{"id":17557,"date":"2014-01-23T15:52:38","date_gmt":"2014-01-23T13:52:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17557"},"modified":"2014-01-23T15:52:38","modified_gmt":"2014-01-23T13:52:38","slug":"fiber-art-si-cultura-organizata-politici-culturale-de-promovare-si-perpetuare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fiber-art-si-cultura-organizata-politici-culturale-de-promovare-si-perpetuare\/","title":{"rendered":"\u201eFiber Art\u201c si cultura organizata. Politici culturale de promovare si perpetuare"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Observatiile lui Baudelaire sunt valabile si azi despre lumea vizibila spun\u00e2nd ca: \u201enu mai este inerta, ci creeaza noi contexte pentru experienta vizuala, se produc transformari si combinatii care cer atentie si forteaza noi juxtapuneri asupra privitorului. La r\u00e2ndul sau, viziunea apare \u00een concept ca un proces activ de selectie si sinteza care formeaza si organizeaza experienta vizuala \u00een termenii coordonatelor spatiale si temporale ale \u00eentelegerii umane\u201c. (Charles Baudelaire, \u201eVari\u00e9t\u00e9s critiques, II: Modernit\u00e9 &amp; surnaturalisme. Esth\u00e9tique spiritualiste\u201c, Les \u00e9ditions G.m Cr\u00e8s &amp; Cie, Paris, 1924)<\/strong><\/em><br \/>\nTraditia culturala contemporana, \u00een cazul artelor textile\/\u201cFiber Art\u201c, consta \u00een complexitatea si varietatea creatiilor pe care le \u00eensumeaza si trebuie \u00eenteleasa at\u00e2t prin perpetuarea preocuparilor (activitatile profesionale individuale\/sau \u00een grup ale creatorilor), c\u00e2t si prin prezenta lor \u00een cadrul manifestarilor artistice pe toate continentele lumii. Asa cum au remarcat majoritatea teoreticienilor, \u201eFiber Art\u201c este o forma de arta care se asociaza \u00een principal cu un anumit mod de a vedea, de a crea si construi o relatie \u00eentre fir\/fibra, spatiu\/om si prin formele vizuale care se pot genera \u00een acest context. Relatia creator \u2013 traditie culturala, axata pe inseparabila legatura a omului cu spatiul ambiental, este o trasatura prezenta si \u00een diversitatea tendintelor si a directiilor distincte pe care artele textile\/\u201cFiber Art\u201c le acopera azi \u00een sfera artelor si cu care se distinge de alte genuri artistice contemporane, si anume prin formele sale particulare de manifestare: tapiseria parietala, textil ambiental, minitextil, arta purtabila (\u201ewearable art\u201c) etc.<br \/>\nPretutindeni exista \u00eentr-o oarecare masura o traditie locala pentru practica tehnicilor textile \u00eentr-o mare varietate (tehnici de tesere, brodare, imprimare, etc), diversificata si deseori integrata \u00een creatiile contemporane indiferent de formele de manifestare artistica. Aceste aspecte reprezinta de fapt importanta continuitatii acestor preocupari si legatura traditiei culturale cu fenomenele creative contemporane valorificate la nivel local, dar si \u00eentr-o retea ce se manifesta pe plan global gratie unui interes comun din ce \u00een ce mai conturat.<br \/>\nMenirea culturii organizate este sa raspunda de mentinerea si perpetuarea valorilor patrimoniale nationale, ca parte a valorilor universale, astfel \u00eenc\u00e2t efectele globalizarii sa nu pericliteze existenta lor. Urmarind evenimentele culturale pe plan global putem spune ca exista deja o politica culturala relativ bine organizata, cultivata pe mai multe planuri care promoveaza artele textile, at\u00e2t cele care reintegreaza valorile traditionale c\u00e2t si formele contemporane asumate de \u201eFiber Art\u201c.<br \/>\nParticiparea constanta a artistilor \u00een numar relativ mare \u00een cadrul manifestarilor expozitionale de gen (bienale sau trienale textile internationale sau nationale) a reprezentat \u00een timp o adevarata platforma, o sinteza a procuparilor tematice, a tendintelor contemporane, conceptuale, estetice, a solutiilor plastice compozitionale sau a rezolvarilor tehnice secondate de posibilitatile din ce \u00een ce mai diversificate din punct de vedere tehnic\/tehnologic. Pentru un creator textilist o manifestare de acest gen reprezinta o posibilitate de a se confrunta cu propria opera \u00een paralel cu alte creatii, o reala sansa sa experimenteze, sa se documenteze, sa compare, sa concluzioneze posibilitati prin care \u00eenvata fara sa urmeze o \u201escoala\u201c, un loc unde poate sa-si masoare talentul, priceperea si creativitatea.