{"id":17526,"date":"2014-01-23T14:34:20","date_gmt":"2014-01-23T12:34:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17526"},"modified":"2014-01-23T14:34:20","modified_gmt":"2014-01-23T12:34:20","slug":"cui-bono","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cui-bono\/","title":{"rendered":"Cui bono?"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Cosmin Perta, <em>Vizita<\/em>, Herg Benet, Bucuresti, 2013, 120 pag<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Motto:<\/strong><em><strong> \u201eNerozia artei, realizata mai bine de neinspirati dec\u00e2t de cei ce traiesc naiv \u00een ea, si prostia rationalitatii absolutizate se denunta una pe alta\u201c.<\/strong><\/em><br \/>\n<strong>Th. W. Adorno \u2013 \u201eTeoria estetica\u201c, \u201eMimeticul si nerozia: cui bono\u201c<\/strong><\/p>\n<p>Exista carti \u00een fata carora critica literara este datoare sa faca exercitii de retinere. Si nu \u00eentr-o postura naiva, \u00een care valoarea indiscutabila a textului poate fi alterata chiar si de un discurs laudativ, ci mai ales din motive de ambiguitate. Uneori, departe de exercitii literare voluntar inconsistente (numeam, spre exemplu, acum ceva vreme romanul \u201eNepotul lui Dracula\u201c al lui A. Musina o miscare cu ecouri \u00eenspre literatura de duzina, departe \u00eensa de un sepuku literar), apar carti care pun \u00een dificultate discursul critic tocmai prin caracterul neserios intrinsec al scriiturii. Nu ca seriozitatea (cu majuscule, bold etc.) ar fi un criteriu absolut \u00een stabilirea calitatii, \u00eensa caracterul ei problematic sta \u00een urmatoarele nuante: a fi neserios inteligent, a fi absurd inteligent, a fi experimental inteligent difera categoric de lipsa totala de talent si obiect \u2013 adica de ciornele incoerente at\u00e2t de des puse sub tutela experimentalului.<br \/>\nDicteu automat schiop<br \/>\n\u201eVizita\u201c, volumul de proza scurta si foarte scurta al lui Cosmin Perta, este o astfel de \u00eencercare. Dupa ce anul trecut t\u00e2narul scriitor publica \u201eTeofil si c\u00e2inele de lemn\u201c, un roman dens \u00eensa haotic, 2013 \u00eel prinde pe autor din nou \u00eentr-o ipostaza nefavorabila: aceea de amator. Un numar de trezeci si unu de texte, \u00eentr-un amestec eterogen si debusolant, fac obiectul volumului de o suta si ceva de pagini. Din avion, subiectele principale ale prozelor sunt lumea literara rom\u00e2neasca (rasimaginata si ipostaziata) si scene dintr-o viata dura si cinematografica \u2013 mai mult sau mai putin \u00eenchipuita. Caracterul slab al scriiturii (problemele \u00een interiorul discursului, rigiditatea si aerul artificial al discutiilor, imaginarul sarac, cliseistic si fortat si salturile incoerente \u00eentre scene din interiorul volumului) fac din \u201eVizita\u201c lui Cosmin Perta una din cele mai slabe carti de proza ale anului. Mai mult, faptul ca niciuna din prozele prezente \u00een volum nu are o logica proprie \u2013 aici totul pare lasat la voia unui dicteu automat schiop (avem parte si de exploatari onirice) \u2013 face ca literatura lui Cosmin Perta, chiar si pentru ultimii sustinatori ai unor asemenea posturi autcoriale nefericite, sa fie din acest moment suspecta.<br \/>\nPrima proza anunta din plin esecul: \u201eJurnalul unui om flam\u00e2nd\u201c este povestea autenticista a unui om sarac care vrea sa se \u00eembogateasca rapid. Fortuit, el gaseste o gramada de fecale \u00een care sunt bani. Este alungat \u00eensa de niste smecheri. Apoi, din senin, \u00eent\u00e2lneste un individ \u00een fata teatrului care \u00eel duce sa lucreze la videochat. Acolo \u00eentretine relatii sexuale cu o femeie (de moravuri usoare, desigur!) l\u00e2nga alt cuplu arbitrar care \u00eentretine relatii sexuale. Totul merge bine pentru c\u00e2teva seri, protagonistul are acum bani pentru copii si \u2013 \u00eentr-o \u00eencercare a autorului de a sugera a aerului autohton, original \u2013 primeste de la videochat si un sfert de porc. Este deconspirat c\u00e2nd, la betie, se suie \u00een masina \u201esocrului\u201c si face tot felul de lucruri imprudente: o suna pe fata de la videochat si \u00eei spune acesteia ca este \u00eendragostit de ea, bea bere, trage de volan etc. Acasa, iubita \u00eel paraseste si \u00eei spune toate aceste lucruri \u00eengrozitoare pe care le-a facut (de care, mahmur, nu \u00eesi aminteste). \u00cen final, protagonistul este sunat de mama sa care \u00eei spune ca l-a urmarit \u00een toate aceste zile, iar la \u201eCarul cu bere\u201c a stat dupa o perdea c\u00e2t el a baut cu socrul trei beri. Presat, suparat, angoasat (deducem ca ar trebui sa fie), el face un dus, urineaza \u00een dus si are pofta de o bere.