{"id":17471,"date":"2014-01-16T12:59:03","date_gmt":"2014-01-16T10:59:03","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17471"},"modified":"2015-01-15T15:58:43","modified_gmt":"2015-01-15T13:58:43","slug":"anul-cultural-2013","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/anul-cultural-2013\/","title":{"rendered":"Anul cultural 2013"},"content":{"rendered":"

Nu stiu daca sunt cea mai potrivita persoana pentru a face un bilant al anului cultural 2013, dar cred ca, \u00een tara \u00een care s-au facut ceremonii de inaugurare ale unor \u201eautostrazi\u201c de 9 kilometri, duc\u00e2nd de nicaieri catre niciunde, bilanturile adevarate, de final de etapa, sunt necesare. Cel putin ca sa nu uitam raportul \u00eentre ceea ce trebuia sa facem si ceea ce am facut.<\/strong><\/em>
\nPrivit conventional \u2013 si mai ales la suprafata \u2013, anul cultural 2013 a fost unul normal. A fost anul (\u00eenca) unei editii de exceptie a Festivalului George Enescu, al unor filme rom\u00e2nesti multi-premiate pe plan international (cu \u201ePozitia copilului\u201c, de Calin Netzer, cap de afis), al celor doua t\u00e2rguri internationale de carte la care literatura rom\u00e2na a fost frumos reprezentata (Salonul de la Paris si T\u00e2rgul de la G\u00f6teborg), al Premiului International pentru Literatura atribuit Ioanei P\u00e2rvulescu, al celor doua editii Bookfest si Gaudeamus (din care cel putin ultimul a fost un real succes)… Au continuat sa apara carti importante, revistele culturale au fost si ele prezente la \u00eent\u00e2lnirea cu cititorii, s-au vernisat expozitii exceptionale… Despre toate s-a scris \u00een presa, iar cititorii sunt la curent cu v\u00e2rfurile unui an cultural care, \u00een principiu, n-a fost mai rau dec\u00e2t altele.
\nTotusi, la o privire mai atenta, 2013 a fost anul unor mari si rasunatoare esecuri, care pun \u00een discutie \u00eensasi capacitatea culturii rom\u00e2ne de a face fata si \u00een anul care urmeaza.
\nCaci cel mai mare esec al anului 2013 \u00eel reprezinta incapacitatea de a face din cultura un domeniu strategic. Am asistat la un esec institutional al celor doua cele mai importante institutii \u2013 inclusiv ca buget \u2013 care au ca menire sustinerea si organizarea cadrului general de activitate \u00een materie de cultura.
\nMinisterul Culturii, din pacate, a esuat \u00een realizarea primului punct din programul asumat pentru 2013: si anume, cel de scoatere a patrimoniului arheologic daco-roman din uitare si provincialism si transformare a lui \u00eentr-un punct de referinta pe harta culturii rom\u00e2ne si europene.
\nS-ar putea spune ca este vorba despre bani si despre bugetul insuficient alocat, an de an, culturii de catre niste finantisti care nu \u00eenteleg ca nici o economie nu se relanseaza cu putinii bani pe care \u00eei obtine din subfinantarea culturii. Nu despre asta vreau sa vorbesc aici: am facut-o nu de mult, printr-o serie de editoriale \u00een care am abordat chestiunea relatiei dintre cultura si bani. Ci despre esecul institutional. Pentru ca Ministerul Culturii a alocat, paradoxal, mai multi bani \u00een 2013, pentru lucrarile la cetatile daco-romane din Muntii Orastiei, dec\u00e2t o facuse p\u00e2na acum, iar lucrarile de excavatie arheologica au facut progrese frumoase. Din pacate, a lipsit o coordonare a eforturilor si, mai ales, a lipsit o strategie clara, care sa stabileasca unde se doreste sa se ajunga si care este lista de prioritati, astfel \u00eenc\u00e2t sa nu asteptam anul 2053 pentru a valorifica enormul potential al respectivelor situri arheologice. Au lipsit, de asemenea, si banii europeni, semn ca au lipsit proiectele. Iar fara bani europeni, e greu de crezut ca siturile daco-romane din Transilvania pot fi conectate la un circuit european al patrimoniului.
\n\u00cen primul r\u00e2nd, a ramas foarte confuza arondarea institutionala a activitatilor din zona siturilor arheologice. Din c\u00e2te \u00eenteleg, ele ram\u00e2n a fi coordonate pe plan local, desi este evident de decenii bune ca pe plan local, cu tot respectul fata de bunele intentii, nu exista capacitatea stiintifica si administrativa pentru a fi scoase din provincialism si valorificate ca bunuri de patrimoniu national. Nu se reuseste nici macar exproprierea suprafetelor de teren sub care se afla vestigiile Sarmizegetusei dacice si, respectiv, romane. Desi proprietarii nici macar nu exploateaza agricol \u00een mod corespunzator respectivele terenuri, retrocedate (Dumnezeu stie cum!) dupa 1989. Drumurile de acces ram\u00e2n mizerabile, grupul sanitar este demn de Biafra, publicitatea si indicatoarele lipsesc cu desav\u00e2rsire.