<br \/>\nAnul trecut spatiul cultural european a numarat c\u00e2teva evenimente de gen, at\u00e2t pe plan national c\u00e2t si international, care au augmentat participarea mai multor institutii culturale precum muzee de arta, academii si universitati, centre culturale, fundatii etc.<br \/>\n\u00cen mai 2013, s-a organizat Trienala de Arte Textile din L\u00f3dz, Polonia, editia a XIV-a, si pentru prima oara YTAT (Young Textile Art Triennial \u2013 Trienala de Arte Texile a Tinerilor), ca eveniment unic \u00een Europa, initiat de doamna profesor Jolanta Rudzka Habisiak, rector al Academei de Arta \u201eWladyslaw Strzeminski\u201c din L\u00f3dz si Norbert Zawisza, directorul Muzeului Central al Textilelor din localitate, secondat de doamna profesor Lidia Choczaj (Seful Departamentului de Arte Textile, ASP L\u00f3dz, curator), la care au fost invitate mai multe universitati si academii de arta din lume, de exemplu: AFAD (Slovacia); ASP L\u00f3dz (Akademia Sztuk Pieknych \u201eWladyslaw Strzeminski\u201c, Polonia); Academia Nationala de Arta Estonia; TUL, Universitatea Hradec Kralove (Republica Ceha); Universitatea Nationala de Arte Bucuresti; Helsinki Metropolia University of Applied Sciences (Finlanda), SAIC (SUA), Tsinghua University (China); University of Arts London, Chelsea College of Art and Design (Regatul Unit); MOME (Moholy Nagy Muv\u00e9szeti Egyetem, Budapesta, Ungaria); ESAAT (l&#8217;\u00c9cole Sup\u00e9rieure des Arts Appliqu\u00e9s et du Textile, Roubaix, Franta); Academia Nationala de Arta din Sofia (Bulgaria); Angewandte Kunst Schneeberg\/ FH Zwickau (Germania); \u00een total, 65 de participanti din noile generatii de artisti, gata sa-si dovedeasca talentul cu lucrarile lor de licenta. Printre invitati s-a numarat si Universitatea Nationala de Arte, cu sase absolventi (Ana Ciubotaru, Maria Diaconu, Amina Burloiu, Bercaru Nicoleta, Filipoiu Dana si Ioana Stoica) din generatia 2012 ai Departamentului de Arte &amp; Design textil, selectati si acceptati sa participe la acest eveniment international de exceptie de un prestigios juriu international, av\u00e2ndu-i \u00een componet\u00e3 pe Hiroko Watanabe, professor la Universitatea Tama din Tokio si presedinta asociatiei internationale Textile Network and Textile Design din Japonia, sau Cora Francois, din Germania, fondatoarea retelei Best of Design Textile Academy Network. YTAT, asa cum au mentionat organizatorii la deschidere, se doreste a fi o platforma pentru viitorii artisti, absolventi ai departamentelor de arte textile prin care sistemul educational artistic poate fi evaluat cu consecventa prin propriile valori si certitudini vocationale.<br \/>\nTot \u00een anul 2013, \u00een septembrie, s-a deschis a IX-a editie a Bienalei din Kaunas, Lituania, cu subtitlul general UNITEXT (arta ca text universal, un lant semiotic ce poate fi perpetuat ca filozofie \u00een orice domeniu artistic), care abia s-a \u00eencheiat (pe 5 ianuarie 2014), ciclu de manifestari ample cu participarea \u00een competitie a peste 40 de artisti din 14 tari. De fiecare data bienala cuprinde o serie de evenimente conexe, expozitii satelit, conferinte, dezbateri, proiectii de film, happeninguri, manifestari interactive care sa implice publicul \u00een actul creatiei artistice, informatii si documentatie furnizata de platforma eletronica a bienalei: www.biennial.lt.<br \/>\nCa eveniment itinerant major se remarca si expozitia internationala FUTUROTEXTILES, initiata de Asociatia \u201eLille3000\u201c, \u00eenca din 2006. Prima editie din Lille a avut peste 500.000 de vizitatori din lumea \u00eentreaga, fiind apoi organizata si la Istanbul, Bangkok, Casablanca, Shanghai, Barcelona, Prato, L\u00f3dz. Anul trecut \u00een vara s-a organizat cea de a III-a editie FUTUROTEXTILES la Cit\u00e9 des Sciences din Paris si \u00een toamna lui 2013 aceasta expozitie inedita a putut fi v\u00e3zut\u00e3 si \u00een Rom\u00e2nia, la initiativa Institutului Francez: din 10 p\u00e2na \u00een 29 septembrie la halele TIMCO din Timisoara si din 15 octombrie p\u00e2na \u00een 17 noiembrie la Muzeul National de Istorie a Rom\u00e2niei din Bucuresti si la Universitatea de Arhitectura si Urbanism \u201eIon Mincu\u201c. Expozitia a deschis sezonul cultural francez, care a debutat \u00een septembrie 2013 si se va \u00eencheia \u00een martie 2014.