u00e2t de familiarizati de majoritatea filmelor rom\u00e2nesti care trateaza de o maniera mai mult sau mai putin directa problematica vietii sociale post-comuniste \u00een oricare dintre aspectele ei esentiale. Lipsa de ideologie \u00een constructia unei naratiuni filmice este o performanta rara la noi, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t exista o tendinta \u00eenca puternic articulata, si pe alocuri paradoxala, de a transforma judecatile de fapt \u00een judecati de valoare \u00een lipsa unei conditii esentiale si anume a accesului si sondarii fatetelor multiple ale adevarului despre o felie de realitate, oricare ar fi aceasta (regizoarea a realizat \u00een prealabil o documentare \u00een Uricani, care a durat c\u00e2tiva ani). Autoarea nu aplica etichete existentelor pe care le documenteaza\/cinematografizeaza \u00een film, ci ni le dezvaluie \u00een nuante si perspective care reunesc deopotriva antagonimse, empatii si particularitati co-existente.
\nFiecare personaj este salvat \u00eentr-un fel prin situarea lui nealterata \u00een spatiul de viata propriu, cu adevarurile sale multiple. Nu se atribuie vini, ci doar se traseaza parcursuri ale responsabilitatii individuale, susceptibile de redefiniri justificabile si oneste. Matei nu este vinovat pentru ca fuge de acasa dupa ce bunicul \u00eel loveste ca urmare a sanctiunilor primite la scoala, mama lui Matei nu este nici ea de condamnat pentru ca se afla departe de copil \u00eencerc\u00e2nd sa c\u00e2stige bani pentru un trai mai bun pentru toata familia, chiar daca sufera din cauza situatiei create acasa. Fiecare personaj are adevarul sau, motivatiile sale si fiecare ni se dezvaluie exact asa cum este. Nu este niciunul de condamnat, personajele fiind angrenate \u00een fluxul specific unei anumite ordini sociale si economice ce genereaza circumstantele care (re)modeleaza identitatea umana si mediul social prin crearea unor mecanisme de adaptare mai mult sau mai putin anomica a mijloacelor la scopuri. Este vorba despre o matrice care genereaza situatii si alegeri, cauze si efecte si \u00een care granitele responsabilitatii si actiunii individuale se fluidizeaza masiv.
\nUn erou curajos<\/strong>
\nReferitor la subtema migratiei si a efectelor nefaste pe care aceasta le poate genera asupra celor ramasi acasa, filmul Alexandrei Gulea propune o deconstructie subtila a mitului atractiei irezistibile fata de lumea cealalta, fata de \u201ecelalalt\u201c identificat \u00een film \u00een figura (doar sugerata la nivel de scenariu) a spatiului european, a civilizatiei occidentale \u00een general si a tot ceea ce reprezinta aceasta. Personajul principal al filmului nu doreste sa plece \u00een strainatate, acolo unde se afla familia sa, plecata la munca, nu doreste nimic din ceea ce produce acesta lume care schimba fundamental modul de viata al familiei sale. Reactia lui Matei fata de lumea careia i-a devenit captiva familia sa este una de respingere, iar \u00een anumite momente chiar de indiferenta. Sunt semnificative \u00een acest sens scenele de convorbire telefonica \u00eentre copil si mama sa aflata \u00een Spania, acestea reduc\u00e2ndu-se la un schimb scurt de replici, lipsind accentele afective si orice fel de curiozitate si entuziasm din partea copilului fata de lumea si familia de la celalalt capat al firului.
