{"id":17479,"date":"2014-01-16T13:14:23","date_gmt":"2014-01-16T11:14:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17479"},"modified":"2014-01-16T13:14:23","modified_gmt":"2014-01-16T11:14:23","slug":"doi-pasi-inainte-unul-inapoi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/doi-pasi-inainte-unul-inapoi\/","title":{"rendered":"Doi pasi inainte, unul inapoi"},"content":{"rendered":"

C\u00e2ndva, \u00een anii tineretii, \u00eentr-o adunare generala, unde aveam onoarea sa fiu pus \u00een discutie pentru ca, la \u00eenghesuiala, calcasem morala proletara cu o doamna \u2013 pentru care, zau, merita sa fii si exclus din partid \u2013, un coleg s-a apucat sa ma \u201eajute\u201c cu o critica tovaraseasca spre a ma curata de pacatul de a fi r\u00e2vnit la apropiata mea, pacat incriminat si de Biblie. C-a facut-o la obiect \u00een numele prieteniei \u2013 care, chipurile, ne-ar fi legat de-o viata \u2013, treaca-mearga, dar ca s-a apucat sa strige un \u00eentreg catalog cu fete si muieri \u00eemplinite, de mult uitate \u2013 femei ajunse \u00eentre timp la casele lor, cu barbati si copii \u2013, era reprobabil.<\/strong><\/em>
\nMi-am amintit de aceasta \u00eent\u00e2mplare c\u00e2nd m-am apucat sa scriu\u00a0 despre spovedania profesorului Paul Cornea, sub patrafirul lui Daniel Cristea-Enache \u2013 intitulata \u201eCe a fost\/Cum a fost\u201c \u2013, propun\u00e2ndu-mi sa ma \u00eentep cu acul de voi fi ispitit sa notez ceva mai altfel despre noua carte, nu de alta, dar \u00een procesul intentat trecutului pot fi inculpat la r\u00e2ndu-mi, desi postura de martor m-ar avantaja. Sa se \u00eenteleaga oare ca as avea lucruri de ascuns despre viata si activitatea bunului confrate? Doamne pazeste! Poate doar ca lista de care vorbeam s-ar dovedi mai interesanta \u00een cazul unui barbat t\u00e2nar si frumos, ober-sef, la vreo 30 de ani si ceva, peste teatre s-alte arte. Sa tot sa muncesti cu spor si onor!
\nNu stiu ce vor crede altii \u2013 ca sa-l parafrazez pe Creanga \u2013, dar eu c\u00e2nd ma g\u00e2ndesc la Paul Cornea nutresc cele mai bune sentimente de dragoste si pretuire. De aici si tentatia de a scrie mai mult despre miscarile lui de viata \u00een v\u00e2ltoarea evenimentelor de dupa 23 august 1944, despre prodigioasa activitate desfasurata\u00a0 pe tar\u00e2mul institutional al culturii si mai putin despre mobilurile ce l-au condus spre Partidul Comunist. Nu de alta, dar \u00een privinta optiunilor politice caile Domnului sunt sucite rau. C\u00e2ta vreme cei asupriti pe considerente etnice\u00a0 n-aveau ce sa aleaga dintre doua rele \u2013 nazismul si comunismul \u2013 era \u00een firea lucrurilor ca ei sa mearga pe m\u00e2na lui Stalin, singura cale ce le deschidea perspectiva existentei. Numai ca dupa victoria \u00eempotriva fascismului cararile s-au diversificat, astfel \u00eenc\u00e2t majoritatea celor amenintati p\u00e2na atunci cu moartea au pasit pe drumul deschis de \u201eeliberatori\u201c si doar putini s-au situat de partea \u201ereactiunii\u201c. Ar fi de ajuns sa rememoram numele celor care au condus ani \u00een sir \u201eSc\u00e2nteia\u201c \u2013 Sorin Toma, Silviu Brucan, Traian Selmaru, Nestor Ignat \u2013, evocati de Paul Cornea \u00een carte, ca sa ne dumerim asupra optiunilor majoritare, dar si a unor exagerari dictate de conjunctura politica a anilor postbelici. La polul opus, desi dominanta ca forta activa, rezistenta \u00eempotriva comunismului era condamnata sa esueze, gratie \u00eentelegerilor tripartite dintre Churchill, Roosevelt si Stalin, marii ispravnici ai tragediei noastre. Printre