Citesc \u00een presa de emigratie din Italia ca zilele trecute politia a descoperit o mare cantitate de droguri. \u00cen casa unei rom\u00e2nce, care era filata.<\/p>\n
Rom\u00e2nca este relativ t\u00e2nara si versata \u00een acest sport. Are clientii ei, vinde pe strada. Locuieste de vreo 10 ani \u00een Italia. Timp suficient pentru a se orienta asupra pietei si a posibilitatilor de c\u00e2stig. Depozitul \u00eel are acasa. \u00cen locuinta ei carabinierii au descoperit cantitati serioase de droguri, dintre cele mai nocive.
\nZiarul \u00een care am gasit stirea cita din declaratiile femeii. Ea spunea c\u00e3 s-a apucat de comercializat droguri fiindc\u00e3 are nevoie de bani. Sa \u00eesi creasca copiii.<\/p>\n
Fac parte din categoria de oameni care fug\u00e3resc o musca prin casa cu orele, p\u00e2na o scot afara, ca sa nu o omor. \u00cen general ideea ca cineva \u00een mod consecvent se ocupa de ucis oameni, ca si-a facut meserie din vinderea mortii cu bucatica, ma \u00eenfioara. Legile drastice din anumite tari, unde pentru comertul de droguri esti pedepsit cu moartea, ma cutremura deopotriva. Si \u00een acelasi timp le gasesc legitime. Cine ridica sabia, de sabie se cuvine sa piara. Cine vinde moarte, de moarte sa aiba parte. Chiar si atunci c\u00e2nd spune ca face acest lucru pentru a-si creste copiii. Nu cred ca exista o justificare mai josnica. Cu alte cuvinte, \u00eeti omor tie copiii, ca sa traiasca bine copiii mei.
\nO asemenea declaratie arata p\u00e2na \u00een profunzime c\u00e2t de imperfecta este natura umana. Si arata ca pe plan moral, omul n-a facut de fapt nici un progres, nu s-a eliberat cu nimic de natura lui animala. O asemenea declaratie mai arata si ca multele biserici din Rom\u00e2nia, sapte pe-o strada, sunt praf \u00een ochi.<\/p>\n
La aceste concluzii nemiloase, fie-mi cruzimea iertata, m-a dus declaratia rom\u00e2ncei emigrate-n Italia.
\nFaptul ca a fost prinsa, nu face \u00eensa lumea mai buna. Faptul ca \u201evictimele\u201c justitiei sunt gasite printre cei care v\u00e2nd la colt de strada c\u00e2teva grame de narcotice, ucidere indirecta si \u00een etape, nu \u00eenseamna deloc ca \u00een aceasta lume crima e pedepsita.
\nCelor care nu ma cred, le recomand noua carte a lui Gr\u00e9goire Chamayou, aparut\u00e3 \u00een urma cu c\u00e2teva luni la editura Fabrique si \u00eentitulata\u00a0 \u201eTh\u00e9orie du drone\u201c.
\nFrancezul asta tinerel (nascut \u00een 1976) si pare-se genial, copilul acesta teribil al politologiei franceze, povestea la lansarea cartii ca primii care au reactionat cu furie la inventarea mortii teleghidate au fost pilotii. Cum adica, spuneau acestia, se poate face moarte de om fara ei? Pai unde este atunci eroismul lor, unde este curajul, aventura, mitul zburatorului de care \u00een mare parte tine gloria unui razboi?
\nO mai mare dedublare si \u00een ultima instanta alienare a naturii umane e greu de imaginat. Omul invidiaza masina. Fiindca omoara mai eficient dec\u00e2t el.
\n\u201eNiste panarami\u201c, spune unul dintre prietenii mei, Bogdan, ieseanul. Stam de vorba la Atena, unde suntem am\u00e2ndoi emigranti. Si vorbim despre ultimele stiri de la posturile grecesti. Unde aflam ca mai mult de jumatate din datoria externa a acestei tari sufocate de criza, provine din achizitionarea de armament. Daca nu ne-am simti direct implicati, daca \u00een aceste discutii nu ar fi vorba despre p\u00e2inea de la gura copiilor nostri, despre aerul pe care \u00eel respiram, dezvaluirea contractelor pentru armamente pe care le-a facut tara \u00een ultimii ani ar avea darul sa ne \u00eenveseleasca, asemenea unui film cu Stan si Bran. Gramezi incomensurabile de bani dati pe arme pe care nu le-a vazut nimeni, contracte cu cei care \u00een momentul de fata ne baga degetele \u00een ochi pentru datorii semnate \u00een alb, spagi de zeci de milioane date oamenilor din guvern, pentru a cumpara armament de la \u00eenvinuitorii nostri europeni de ultima ora, care spun ca, uite, nenorocita de Grecie, trage \u00een momentul de fata m\u00e2ndrete de Europa \u00een jos.
\n\u201eSi macar daca ar fi vorba de un armament serios, spune conationalul meu, Bogdan, ieseanul. Dar, dupa cum se vede, n-au cumparat dec\u00e2t niste panarami\u201c.
\nCeea ce se confirma. Fiindca \u00eentr-adevar, analistii vorbesc despre arme livrate doar pe parti, a caror completare nu a mai aparut \u00een nici un document, despre submarine avariate, care costa halucinant si care stau \u00eentr-o r\u00e2na.
\n\u201eNiste panarami\u201c.
\n\u00cemi place at\u00e2t de mult cuv\u00e2ntul asta, \u00eenc\u00e2t \u00eel pun pe Bogdan sa-l repete de c\u00e2teva ori.
\nCum g\u00e2ndeste el \u00eensa \u00eemi place mai putin.
