{"id":17497,"date":"2014-01-16T13:30:11","date_gmt":"2014-01-16T11:30:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17497"},"modified":"2014-01-16T14:25:12","modified_gmt":"2014-01-16T12:25:12","slug":"elena-mosuc-aclamata-la-opera-din-iasi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/elena-mosuc-aclamata-la-opera-din-iasi\/","title":{"rendered":"Elena Mosuc aclamata la Opera din Iasi"},"content":{"rendered":"<p>Sala arhiplina, public \u00een picioare, entuziasm, flori, ovatii, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, atmosfera de sarbatoare. Eveniment major! Asa cum stie sa construiasca managementul Operei Nationale Rom\u00e2ne din Iasi. Si de aceasta data cu sprijinul unei carti c\u00e2stigatoare, Elena Mosuc, soprana adorata \u00een orasul natal si \u00een toata tara, soprana renumita si iubita \u00een lume, soprana aplaudata la Scala si Viena, Salzburg si Barcelona, Covent Garden si Metropolitan din New York, soprana a carei autoritate \u00een stilistica belcantoului romantic i-a adus un binemeritat loc prim \u00een generatia ei, la scara internationala. La Iasi, dupa 11 ani de absenta, a revenit \u00eentr-un spectacol si titlul ales a fost \u201eTraviata\u201c, opera care i-a prilejuit marele debut la Scala din Milano si datorita caruia a fost rechemata imediat pe celebra scena pentru alte doua opusuri verdiene, \u201eRigoletto\u201c si \u201eLuisa Miller\u201c.<br \/>\n<strong>Noi valente interpretative<\/strong><br \/>\nLa v\u00e2rsta maturitatii creatoare, Elena Mosuc a adaugat rolului Violetta noi valente, valid\u00e2ndu-si excelenta. Sprijinindu-se pe culoarea \u00eembogatita de glas cu care \u00eesi \u00eenzestreaza lecturile \u00een aceste momente de v\u00e2rf ale carierei, pe faptul ca abilitatile de preluare a lejeritatilor scriiturii au ramas, ca si ambitusul, intacte, pe inteligenta dintotdeauna a construirii rolurilor, pe diversitatea expresiva, pe transpunerea detaliata \u00een sunet a inflexiunilor textului, pe tehnica ideala care \u00eei permite nuantari rafinate ce \u00eesi au sorgintea \u00een interpretarea ideala a partiturilor pur belcantiste, pe transpunerea lor \u00een stilistica romantica verdiana, Elena Mosuc i-a daruit Violettei eleganta, vivacitate, fragilitate si sensibilitate, sentimentul puternicului \u201ecoup de foudre\u201c la \u00eent\u00e2lnirea cu Alfredo, trairea iubirii nemarginite, taria de a suporta conflictul interior la socul dialogului cu tatal Germont, generozitate, simtul tragicului, din nou iubire, p\u00e2na \u00een pragul sf\u00e2rsitului.<br \/>\nFata de ceea ce cunosteam din talmacirea pe care Elena Mosuc o oferise publicului de la Scala, fata de c\u00e2ntul \u00een perfect legato, fata de perlatura perfect intonata a coloraturilor, fata de pianissimele teleportate \u00een eter, Elena Mosuc a impresionat acum si prin accentele patrunzatoare ale zicerii \u201eSempre libera\u201c (prima arie), prin tulburatorul \u201eMorr\u00f2!\u201c (duetul cu Germont), prin cutremuratorul \u201eGran Dio! Morir s\u00ec giovine\u201c (scena finala), ca si \u2013 la polul opus \u2013 prin sf\u00e2sietoarea adresare \u201eAlfredo, Alfredo, di questo core\u201c (actul al III-lea) \u00eencarcata de tristete. Aria \u201eAddio del passato\u201c (ultimul act) a fost o bijuterie interpretativa cu desene melodice de lungime infinita, \u00eencarcate emotional si pianissime imponderabile. Elena Mosuc a maiestrit finalul ariei printr-o perfecta \u201emessa di voce\u201c pe nota de La natural a frazei \u201eAh, tutto, tutto fin\u00ec&#8230;\u201c si a taiat respiratia salii prin ultimul sunet, tot La natural acut, interminabil.<br \/>\nO noutate. Elena Mosuc a \u00eencheiat marele concertato de la sf\u00e2rsitul actului al III-lea cu un arpegiu ascendent finalizat cu un Mi bemol acut \u201edi forza\u201c care a dominat ansamblul cor \u2013 solisti, o nota care nu apare \u00een partitura. Asa a procedat si Maria Callas \u00eentr-un spectacol din 1952 de la Palacio de Bellas Artes din Mexico City. Spectaculozitate maxima si stralucire. Totusi, si atunci, si acum, Verdi s-a rasucit \u00een morm\u00e2nt&#8230;<br \/>\nElena Mosuc a avut \u00een scena un look de senzatie, iar costumele alese special pentru ea de creatoarea Doina Levintza i-au venit de minune. O Violetta hollywoodiana \u00eentr-o productie \u00eenvechit\u0103 (Anda T\u0103b\u0103caru Hogea \u2013 Rodica Arghir), schematic\u0103, f\u0103cut\u0103 pe economie, s\u0103rac\u0103 ideatic. La nivelul ridicat la care se afl\u0103 ast\u0103zi Opera National\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Iasi, o nou\u0103 mizanscen\u0103 a capodoperei verdiene este imperios necesar\u0103.