fostii asupriti, ce-aveau sa\u00a0 spere ca Vestul avea sa ne elibereze de dominatia sovietica, se numara si Mihail Sebastian \u2013 la care, \u00een zile de razboi, se apelase pentru stilizarea brosurii \u201eArmata Rosie vine\u201c, ca dupa insurectia din 1944, distinsul profesor, elogiat de autor, s-o coteasca spre anglo-americani. Pe acelasi drum a pornit si prietenul Radu Albala, la r\u00e2ndu-i evocat. Deloc singulari, fiindca opozitia anticomunista a dob\u00e2ndit o asemenea amploare \u00eenc\u00e2t doar falsificarea alegerilor din 1946 si crunta represiune a Securitatii aveau s-o reprime, astfel \u00eenc\u00e2t ne-a fost dat sa asistam la o noua opresiune, soldata cu sute de mii de arestari, de \u00eentemnitari, de condamnari la moarte si gropi comune, presarate \u00een jurul \u00eenchisorilor. Nu-i cazul sa intru \u00een amanunte, dar am tinut sa adaug ca o nedreptate a fost \u00eenlocuita cu alta si mai crunta.
\n\u00cen trecere, Paul Cornea nu uita sa rememoreze cadrul istoric \u00een care si-a desfasurat activitatea, m\u00e2nat de buna-credinta a celor care vedeau \u00een socialism \u00eemplinirea unor mai vechi idealuri de libertate, egalitate si fraternitate. Privit \u00eensa cu ochii de-acum, tributul a fost nociv. Recitite, paginile unor publicatii ca \u201eTineretea\u201c si \u201eT\u00e2narul muncitor\u201c, onorate la vremea respectiva cu prezenta sa, pacatuiesc prin tendentiozitatea agresiva \u00een favoarea unui regim autoritar. Ceea ce se remarca \u00eensa este distanta auctoriala fata de abuzurile sistemului, prudenta domniei sale \u00een alegerea temelor, reactie contrastanta cu latratura gazetareasca din epoca. Este una din trasaturile ce l-au caracterizat pe parcursul \u00eentregii vieti, d\u00e2nd mereu Cezarului ce i se cuvine si lui Dumnezeu ce-i apartine. E ceea ce cred ca o face si \u00een prezent, c\u00e2nd revede trecutul sub imperiul actualitatii. Poate ca-i firesc sa fie asa, c\u00e2nd mintea rom\u00e2nului de pe urma e cea buna.
\nA fost sa fie ca, de-a lungul vremii, drumurile noastre sa se \u00eencruciseze cu responsabilitati si crezuri comune, dar cu grade diferite: domnia sa comandant de vas, iar eu, la \u00eenceputuri, simplu matroz, pe aceeasi punte. Asa se face ca nu doresc sa revin astazi asupra multor lucruri scrise deja \u00een trilogia \u201eArta de a fi pagubas\u201e, \u00een care, nu o data, am adus elogii confratelui nostru, \u201eacademician fara academie\u201c. Consider\u00e2ndu-l autoritate \u00een materie, cu ani \u00een urma l-am luat arbitru \u00eentr-o controversa iscata de evocarea anilor petrecuti \u00een Uniunea Tineretului Comunist. Pe principiul \u201ecine s-a fotografiat gol sa aiba curajul raspunderii\u201c, nu m-am ferit sa demistific unele stari ridicole din s\u00e2nul miscarii \u00een care, \u00eentre anii 1944 si 1950, credeam imperturbabil, la o v\u00e2rsta cruda, 15-20 de ani, c\u00e2nd setea de emancipare te mai plimba si \u00een necunoscut, nu doar unde te duce g\u00e2ndul. Ani \u00een sir, am alergat alaturi pe culoarele aceluiasi stadion al bunelor intentii, fara s-ajungem nici unul, nici altul la potoul dorit. Mobilul adeziunii initiale n-a fost acelasi. \u00cen cazul sau, adeziunea avea un suport suplimentar: cumplita politica rasista, ce-l obliga sa adere la rezistenta \u00eempotriva nazismului, ca mijloc de supravietuire. \u00cen esenta, divortul de miscare ram\u00e2nea \u00eensa acelasi, \u00eentruc\u00e2t, ca si pe autor, nu ideile socialismului ma dezamagisera \u2013 idei legitimate ieri ca si azi pe mapamond \u2013, ci oamenii pusi sa le guverneze.