\n\u201eSi ce te-ar fi \u00eencalzit pe tine, \u00eel \u00eentreb, daca \u00een loc de niste panarami acesti ucigasi, v\u00e2nz\u00e2nd si cumpar\u00e2nd, ar fi negociat arme mai competitive? Ce le-ar fi folosit copiilor nostri daca ele nu ar fi fost niste panarami, ci un armament cu efecte scontate la maxim?\u201c
\nBogdan face ochii mari. Crede ca vreau sa le gasesc o scuza, o acoperire, celor care au burdusit bancile elvetiene cu bani primiti pentru armament necompetitiv, \u00een timp ce prin jurul scolilor noastre foiesc ambulantele, fiindca astazi copiii grecilor lesina de flam\u00e2nzi. Asa ca sunt obligata sa ma explic.
\n\u201eSpune-mi, draga Bogdan, \u00eel provoc, copiii t\u00e2i, nascuti dintr-un tata din Iasi si o mama din Komotini, de la granita estica, vor ei oare sa omoare copiii turci? Sau, mai stiu eu, ai altor neamuri din zona sau de mai departe? Pentru cine adica a ajuns \u00abfrumoasa Ellada\u00bb un teritoriu \u00eenarmat p\u00e2na-n dinti? Si \u00eempotriva cui?\u201c
\nG\u00e2ndul ma duce la neamul sotului meu, provenit din Asia Mica. Greci izgoniti din Turcia, \u00een urma catastrofei din 1922, c\u00e2nd s-au trezit peste noapte, milioane de greci nascuti si traiti acolo de c\u00e2nd se stiau, ca fac parte din \u201einamic\u201c si ca trebuie sa se arunce \u00een mare, daca vor sa mai scape cu viata. Au venit \u00een Ellada, asa-zisa\u00a0 patrida \u00een care p\u00e2na atunci niciodata nu le calcase piciorul. Au m\u00e2ncat p\u00e2inea emigrantului, desi, s-ar fi zis ca sunt \u00een tara lor. Dupa vreo doua generatii, c\u00e2nd s-au linistit apele, s-au \u00eentors \u00een Smyrni (actualul Izmir), sa-si caute urmele. \u00cen casa lor locuia o familie de turci. Au pl\u00e2ns acestia de le-au sarit camasile pe d\u00e2nsii, c\u00e2nd au auzit \u00een ce conditii au plecat vechii proprietari. O vecina turcoaica uitata de ani, auzind ca a sosit cineva din familia grecilor, a venit cu doua albume de fotografii de familie.
\n\u201eLe-au salvat baietii mei, le-a spus musafirilor, atunci c\u00e2nd casei voastre i s-a dat foc. Fiindca am stiut eu, \u00een sufletul meu, ca odata si odata tot va veni cineva sa le caute. Si va dori sa vada chipul bunicilor si strabunicilor lui\u201c.
\nAlbumele le am si acum pe un raft din salon. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd ma amuz deschiz\u00e2ndu-le, sa-l vad pe papus-ul\u00a0 nostru, pe care eu l-am cunoscut ditamai grecul batr\u00e2n cu mustati rasucite, catarat pe o banca alaturi de alti doi copii, cu degetul \u00een gura si \u00eembracat \u00eentr-o fusta numai dantele. Alexandros, Tungut si Mustafa la un an, scrie pe spatele fotografiei arsa la colturi.
\n\u201eVai de mine, sare si Bogdan, auzindu-mi povestea. Pai nevasta-mea, Evghenia, are o cana mare, facuta de mesterii turci din Komotini, pe care a primit-o bunica ei de la vecina Yildiz \u00een timpul razboiului. C\u00e2nd se bombardasera conductele de apa. Cu cana aceea \u00eesi aducea apa de la f\u00e2nt\u00e2na din curtea turcilor, sa gateasca si sa-si spele copiii. Nu stiu ce am sa le las amintire nepotilor mei, spunea bunica. Dar cana asta, \u00een mod sigur o sa le aduca aminte de mine\u201c.
\nSirul unor asemenea povesti e fara sf\u00e2rsit. Si nu numai la greci si la turci. Eu le-am auzit \u00eenainte de-a veni \u00een Grecia la mine-n Ardeal. Unde fetele popii ungur din satul bunicii, la cedarea Ardealului s-au aruncat din turnul bisericii de frica, fiindca aveau barbatii rom\u00e2ni. Si am mai ascultat apoi asemenea povesti la prietenii mei, rom\u00e2nii din Chisinau. Care la petreceri c\u00e2ntau ruseste. \u201eOi! ofta din rarunchi colega mea Larisa, dupa ce termina c\u00e2ntecul. Eu poporul asta \u00eel cunosc foarte bine!\u201c.<\/p>\n
Si-atunci? Cui servesc submarinele \u00eentr-o r\u00e2na, cui servesc panaramile si spagile pentru v\u00e2ndut si cumparat armament? Cine ne vinde armament si de ce? Cine cumpara armament si de ce?
\nCine e ucigas? Cine trebuie prins si legat? Pe cine e cazul sa urmareasca justitia? Cine sunt cei pe care ar trebuie sa-i vedem seara \u00een lanturi la televizor?\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Citesc \u00een presa de emigratie din Italia ca zilele trecute politia a descoperit o mare cantitate de droguri. \u00cen casa unei rom\u00e2nce, care era filata. Rom\u00e2nca este relativ t\u00e2nara si versata \u00een acest sport. Are clientii ei, vinde pe strada. Locuieste de vreo 10 ani \u00een Italia. Timp suficient pentru a se orienta asupra pietei… Cite\u0219te mai mult »Cine azvarle cu moartea \u00een noi?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[10091,2434],"class_list":["post-17549","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-emigratie-italia","tag-romani-emigranti"],"views":1347,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17549","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17549"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17549\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17549"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17549"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17549"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}