<\/p>\n<p><b>Scena liric\u0103 iesean\u0103&#8230;<\/b><\/p>\n<p>&#8230; are o bun\u0103 pepinier\u0103 de tineri c\u00e2nt\u0103reti. Am constatat cu diverse prilejuri. Acum, tenorul Florin Guzg\u0103, 28 de ani, a interpretat rolul Alfredo afis\u00e2nd un glas liric frumos timbrat, care se dezvolt\u0103 deosebit de consistent \u00een registrul acut si care se bucur\u0103 de un potrivit volum sonor. S-a aflat la debut \u00een rol si este la \u00eenceput de carier\u0103. De aici, rigidit\u0103tile \u00een joc sau alura deloc poetic\u0103. Este \u00eenc\u0103 inexpert \u00een constructia nuantat\u0103 a frazei, \u00een m\u00e2nuirea coloristicii, cu unele durit\u0103ti sarjate (tirada fortat\u0103 la finele actului al II-lea) sau c\u00e2nt prea sever \u00een duetul \u201eParigi, o cara\u201d cu Violetta. \u00cenc\u0103 se sprijin\u0103 pe nazaliz\u0103ri, dar studiul \u00eei va ar\u0103ta calea spre progres.<\/p>\n<p>Baritonul Ciprian Marele a fost Georges Germont.\u00a0 A propus un personaj destul de liniar si amorf, retinut \u00een a proiecta vocea, oricum nu foarte ampl\u0103 si cu usoare probleme de intonatie.<br \/>\n\u00cei voi nota si pe interpretii rolurilor secundare, ordon\u00e2nd \u00eentruc\u00e2tva: Marinela Nicola (debut \u00een Annina), Maria Maxim Nicoar\u0103 (Flora), Octavian Dumitru (Marchizul), Iulian Ioan Sandu (Baronul), Victor Zaharia (Doctorul), Andrei Apreotesei (debut \u00een Gaston), Dragos Dragomirescu (debut \u00een Giuseppe), Ionut Todic\u0103 (Comisionarul si Gr\u0103dinarul). Destul de inegali, unii fat\u0103 de ceilalti. Nu uit s\u0103 subliniez c\u0103 una din cheile unui ansamblu bun de oper\u0103 este omogenitatea si nivelul ridicat al comprimarilor.<br \/>\nLa pupitru, dirijorul croat Ivo Lipanovi\u0107 a condus oarecum contradictoriu, \u00eendeosebi \u00een ceea ce priveste agogica. Dac\u0103 tempii au fost \u00een general bine c\u00e2nt\u0103riti, cu \u00eenclinatie c\u0103tre alertete, totusi acceler\u0103ri surprinz\u0103toare s-au strecurat \u00een actul al III-lea, fat\u0103 de \u00a0lecturi mai r\u0103rite \u00een duetul Violetta-Germont sau la intrarea subsecvent\u0103 a lui Alfredo din actul secund. M\u00e2na sefului de orchestra a fost \u00eens\u0103 ferm\u0103 si a rezolvat rapid germenii de decalaj din dialogul dintre Alfredo si Baronul Douphol din scena balului Florei Bervoix. Instrumentistii l-au urm\u0103rit cu atentie si, \u00een afara acompaniamentului, au oferit frumoase realiz\u0103ri din partea \u201ecordarilor\u201d \u00een cele dou\u0103 preludii, la primul si la ultimul act. Corul preg\u0103tit de Manuel Giugula, ca si baletul (coregraf Gheorghe Stanciu) si-au adus contributia pozitiv\u0103 la reusita serii.<br \/>\n<strong>T\u00e2narul tenor&#8230; Florin Guzga<\/strong><br \/>\n\u00cen pauza spectacolului, \u00een minunatul foyer al Operei a avut loc lansarea nationala a noului CD \u201eElena Mosuc \u2013 Donizetti Heroines\u201c, aparut recent la renumita casa de discuri Sony Classical.<br \/>\nAu rostit scurte alocutiuni Beatrice Rancea, managerul Operei Nationale Rom\u00e2ne din Iasi, Elena Mosuc, Ivo Lipanovic, Gheorghe Nichita, primarul municipiului, precum si semnatarul acestor r\u00e2nduri.<br \/>\nDupa marele succes de la Iasi, Elena Mosuc va relua rolul si la Opera Nationala Bucuresti, \u00een ianuarie, \u00eentr-o zi aniversara pentru Diva.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sala arhiplina, public \u00een picioare, entuziasm, flori, ovatii, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, atmosfera de sarbatoare. Eveniment major! Asa cum stie sa construiasca managementul Operei Nationale Rom\u00e2ne din Iasi. Si de aceasta data cu sprijinul unei carti c\u00e2stigatoare, Elena Mosuc, soprana adorata \u00een orasul natal si \u00een toata tara, soprana renumita si iubita \u00een lume, soprana aplaudata la&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/elena-mosuc-aclamata-la-opera-din-iasi\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Elena Mosuc aclamata la Opera din Iasi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[524,8522,10045],"class_list":["post-17497","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-elena-mosuc","tag-opera-din-iasi","tag-violetta"],"views":1367,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17497","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17497"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17497\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17497"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17497"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17497"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}