\nMai generos dec\u00e2t mine, Paul Cornea \u00eei trece cu vederea, nu-i aminteste, poate unde, din spirit cavaleresc, s-o fi considerat istoriceste solidar cu ei. Pentru mine, prietenul si confratele nonagenar a fost si ram\u00e2ne \u00eensa golul de onoare al \u00eenvinsilor. \u00cei place acum sa-si aminteasca de cei buni din U.T.C., altminteri putini, si-i uita pe cei rai din Slatineanu, mai apoi din sediul de pe Nikos Beloiannis, din preajma Pietei Lahovary, jalnici comandiri ai unei miscari de tineret, oameni de-o rara mediocritate. \u00cel uita si pe Nicolae Ceausescu, ober-comandant peste minusculul UTC, la vremea respectiva mai b\u00e2lb\u00e2it dec\u00e2t dupa ce avea sa se corecteze, c\u00e2t de c\u00e2t, cu pietricele-n gura. \u00cel uita, desi, prin 1945, nu-l iertase \u00eensusi Partidul Comunist Rom\u00e2n. Nu-i o vorba aruncata \u00een v\u00e2nt, caci Miron Constantinescu, pe atunci legatura Biroului Politic cu UTC, \u00eei reprosa deschis ca si \u00een noile conditii politice continua sa-si conduca barca \u00een virtutea vechilor precepte de conspirativitate. De aici si \u00eendoielile mele cu privire la activitatea ilegala a organizatiei, at\u00e2ta timp c\u00e2t si \u00een legalitate nu facuse mare scofala. \u00cen privinta aceasta, filmele lui Sergiu Nicolaescu \u2013 ironizate cu temei de Daniel Cristea-Enache \u2013 pot fi cotate cu \u201emagna cum laude\u201c \u00een comparatie cu realitatea bruta, fictiunea depasind peste masura firavele manifestari de rezistenta. Desigur, altfel aveau sa se petreaca lucrurile \u00een anii urmatori. Dupa un scurt interimat, c\u00e2nd la Tinerimea Rom\u00e2na, nou-\u00eenfiintata, s-a aflat Pompiliu Macovei, acelasi partid a desemnat-o pe Constanta Craciun \u00een fruntea Tineretului Progresist, devenita organizatie de masa, cu sanse de afirmare. Moment prielnic pentru Paul Cornea de a se face cunoscut \u00een ochii unei doamne, care, intelectuala de buna calitate, nu putea sa nu-i remarce inteligenta, cultura ce-l deosebea kilometric de companioni. Nu-i de mirare ca mai t\u00e2rziu Paul Cornea se va numara printre secretarii Uniunii Tineretului Muncitoresc, promovat ca om de carte, din pacate subordonat unui balaoaches de doi bani, pe care n-am cum sa-l uit, de c\u00e2nd, la o manifestatie, si-a stins o tigara \u00een ceafa unui \u201eburghez\u201c de pe trotuar, ce pacatuia, bietul om, prin vestimentatie, palarie si cravata, plus o burta de mitropolit. Ma \u00eentep cu acul si renunt sa ma refer la profilul si profitul colegilor confratelui meu, ajunsi ulterior ministri si ambasadori, pe care, volens, nolens, i-a suportat cu stoicism. Despre toate am scris, despartindu-ma de trecut r\u00e2z\u00e2nd, desi atunci mi-a cam iesit r\u00e2sul prin piele. Parasisem de buna voie Partidul Muncitoresc Rom\u00e2n, pastr\u00e2nd din noua organizatie de cur\u00e2nd \u00eenfiintata: Uniunea Tineretului Muncitor (si nu UTC, cum afirma intervievatul la pagina 87) figurile luminoase ale unor conducatori cinstiti, de buna credinta, ca Paul Cornea, Petre Lupu si Cornelia Filipas, oameni spalati, dar si limpeziti. \u00cenca de mult, nu m-a mirat de ce, pe nesimtite, au fost marginalizati de \u201eserviciile\u201c marelui raposat, care, \u00eencetul cu \u00eencetul, l-au ajutat si pe el sa ajunga, mai rau, la zid.