\nNemaivorbind ca se continua, \u00een lipsa unei liste de prioritati, cu lucrari de detaliu \u00een diverse puncte, \u00een locul amenajarii, dupa practicile arheologice \u00een materie, a ceea ce este deja excavat si are o anumita marime si importanta, simbolica si vizuala. Ca sa dau un exemplu, coloane de c\u00e2tiva metri \u00eenaltime stau \u00een continuare tr\u00e2ntite \u00een iarba, \u00een loc de a fi ridicate \u00een picioare, \u00een spatiile \u00een care se aflau odinioara, spre a da vizitatorilor o idee mai exacta despre grandoarea capitalei Daciei Felix. Desi exista de multi ani studii temeinice cu privire la arhitectura locului, nu s-a facut absolut nimic pentru refacerea unor portiuni mai ample de imobile, pentru care exista si materialele initiale, si o o idee clara despre aspectul lor originar.
\n\u00cen fine, responsabilii din Ministerul Culturii nu s-au ostenit, pe tot parcursul anului 2013, sa organizeze nici macar o singura \u00eent\u00e2lnire cu oficialii din turism, spre a vedea macar ce se poate face pentru ca aceste vestigii arheologice de valoare europeana sa fie repuse pe harta turistica a Rom\u00e2niei. Eventual, \u00een locul freudienei frunzulite a d-nei Udrea…
\nTot din zona patrimoniului vine si cel de-al doilea esec de amploare al anului cultural 2013: restaurarea complexului br\u00e2ncusian al \u201ePortii Sarutului\u201c din T\u00e2rgu Jiu. Care, desi vizeaza un obiect de patrimoniu modern, are aceeasi cauza ca si cel privind cetatile daco-romane: incapacitatea autoritatilor locale de a face fata, stiintific si administrativ, misiunii de ocrotire a patrimoniului cultural national.
\nConcret, s-a restaurat \u201ePoarta Sarutului\u201c, iar rezultatul este decolorarea \u2013 pe moment, nici macar nu se stie c\u00e2t de grava, caci se pare ca si unii specialisti sunt interesati sa puna batista pe tambal \u2013 pietrei din care este sculptata. Las\u00e2nd la o parte faptul ca erau destule borduri de pus \u00een orasele judetului Gorj pentru ca \u201evecinii\u201c politici sa se \u00eembogateasca fara a distruge una dintre cele mai valoroase sculpturi din tara, se pune \u00eentrebarea daca este normal ca asupra destinului unei opere de patrimoniu national, nu local, sa decida primarul si consilierii locali. A caror competenta \u00een materie de restaurare de opere de arta este, probabil, destul de limitata. \u00censasi ideea de a \u201erestaura\u201c o opera de arta pe care \u00eensusi creatorul ei a g\u00e2ndit-o ca fiind localizata \u00een aer liber \u2013 deci supusa intemperiilor si unor degradari limitate inerente spatiului deschis \u2013 pare cel putin bizara, caci \u201ePoarta Sarutului\u201c, ca si celelalte opere br\u00e2ncusiene din T\u00e2rgu Jiu, nu este o banca \u00een parc, ca sa aiba nevoie de o vopsea proaspata \u00een fiecare primavara. Daca integritatea ei structurala si echilibrul Portii erau \u00een regula (si erau, o stie oricine a trecut prin T\u00e2rgu Jiu \u00eenaintea \u201erestaurarii\u201c), ea trebuia lasata \u00een pace. Pentru Br\u00e2ncusi nu avea absolut nici o importanta culoarea pe care o capata piatra \u00een timp, ba chiar afirm fara ezitare ca luase \u00een calcul alterarea ei naturala. Nu culoarea pietrei este esentiala \u00een sculptura lui Constantin Br\u00e2ncusi, ci atingerea acelor volume esentiale, care trimit la marile arhetipuri sculpturale ale civilizatiei rom\u00e2nesti traditionale.
\nSimplul fapt ca nici macar evidenta nu a oprit \u201ebunele intentii\u201c locale din a distruge o opera esentiala a patrimoniului national ne atrage atentia ca teoria conform careia \u201eoamenii locului\u201c administreaza valorile din parohia lor mai bine dec\u00e2t \u201eoamenii de la centru\u201c e, cel putin \u00een Rom\u00e2nia, falsa. Nu suntem o tara cu o cultura si un nivel de educatie at\u00e2t de ridicate \u00eenc\u00e2t sa genereze si pe plan local suficienta competenta si responsabilitate pentru ca administrarea patrimoniului national sa fie data pe m\u00e2na \u201eoamenilor locului\u201c. De c\u00e2te ori s-a \u00eent\u00e2mplat asta \u2013 iar exceptiile de tipul Sibiului nu fac dec\u00e2t sa confirme regula \u2013, s-au \u00eent\u00e2mplat nenorociri, iar punerea \u00een valoare a patrimoniului s-a transformat \u00eentr-o suita confuza de demersuri \u00eenecate \u00een provincialism.
