{"id":17473,"date":"2014-01-16T13:01:59","date_gmt":"2014-01-16T11:01:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17473"},"modified":"2014-01-16T13:01:59","modified_gmt":"2014-01-16T11:01:59","slug":"aproape-toate-s-vechi-in-noul-an","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/aproape-toate-s-vechi-in-noul-an\/","title":{"rendered":"Aproape toate-s vechi \u00een noul an"},"content":{"rendered":"

Prin omagiul adus lui Nelson Mandela la disparitie si desemnarea Papei Francisc drept Omul anului, 2013 ne plaseaza \u00een lumea aspiratiilor si mai putin \u00een cea a ratiunii. Cum pacea a devenit marfa cea mai scumpa pe piata lumii globalizate, va trebui sa \u00eenvatam sa ne obisnuim cu putin, daca nu chiar cu raul.<\/strong> <\/em>
\nInitiative, deocamdata initiative<\/strong>
\nAnul 2013 a \u00eenceput cu razboiul din Mali si s-a sf\u00e2rsit cu cel din Republica Centrafricana, doua initiative belicoase \u00een care s-a implicat Franta socialistului Hollande. Se \u00eent\u00e2mpla tocmai c\u00e2nd americanii \u00eesi propusesera sa-si retraga trupele din Afganistan si sa-si mai odihneasca soldatii trimisi \u00een prea multe cotloane ale pam\u00e2ntului. \u00cen 2013, Rusia si Statele Unite au avut doua initiative \u00een directia pacii, ambele tin, de asemenea, de sperante. Moscova l-a constr\u00e2ns pe presedintele sirian Bachar al-Assad sa accepte distrugerea arsenalului chimic, dar nu si sa \u00eencheie razboiul. Washingtonul a avut ideea instalarii unui sistem de supraveghere internationala \u00een Valea Iordanului pe care Tel Avivul l-a respins deja. La 5 ianuarie, Youval Steinitz, ministrul israelian al Relatiilor internationale, a declarat: \u201eSecuritatea trebuie sa ram\u00e2na \u00een m\u00e2inile noastre. Toti cei ce propun o solutie care presupune o desfasurare de forte internationale cu politisti palestinieni sau mijloace tehnologice nu \u00eenteleg nimic din Orientul Mijlociu\u201c. Perspectivele pacii \u00een 2014 nu difera de cele din 2013: un nou razboi \u00een Africa; cel din Siria nu s-a stins; Egiptul, Irakul, Iranul, Sudanul de Sud sunt pe punctul de a exploda din nou. Conferinta de pace \u00een Orientul Apropiat ram\u00e2ne sub semnul dubiilor. Mai aproape de noi, Turcia lui Erdogan nu se simte bine \u00een largul democratiei, iar tensiunile acumulate \u00een Ucraina dau frisoane Europei. Un ziarist spunea ca 2013 a fost anul convocarilor record a nemultumitilor pe retelele de socializare. Recordul poate fi depasit \u00een 2014.<\/p>\n

Relieful politic al Europei<\/strong>
\nReinvestirea doamnei Merkel \u00een al treilea mandat ar trebui sa echivaleze cu deblocare unor actiuni majore, multe dintre acestea privesc pacea si razboiul. Dar lucrurile nu stau chiar asa. La summit-ul din 19-20 decembrie, \u00een Consiliul Europei s-a \u00eenregistrat un nou esec al proiectului politicii de securitate si aparare europeana. Ceea ce vrea Parisul nu vrea Londra si nu intereseaza Berlinul. Proiectul este costisitor si\u00a0 lumea stie ca… neamtul plateste. Dar nimic nu irita mai mult pe germani, cum scria un ziarist, dec\u00e2t sa auda: Germania sa plateasca. Asa \u00eenc\u00e2t Berlinul s-a folosit de statutul lui de ostatic al pacifismului constitutional (impus chiar de statele \u00eenvingatoare, \u00een 1945) si a spus ca securitatea si apararea comuna mai pot astepta.