\nLepad\u00e2ndu-se de Satana, Paul Cornea are meritul de a reconstitui procesul sinuos al unor autentice transformari sufletesti, mai mult dec\u00e2t credibile. \u00cen linii mari, pragurile evolutiei sale ni-l prezinta deopotriva \u00eenvingator si \u00eenvins, \u00eentr-o lume incapabila sa-si discearna valorile. Except\u00e2nd \u00eencrederea acordata, nu institutiile \u00een care a activat l-au onorat, ci invers. Cei care au avut contact cu el \u00een organizatia de tineret au cunoscut un om cu totul diferit de multi interpusi, robotizati \u00een actiune si lozincari \u00een comunicare, incapabili sa priceapa ceva peste sarcinile trasate, fara sa se \u00eentrebe de rostul lor si \u00eencotro se \u00eendreapta.
\nUlterior, promovat cu functii de raspundere \u00een Departamentul Culturii (sub diversele sale titulaturi), Paul Cornea s-a dovedit un excelent organizator, cultiv\u00e2nd bune raporturi cu toti creatorii de frunte, la \u00eenceput cu dramaturgii, regizorii si actorii de frunte, preocupat nu doar de cadrul institutional, ci si de conditiile lor de viata. Azi, cine-ar putea crede ca a fost o vreme c\u00e2nd Directia Generala a Teatrelor nu se ocupa doar de repertoriul lor, altminteri extrem de variat, ci si de repartizarea de locuinte artistilor merituosi, de existenta unui restaurant al lor, \u00een regim de bar, unde, de seara p\u00e2na dimineata, erau serviti la preturi modice?! Extrem de comunicativ cu subordonatii si colaboratorii din afara institutiei, se impunea prin elocinta, prin harul de a-si argumenta un punct de vedere, atent la opinia celor cu care intra \u00een contact. Parca-l aud din zilele c\u00e2nd mi-a fost dat sa lucrez cu el la Directia Generala a Editurilor: \u201eC\u00e2nd discutati cu un autor despre o carte, nu faceti imprudenta sa tabar\u00e2ti pe neajunsuri, \u00eenainte de a-i vorbi despre ce v-a placut \u00een ea. Plecati de la convingerea ca, indiferent de opiniile voastre, autorul este suveran pe opera lui. Cautati sa va argumentati punctul vostru de vedere si, mai ales, determinati redactiile din edituri sa procedeze la fel. \u00cen cazul unor litigii, nu evitati sa apelati la un al treilea, un referent ales la nevoie de ambele parti\u201c. Nu pretind ca reproduc \u00eentocmai vorbele rostite demult, ca nu-s reportofon, dar \u00een esenta sunt aceleasi. Auzite astazi, ele nu spun mare lucru, dar asamblate \u00een contextul anilor de-atunci, c\u00e2nd badarania era confundata cu exigenta, au darul s-arunce o lumina aparte peste cel care le rostea. Spre mirarea noastra de odinioara \u2013 care cunoscuseram p\u00e2na atunci destui milogi far’ de carte, pusi sa-i conduca destinele \u2013 Paul Cornea a fost demis din functia de director general al editurilor. De ce? Dumnezeu stie. Desi, daca reintru \u00een pielea de atunci, nu pot sa omit machiavelismul lui Leonte Rautu, o vulpe sireata, limitat intelectualiceste, dar creditat de bucataria ideologica moscovita. Revenit dintr-un spital sovietic \u2013 dupa vreo trei luni de la accidentul aeronautic cu delegatia rom\u00e2na la Congresul XX al PCUS \u2013 trebuia sa demonstreze debandada ideologica ce ar fi avut loc \u00een lipsa lui. \u00cen sinea sa,\u00a0 avea cu siguranta valoarea lucrurilor, fiindca altminteri nu insista ca \u201edeviatorul\u201c sa recidiveze la Cinematografie. \u00cel stia capabil, ceea ce avea sa si dovedeasca pe noul tar\u00e2m de activitate. Secondat la Studioul Buftea de Ion Florea, un excelent gospodar, Cornea a izbutit sa reorganizeze o institutie macinata de orgolii marunte, izbutind sa puna bazele unei productii fara de egal \u00een tara noastra, de la Leon Popescu p\u00e2na-n ziua de azi. Daca la Directia Generala a lasat \u00een urma lui planuri de perspectiva \u00een domeniul valorificarii patrimoniului national, valabile p\u00e2na azi \u2013 din pacate abandonate \u2013, la studioul de cinematografie a creat un portofoliu bogat, care, ani de-a r\u00e2ndul, a permis realizarea multor filme de calitate. A m\u00e2nuit fonduri uriase de bani, iar modestia traiului familial i-a ramas tagada pentru cinstea-i desav\u00e2rsita. Rara avis atunci si acum. Te-ai fi asteptat ca vechiul regim sa-i fie recunoscator p\u00e2na la capat. As! L-a p\u00e2ndit din umbra ca pe un individ dat \u00een urmarire generala. Ideea de a comanda mai multe scenarii pe aceeasi tema si a-l selecta pe cel mai bun \u2013 masura excelenta \u00een perspectiva calitatii unui film \u2013, i-a fost imputata, alaturi de multe murdarii de care nu se facea cu nimic vinovat. O afirm ca unul care, la vremea respectiva, fusesem \u00eensarcinat sa analizez munca redactionala a Studioului. (Pentru ca atunci mi-am \u00eengaduit sa am o alta parere fata de acuzele deja formulate, am fost matrasit din comisie.)
\nPrecum \u201eSpovedania unui \u00eenvins\u201c, al lui Panait Istrati, memorialul de calatorie \u00een timp al lui Paul Cornea apartine unui \u00eenvins. Nu \u00een profesie \u2013 cu realizari de-a dreptul de invidiat \u2013, ci \u00een credinta idealista a fauririi unei lumi mai bune, \u201epentru cei multi, umili\u201c, ca sa ma folosesc de-o dedicatie a lui Rebreanu. Fara sa-si fi propus, este cartea celor care, ca si el, au pornit adolescentin cu nobile intentii pe un drum \u00eenfundat. Pagubasi, ne-am \u00eentors dupa jumatate de secol \u00een locul de unde am pornit. Cu deosebirea ca, \u00een 1944, am lasat \u00een urma o lume c\u00e2t de c\u00e2t asezata, \u00een schimbul alteia, croita aprig. Istoriceste, fostii mosieri, \u201eboieri de vita veche\u201c \u2013 ridicati din generatie \u00een generatie, de mult r\u00e2nduiti \u00een cimitire \u2013, sunt \u00eenlocuiti cu altii, de vita salbatica, rasariti la un colt de cotitura, \u00eentre codul civil si cel penal. Sa tot duci dorul Comanestenilor lui Duiliu Zamfirescu si al Vorvorenilor lui Petru Dumitriu. \u00cen comparatie cu martafoii si spagarii noii protipendade, p\u00e2na si Dinu Paturica ram\u00e2ne un dulce copil.
\nCe-a fost a fost. Mai important este cum va fi!
\n\u00cen original, cartea lui Panait Istrati se intituleaza: \u201eVers une l’autre flamme\u201c. Care sa fie flacara asta, Dumnezeu stie. Ajuns la senectute, \u00eei doresc confratelui Paul Cornea s-apuce sa vada macar chibritul care va scapara aceasta flacaruie.
\nLa multi ani, domnule Cornea!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e2ndva, \u00een anii tineretii, \u00eentr-o adunare generala, unde aveam onoarea sa fiu pus \u00een discutie pentru ca, la \u00eenghesuiala, calcasem morala proletara cu o doamna \u2013 pentru care, zau, merita sa fii si exclus din partid \u2013, un coleg s-a apucat sa ma \u201eajute\u201c cu o critica tovaraseasca spre a ma curata de pacatul de… Cite\u0219te mai mult »Doi pasi inainte, unul inapoi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10027,24,10028],"class_list":["post-17479","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ce-a-fostcum-a-fost","tag-daniel-cristea-enache","tag-paul-cornea"],"views":1827,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17479","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17479"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17479\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17479"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17479"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17479"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}