\n\u00cen fine, un alt insucces al anului cultural 2013 l-a constituit nereusita, cel putin \u00eentr-o prima faza, a procesului de reforma a Institutului Cultural Rom\u00e2n.
\nNu am fost deloc un admirator al fostei echipe a domnului Horia Roman Patapievici, care, desi a facut multe lucruri bune, a si distrus destule lucruri bune facute de echipa anterioara, a domnului Augustin Buzura. Si a instaurat un stil de lucru bazat pe \u201egrupuri\u201c culturale, ca sa nu spun gasti: cine nu facea parte din ele, nu avea nici o sansa sa patrunda \u00een vreun fel la ICR. Banul public, de asemenea, a fost gestionat fara nici o preocupare privind rezultatele cheltuirii sale.
\n\u00censa nici echipa care a condus ICR \u00een prima parte a anului nu a reusit sa repuna lucrurile pe fagasul normal. Succesul evident al participarii Rom\u00e2niei la Salonul International de Carte de la Paris, din martie, a fost din pacate umbrit de o comunicare deficitara si de o multime de decizii, nu neaparat grave, dar neclare (cum a fost cea de \u00eenfiintare a filialelor ICR \u00een teritoriu, al caror rost nu l-a vazut nimeni). Cea de-a doua parte a anului a fost ocupata de reorganizarea de dupa revocarea echipei Marga, ceea ce a facut ca, \u00een ciuda unor reusite foarte frumoase \u2013 cum a fost participarea la T\u00e2rgul de carte de la G\u00f6teborg \u2013, ICR sa fi contat mai putin \u00een anul cultural 2013. Ram\u00e2ne sa asteptam rezultatele reorganizarii promovate de echipa de sub conducerea domnului Lilian Zamfiroiu.
\nAnul 2014 \u00eencepe, \u00eensa, cu o mare amenintare pentru cultura rom\u00e2na: cea a disparitiei revistelor de cultura. Uniunea Scriitorilor are 8 publicatii, iar \u00een afara acestora mai exista \u00een tara 2-3 reviste de importanta nationala. Toate se zbat \u00een mari dificultati financiare, \u00een conditiile \u00een care nici pe plan local nu prea exista resurse spre a prelua unele din publicatiile amenintate, iar programele de finantare internationala de dinainte de 2007 au \u00eencetat odata cu intrarea Rom\u00e2niei \u00een UE. Revistele de cultura nu sunt importante doar ca imagine, ci sunt importante \u00een sine. Rom\u00e2nia moderna este, \u00een mare masura, produsul c\u00e2torva asemenea reviste, de la \u201eConvorbiri literare\u201c la \u201eViata rom\u00e2neasca\u201c si de la \u201eSburatorul\u201c la \u201eRom\u00e2nia literara\u201c. Disparitia lor ar fi o catastrofa intelectuala, caci ar disparea singurele platforme de dezbatere de idei din societatea rom\u00e2neasca, \u00een conditiile \u00een care presa propriu-zisa s-a tabloidizat si nu mai conteaza ca \u201emonitor\u201c al constiintei nationale. De asemenea, daca aceste reviste ar disparea, intelectualitatea medie ar ram\u00e2ne complet lipsita de nutrienti spirituali, caci cartile au devenit de mult prea scumpe pentru ca un profesor de liceu sa-si permita sa cumpere mai mult de una pe luna. Informatia culturala, ideile, dialogul sunt, pentru cei mai multi intelectuali rom\u00e2ni, mediate de reviste. Trebuie facut ceva, la nivelul Administratiei Fondului Cultural National, pentru ca revistele noastre de cultura sa continue sa apara. \u00cen fond, \u201eSamanatorul\u201c a aparut, \u00een 1901, cu subventie ministeriala, iar \u201eRevista Fundatiilor Regale\u201c, cu cea a Loteriei Nationale. \u00cen SUA, stat ultra-liberal, guvernul subventioneaza mai multe publicatii culturale, \u00eentre care la loc de frunte este prestigioasa revista \u201ePoetry\u201c.
\nDe fapt, principalul indiciu ca anul 2013 nu a fost, de fapt, un an prea bun pentru cultura rom\u00e2na sunt nelinistile cu care \u00eencepem anul cultural 2014.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu stiu daca sunt cea mai potrivita persoana pentru a face un bilant al anului cultural 2013, dar cred ca, \u00een tara \u00een care s-au facut ceremonii de inaugurare ale unor \u201eautostrazi\u201c de 9 kilometri, duc\u00e2nd de nicaieri catre niciunde, bilanturile adevarate, de final de etapa, sunt necesare. Cel putin ca sa nu uitam raportul… Cite\u0219te mai mult »Anul cultural 2013<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[10016,10017,4,10018,556],"class_list":["post-17471","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-anul-cultural-2013","tag-bookfest","tag-editorial","tag-gaudeamus","tag-ministerul-culturii"],"views":2868,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17471","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17471"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17471\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17471"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17471"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17471"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}