\nLumea care pentru parinti este sursa supravietuirii si a unui trai mai bun nu genereaza niciun fel de asteptari pentru Matei si nici, neaparat, o drama. Din acest punct de vedere, viziunea pe care filmul o propune asupra situatiei de separare \u00eentre membrii familiei este una pe c\u00e2t de inedita, pe at\u00e2t de verosimia. De ce trebuie sa fie \u00eentotdeauna vorba despre o drama sau de o victimizare demonstrativa a copiilor lasati acasa de parintii plecati \u00een strainatate? Este reprezentare care a devenit destul de cliseica \u00een imaginarul nu doar cinematografic. E adevarat ca sunt si cazuri cu totul nefericite (o arata si studiile), dar experientele sunt \u00een realitate mult mai nuantate. De aceea este benefica si adesea mult mai apropiata de adevar o \u00eendepartare a liniilor groase si a etichetelor \u00een favoarea nuantelor multiple.
\nCuriozitatea, inteligenta si pasiunea personajului principal pentru insecte \u00eei ofera un univers alternativ la lumea reala \u00een care este situat, cu toate neputintele, tristetea, meschinariile, neajunsurile si cautarile ei. Atractia pentu lumea tacuta a vietuitoarelor cu aripi (particularizata \u00een preocuparea pentru \u00eenvatarea denumirilor stiintifice ale diferitelor specii de insecte) devine \u00een sens metaforic un comentariu critic la felia de lume reala careia \u00eei apartine personajul \u00een toate manifestarile sale precare. \u00cen fapt, acest univers paralel si suferinta copilului cauzata de lipsa familiei se transforma \u00eentr-un catalizator puternic al unor valori care vor fundamenta optiunea copilului pentru viitor. Pasionat de insecte si de viata lor dupa moarte, Matei \u00eesi satisface curiozitatea de a vizita muzeul Antipa din Bucuresti, secventa care ne introduce alaturi de personaj \u00eentr-o lume situata la limita fantasticului, prin ambientul de lumini, linisti si figuri ancestrale ale vietuitoarelor din alte timpuri.
\nVizita la muzeu si drumul cu trenul \u00eenapoi spre casa, asemenea unui ritual de initiere, echivaleaza cu depasirea unui prag de maturizare dincolo de care \u00eencepe un nou parcurs \u00een existenta sa. Drumul spre casa nu este pur si simplu un drum \u201e\u00eenapoi\u201c, \u00eentoarcerea se produce doar fizic, pentru ca personajul intra de fapt pe o noua orbita si nu mai e cale de \u00eentoarcere. Incertitudinea si timpul intermediar se dizolva si o directie si un sens noi articuleaza viitorul parcurs biografic al personajului. El opteaza pentru \u00eentoarcerea \u00een orasul natal, pentru acceptarea sanselor pe care i le ofera lumea \u00een care s-a format si pe care o iubeste asa cum e. Traditia, cunoasterea, onestitatea, inteligenta, intoleranta fata de prostie si formele anchilozarii morale si sociale sunt valorile care structureaza prezenta sa semnificativa \u00een discursul filmic. Matei este un personaj care nu \u00eencearca \u00een niciun moment sa evadeze, nu \u00eencearca sa braveze, nu \u00eenvinovateste pe nimeni si nu triseaza niciodata. Este un erou frumos, curajos, o fiinta \u201e\u00eenradacinata\u201c, o fiinta care alege \u201esa nu plece\u201c \u00een alta parte, care descopera cu maturitate si cu bucurie un rost \u00een \u201ea ram\u00e2ne\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sinopsis: Filmul de lungmetraj regizat de Alexandra Gulea (cu premiera la sf\u00e2rsitul anului trecut) exploreaza un segment biografic din viata unui copil pe nume Matei (Alexandru Czuli), care locuieste \u00eentr-un fost oras industrial minier (localizat \u00een Uricani, judetul Hunedoara) \u00eempreuna cu bunicul sau (Remus Marginean), parintii sai fiind plecati la munca \u00een Spania. Matei are… Cite\u0219te mai mult »\u201eMatei, copil miner\u201c. Radiografia unei ramaneri<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[10104,10102,10103],"class_list":["post-17561","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-eroi-in-cinematografie","tag-film-alexandra-gulea","tag-migratia-in-cinematografie"],"views":1623,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17561","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17561"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17561\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17561"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17561"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17561"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}