<br \/>\nDupa primele doua editii ale expozitiei FUTUROTEXTILES, cea din 2013 a inclus ultimele descoperiri \u00een domeniu si a pus accentul pe proprietatile fibrelor naturale, pe contexturile ultralejere si pe inventii aproape SF. Inovatia tehnologica gaseste interferente cu arta si cu moda haute couture: un pulover care \u00eeti verifica permanent starea de sanatate, dantela din radacini de capsuni, o carte din fibra optica sau o rochie din celuloza care creste singura, fara cusaturi, produsa de microbii care ajuta la fermentarea vinului au fost doar c\u00e2teva exemple graitoare ale splendidei expozitii ce a demonstrat ca viitorul omenirii nu poate fi imaginat fara fir\/fibra si ca noile fibre si proprietatile lor speciale inspira mai mult ca oric\u00e2nd creatorii si designerii.<br \/>\n\u201eOriginile fibrelor sunt c\u00e2teodata ciudate. Cafeaua, o pietricica de bazalt, sau glicina pot da nastere unei fibre, unui fir, unei tesaturi. Noile fibre par sa vina direct din domeniul stiintifico-fantastic. Interactive, inteligente, supuse la tehnici diverse de enductie, apretare si micro\u00eencapsulare, capata proprietati cosmetice sau terapeutice, textilele bio-senzoriale de exemplu \u00eeti pot modifica anumite conditii fizice \u00een functie de mediu devenind astfel antibacteriene, termoregulatoare, hidrofile, terapeutice&#8230;\u201c declara Caroline David, curatoarea expozitiei.<br \/>\nExpozitia FUTUROTEXTILES a avut trei componente majore: cea educativa, \u00een care sunt explicate originile si diversitatea textilelor; cea stiintifica, \u00een care se pune accentul pe tehnici si tehnologii cu ajutorul carora au fost si pot fi obtinute materiale textile; si cea artistica, care pune accent pe aceasta legatura str\u00e2nsa \u00eentre valorile estetice ale creatiei si tehnica de transpunere \u00een material.<br \/>\nGratie generoasei oferte a organizatorilor expozitiei FUTUROTEXTILES, \u00een sediul Institutului Francez s-a creat si un eveniment satelit odata cu expozitia Arte &amp; Design Textil 2013, cu lucrarile tinerilor absolventi coordonati de lector univ. dr. Anna-M\u00e1ria Orb\u00e1n de la Departamentul Arte &amp; Design Textil, Univeristatea Nationala de Arte din Bucuresti \u00een prezenta domnilor Stanislas Pierret, directorul Institutului Francez din Rom\u00e2nia (IFB), consilier cooperare si actiune culturala al Ambasadei Frantei \u00een Rom\u00e2nia, Christophe Pomez, director adjunct al IF din Rom\u00e2nia, atasat cultural, prof. univ. dr. Catalin Balescu, rector al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti, conf. univ. dr. Cosmin Paulescu, Decan FADD si Clara Traistaru, coordonator proiecte Arte vizuale IFB.<\/p>\n<p>\u00cen 2014, spatiul cultural international ne pregateste o serie de evenimente expozitionale de gen precum: bienala Contextile 2014 din Guimaraes, Portugalia sau Korea Bojagi Forum 2014, \u00een Coreea de Sud (editia a II-a); Bienala de Arte textile Schytia din Kherson, Ucraina (a X-a editie). Aici, \u00een paralel, este organizata expozitia Fiberman (\u00eenca din anul 2010) \u2013 exclusiv pentru creatori de gen masculin. Tot anul acesta, vor fi organizateBienala Internationala de Minitextil (editia a VI-a) si multe alte manifestari de gen ca dovada ca traditia evenimentelor si a expozitiilor de arte textile\/\u201cFiber Art\u201c va fi bogata si \u00een viitorul apropiat.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Observatiile lui Baudelaire sunt valabile si azi despre lumea vizibila spun\u00e2nd ca: \u201enu mai este inerta, ci creeaza noi contexte pentru experienta vizuala, se produc transformari si combinatii care cer atentie si forteaza noi juxtapuneri asupra privitorului. La r\u00e2ndul sau, viziunea apare \u00een concept ca un proces activ de selectie si sinteza care formeaza si&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fiber-art-si-cultura-organizata-politici-culturale-de-promovare-si-perpetuare\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eFiber Art\u201c si cultura organizata. Politici culturale de promovare si perpetuare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[10094,8055,10097,10095,10096],"class_list":["post-17557","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-fiber-art","tag-arte-textile","tag-minitextil","tag-tapiseria-parietala","tag-textil-ambiental"],"views":1599,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17557","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17557"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17557\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17557"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17557"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17557"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}