<br \/>\nSport si literatura<br \/>\nCam acesta este nivelul maxim la care lucreaza Cosmin Perta: st\u00e2ngaciile \u00eencepatorului (vizibile chiar si la a cincea carte) se leaga mai ales de incapacitatea de a construi spatii coerente si personaje credibile, gratuitatea motivelor. Iar temele majore pe care le propune autorul (moartea, adulterul, Literatura, viata de Apoi, degradarea umana) sunt expediate \u00een mici descrieri neterminate. Totusi, o logica existentiala at\u00e2t de clara si substantiala ar fi fost bine acoperita doar de un discurs problematizator, dialogic, exhaustiv prin puterea modelului. De altfel, p\u00e2na si pluralismul naratorului \u2013 prozele difera chiar prin raportarea acestei voci narative la posturile sale posibile \u2013 trimite actul lecturii \u00een derizoriu, singurele posibilitati de interpretare fiind date prea putinilor cititori care vor fi cunoscut toata debandada literara actuala. Impresionanta este \u00eensa maniera \u00een care Cosmin Perta reuseste sa \u00eenlature si acest public nesemnificativ de la lectura cartii, prin lipsa unei logici de constructie a prozei scurte (sau \u00een lipsa efectului literar autentic \u2013 epos, atmostera etc.). \u00cen rest, scenele kitsch (telenovelistice, teziste) ale adoptiei sau depl\u00e2ngerii situatiei copiilor \u00eensingurati nu valoreaza nimic \u00een contextul volumului si sub forma sa actuala.<br \/>\nMai mult, scenariile pe care le propune Perta sunt des dramuite (\u00een sens negativ) de o nestavilita pasiune pentru glume proaste si scenarii tratate naiv de vocea naratorului: \u201eLa un moment dat dau sa merg \u00een camaruta \u00een care era barul, sa \u00eemi iau o bere, si vad cum doi zdrahoni ameninta un tip cu un pistol si \u00eei iau portmoneul. Ok, mai astept putin. Peste un timp, c\u00e2nd \u00eencerc din nou, \u00een acelasi loc, aceiasi tipi \u00eei taie altui tip beregata si \u00eei iau portmoneul. Ok, nu mi-e chiar asa sete. Peste un timp, \u00een acelasi loc, c\u00e2nd bag capul pe usa, vad cum aceiasi doi tipi \u00eempusca un alt tip \u00een cap si \u00eei iau portmoneul. Nasol\u201c. Urmeaza apoi serii \u00eentregi de amintiri recente, momente \u00eenchipuite legate de autorii rom\u00e2ni de astazi (unde, spre exemplu, Andrei D\u00f3sa si Marin Malaicu-Hondrari sunt protagonistii a jumatate de proza deliranta care se \u00eencheie apoteotic si neasteptat: \u201eSper ca Anglia si Portugalia sa ajunga macar \u00een semifinale la Euro anul asta\u201c \u2013 proza numita, cum altfel, dec\u00e2t \u201eSport si Dostoievski\u201c, unde Mircea Horia Simionescu \u00eei face o vizita editorului-personaj Cosmin Perta pentru a-l convinge de necesitatea reeditarii unei carti, unde Horea Poenar este un personaj care a depasit limitele fizice ale existentei si traieste \u00eentr-o meditatie permanenta). Astfel ca personajelor lumii literare, mutate \u00een prozele lui Cosmin Perta, li se face un mare deserviciu: devin protagonistii unor inexplicabile aberatii fara cap si coada. Potrivite \u00eemi par \u00een acest moment cuvintele unui Geo Bogza: \u201eDaca altii \u00eesi cauta prin scris un drum si un sf\u00e2rsit de satisfactii, noi, care stim, care avem constiinta chinuitoare a existentei noastre de aici pentru o singura\u00a0 data ca numai acum \u00een \u00eentreaga scurgere a timpului ni se permite sa vorbim, \u00eenainte de a intra din nou \u00een marea trecere, ne este cu neputinta sa ne desconsideram tragedia existentei, sa ne multumim cu paliative, sa ne pretam la morfolirea acelorasi teme variind \u00eentre idila si adulter, vrem altceva (&#8230;)\u201c.<br \/>\nFara sens \u00eemi par \u00eensa discutiile despre conditia prozei scurte actuale (cum spuneam si \u00een primele paragrafe, \u201edespre ce nu se poate spune nimic e mai bine sa se taca\u201c), fara sens \u00eemi par aici \u00eencadrarile posibile pentru prozatorii tineri (curente, cercuri literare, zone de influenta), pentru ca exercitiul lui Perta este o actiune de ne\u00eencadrat, proiect imposibil de citit, imposibil de \u00eenteles si discutat serios. Pentru ca de unde nu e, nici criticul nu poate cere. Deocamdata, \u00eencerc\u00e2nd sa razbeasca \u00een lumea literara actuala, jalon\u00e2nd canoane literare si curentele, Cosmin Perta se afla prins de nisipuri miscatoare care, cu c\u00e2t autorul se zbate mai tare, cu at\u00e2t \u00eel \u00eenghit mai cur\u00e2nd.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cosmin Perta, Vizita, Herg Benet, Bucuresti, 2013, 120 pag &nbsp; Motto: \u201eNerozia artei, realizata mai bine de neinspirati dec\u00e2t de cei ce traiesc naiv \u00een ea, si prostia rationalitatii absolutizate se denunta una pe alta\u201c. Th. W. Adorno \u2013 \u201eTeoria estetica\u201c, \u201eMimeticul si nerozia: cui bono\u201c Exista carti \u00een fata carora critica literara este datoare&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cui-bono\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cui bono?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6891,10074],"class_list":["post-17526","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cosmin-perta","tag-vizita"],"views":3139,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17526","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17526"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17526\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17526"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17526"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17526"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}