\nRelieful politic al Europei se articuleaza cu dificultate. Criza din ultimii ani a complicat constructia unor legaturi \u00eentre prezent si viitor, ceea ce a facut sa sporeasca euroscepticismul \u00een democratiile bogate din Vest si sa atenueze entuziasmul pentru integrare al democratiilor sarace din Est. \u00cen ultimii ani a pierdut din aplomb \u2013 si nu este rau \u2013 ideologia \u201estatului minimal\u201c si au cucerit teren interesul national si orgoliul identitar. Devine, \u00eensa, grava adversitatea unor guverne fata de libera circulatie a fortei de munca. Unii occidentali sunt preocupati acum doar de libera circulatie a intereselor orientale care, \u00een interiorul Uniunii Europene, ram\u00e2ne esentialmente antidemocratica si anticonstitutionala.
\nDupa ce criterii judecam <\/strong>
\nadversarul?<\/strong>
\nDupa interese sau dupa posibilitatea de a-l folosi, \u00eenteleg de la fostul ministru de Externe francez Hubert V\u00e9drine. Rationamentul este produs \u00een contextul relatiilor Uniunii Europene cu Rusia. \u00cen 2013 a continuat sa se consolideze puterea Rusiei si, odata cu aceasta, sa creasca apetitul Kremlinului de confruntare cu Occidentul. Presedintele Putin este tot mai des perceput de occidentali ca adversar. Entuziasmul pentru parteneriatele Rusiei cu NATO si Uniunea Europeana a disparut, nevoia acestora abia daca mai este evocata la reuniunile statutare sau la aniversari. Mai puternic dec\u00e2t oric\u00e2nd, liderul de la Kremlin este din ce \u00een ce mai putin dispus la concesii. V\u00e9drine are o explicatie. Putin, afirma el, \u201eeste un lider cu o mare autoritate, \u00eenca foarte bine sustinut \u2013 mai mult dec\u00e2t a fost \u00een primele mandate, c\u00e2nd popularitatea lui se ridica \u00een permanenta la 70% \u2013 pentru ca rusii au pastrat amintirea haosului care a urmat sf\u00e2rsitului URSS si al perioadei Eltin. De altfel, avem o mare sansa ca, tin\u00e2nd cont de situatia \u00een care au trait rusii \u00eencep\u00e2nd din 1992, dupa sf\u00e2rsitul URSS, \u00een Rusia nu a aparut ceva mai rau dec\u00e2t Putin… Noi, \u00een Occident, \u00een special cei din Europa si \u00eenca si mai mult cei din Franta, \u00eel judecam dupa criteriile noastre. Din acest punct de vedere, Putin este foarte criticabil dar aceasta nu conduce la o analiza realista a Rusiei de azi sau a ceea ce reprezinta Putin. Nu putem sa avem ca singura atitudine \u2013 aici vorbesc at\u00e2t de media c\u00e2t si de lumea politica \u2013 aceea de a-l detesta pe Putin; viziunea este \u00eengusta. Exista si Rusia… Acum, Putin este contestat de o aripa a clasei mijlocii culte urbane (ruse, n.n.) care ar vrea un sistem mai european… (Pentru aceasta, n.n.), Putin apare ca un despot teribil care trebuie \u00eenlaturat prin manifestatii urbane, ceea ce nu este deloc posibil. Germania nu are o astfel de politica \u00een relatiile cu Rusia\u201c.
\nAltceva, daca se poate<\/strong>
\nNoi, europenii, intram \u00een 2014 cu sperantele pe care ni le punem \u00een schimbarea Comisiei Europene si \u00een alegerile pentru Parlamentul European. Desi semnele nu sunt cele mai bune, asteptam o politica realista europeana, constructiva si democratica. Vremurile grele nu s-au sf\u00e2rsit si nu este cazul ca destinul europenilor sa mai fie lasat pe m\u00e2inile unor improvizatori sau combinatori, cum s-au dovedit cei din actuala Comisie Europeana. Binomul franco-german pare obosit. Germania este tot mai puternica iar Franta s-a complicat \u00een Africa. La summit-ul din decembrie, Consiliul European a hotar\u00e2t crearea Uniunii bancare europene. Istoria recenta arata ca Germania preia rapid, pe cont propriu, initiativele comunitare. Este de asteptat ca Berlinul sa nu scape din vedere avantajele\u00a0 ce decurg din proiectul de integrare bancara. Un semnal \u00eel avem deja. Presedintele Bancii Centrale a Germaniei avertizeaza ca este \u00eenselator calmul de pe pietele financiare; criza, chiar daca s-a domolit, poate reizbucni \u00een 2014. Cum nemtii dispun de cea mai puternica banca din Europa, p\u00e2na la preluarea controlului de la Berlin asupra Uniunii bancare nu sunt prea multi pasi de facut. De aceea, macar aceasta initiativa ar merita sa beneficieze de experienta britanica \u00een materie. Indiferent cine s-a aflat la guvernare \u00een Germania, pentru Berlin a primat interesul german. Sa nu ne asteptam la o\u00a0 \u201ealta madame Merkel\u201c dec\u00e2t cea pe care o cunoastem. Imediat dupa \u00eenvestitura, cancelara a confirmat ca nu va renunta la revizuirea tratatelor si reformarea, sub control, a institutiilor europene. Intrarea social-democratilor la guvernare nu schimba lucrurile iar socialistii lui Hollande nu trebuie sa spere \u00een minuni. \u201eCeea ce uneste CDU al doamnei Merkel si SPD al lui Sigmar Gabriel, scria un analist, are la baza ceva mult mai profund dec\u00e2t convingerile politice, anume credinta \u00een Germania. Adica sentimentul national german\u201c.
\nSub imperiul lui daca<\/strong>
\nLa \u00eenceput de an, multe ram\u00e2n sub imperiul lui daca. \u201eDaca, dupa constelatiunea \u00eemprejurarilor celor din urma am pune oroscopul anului ce vine, nu multa speranta ne-ar inspira, nu multa bucurie ne-ar face. Din nou cestiunea Orientului sau mai bine a \u00eempartirii \u00eemparatiei otomane e obiectul ce preocupa lumea politica si se poate ca evenimentele din Egipet sa fi fost cel dint\u00e2i stadiu al desfasurarii cestiunii. \u00cen adevar dupa \u00eenfr\u00e2ngerea insurectiunii, a \u00eenceput a se desena cu claritate alianta austro-germana si a se da pe fata \u00eenarmarile Rusiei. Franta, (este) gata de a fi privitoarea interesata la uriasa ciocnire dintre lumea slava si cea germana…\u201c. Acest tablou al ciocnirilor dintre actorii puternici ai istoriei era trasat cu 130 de ani \u00een urma. \u00cen buna parte, cu unele schimbari, el este valabil si azi. Ca si cel privind destinul popoarelor mici, \u00een r\u00e2ndul carora intra si cel rom\u00e2nesc: \u201ePoporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despartire \u00eentre furtuna ce vine din Apus pentru a \u00eent\u00e2mpina pe cea din Rasarit. Oricare ar fi soarta armelor, oricare norocul razboiului, oric\u00e2t de \u00eenteleapta va fi politica micului popor, rezultatul evenimentelor va fi totusi stabilirea unei preponderente politice, pururea fatala noua, chiar daca nu ne-ar ameninta cu nimicirea totala\u201c. Aceste ultime doua citate sunt din articolul lui Mihai Eminescu \u201eLa un An nou\u201c aparut \u00een ziarul \u201eTimpul\u201c, la 1 ianuarie 1883.
\n\u00cen acest miez de ianuarie se cuvine sa ne amintim de Eminescu \u2013 steaua care a rasarit pentru rom\u00e2ni si care nu s-a stins \u00eenca. Si sa \u00eenvatam din cugetarile lui.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prin omagiul adus lui Nelson Mandela la disparitie si desemnarea Papei Francisc drept Omul anului, 2013 ne plaseaza \u00een lumea aspiratiilor si mai putin \u00een cea a ratiunii. Cum pacea a devenit marfa cea mai scumpa pe piata lumii globalizate, va trebui sa \u00eenvatam sa ne obisnuim cu putin, daca nu chiar cu raul. Initiative,… Cite\u0219te mai mult »Aproape toate-s vechi \u00een noul an<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5471,10020,748,10021,6387,1447,2980,9977,6072,6386,10019],"class_list":["post-17473","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-bachar-al-assad","tag-egiptul","tag-irakul","tag-iranul","tag-israel","tag-nelson-mandela","tag-orientul-apropiat","tag-republica-centrafricana","tag-sudanul-de-sud","tag-turcia","tag-ziarul-timpul"],"views":2137,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17473","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17473"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17473\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17473"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17473"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17473"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}