{"id":17449,"date":"2013-12-20T21:12:22","date_gmt":"2013-12-20T19:12:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17449"},"modified":"2013-12-20T21:12:22","modified_gmt":"2013-12-20T19:12:22","slug":"dana-schobel-roman-grafica-in-dar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dana-schobel-roman-grafica-in-dar\/","title":{"rendered":"Dana Schobel Roman, grafica in dar"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>O saptam\u00e2na p\u00e2na la Craciun. Toata lumea simte nevoia sa daruiasca ceva, sa bucure sufletul cuiva. Si ce dar mai bun poate exista dec\u00e2t o lume \u00eentreaga, ivita din mintea si din inima unui artist, \u00een fine trasaturi de condei si vesele sau evocatoare pete de culoare?<\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>E drept, \u00een spatele g\u00e2ndului stau si doua umbre de regret. Iubitorii graficii se vor bucura poate ca aceasta arta subtila si rafinata, at\u00e2t de putin pretuita \u00een zilele noastre, face obiectul unui articol. Celalalt motiv de tristete vine din faptul ca lumea de imagini si sensibilitate pe care o evocam poarta semnatura unei artiste care ne-a parasit: Dana Schobel Roman, de la a carei disparitie s-a \u00eemplinit, la \u00eenceputul acestei luni, un deceniu.<\/strong> <\/em><br \/>\nStranepoata a ziaristului Nicolae Batzaria, vestitul \u201eMos Nae\u201c, care a \u00eenveselit copilaria celor ajunsi acum la v\u00e2rsta a treia cu personajele povestilor sale, daca ar fi sa-l amintim numai pe Haplea, dar si a unui xilogravor din M\u00fcnchen, Victor Sch\u00f6bel, Dana Schobel Roman pare sa fi \u00eengemanat \u00een faptura sa cele doua mosteniri. Ele ar putea fi explicatia \u2013 daca este nevoie de vreuna \u2013, a capacitatii artistei de a trai visul si lumea feerica a copilariei si a talentului de a le face vizibile cu ajutorul liniei si formelor.<br \/>\nSi, desigur, viata alaturi de parintii ei, reputatul profesorul de la Academia de Arte din Bucuresti, Victor Schobel, si distinsa si neobosita cercetatoare a artei rom\u00e2nesti de la Muzeul National de Arta, Doina Schobel, n-a putut dec\u00e2t sa favorizeze un talent si o imaginatie artistica \u00een formare.<br \/>\n<strong>O lume luxurianta, \u00eentre <\/strong><br \/>\n<strong>hiperrealitate si metafora<\/strong><br \/>\nOpera Danei Schobel are multe fatete, de la grafica de sevalet la ilustratia de carte, mai ales cea pentru copii, dar nu numai, la genericele si decorurile pentru emisiuni televizate. \u00cen toate frapeaza prospetimea imaginii, ineditele asociatii de idei si formule artistice si, mai ales, \u00eembinarea fascinanta de umor, ironie, ludic si metafizic.<br \/>\nGrafica ei de sevalet este o lume fabuloasa, construita baroc din elemente ale realitatii si visului, \u00een care timpul si spatiul se dilata, \u00eenglob\u00e2nd secvente de poveste, nascute \u00een ritmul viu si vibrant al liniei, cu duct pe c\u00e2t de sigur, pe at\u00e2t de aparent lipsit de premeditare. Secvente cu rapeluri c\u00e2nd la suprarealism, c\u00e2nd la baroc, c\u00e2nd, prin arabescul liniei, la arta orientala.<br \/>\nTeme ce au b\u00e2ntuit dintotdeauna imaginarul omenirii, cum ar fi timpul, transpar din spatele orologiului din \u201eClepsidra sau visul scaunului\u201c ori din \u201eVisul v\u00e2nzatorului de antichitati\u201c sau din \u201eOmagiul clipei\u201c, locul omului \u00een lumea \u00eenconjuratoare este aluziv trasat \u00een \u201eFata cu ramuri\u201c, cu ecourile ei Art Nouveau. Componenta culturala este vizibila aproape \u00een fiecare lucrare, dovada a interiorizarii unor idei cu tenta de universalitate. O regasim, pregnanta, \u00een \u201eMesaj de liniste si pace\u201c, cu elementele ei evocatoare si, mai ales, cu o punere \u00een pagina amintind de pictura metafizica, sau \u00een \u201eO alta Athena\u201c, sublim\u00e2nd \u00een c\u00e2teva simboluri o \u00eentreaga filosofie a \u00eentelepciunii si derapajelor produse \u00een numele ei.<br \/>\nSe \u00eencheaga sub ochii privitorului o lume luxurianta, cu personaje iesite din g\u00e2nduri si simtiri, c\u00e2nd devoalate, c\u00e2nd escamotate.<br \/>\nG\u00e2nduri si simtiri, vibr\u00e2nd \u00een ritmuri muzicale, at\u00e2t ca subiect, c\u00e2t si ca structurare a formelor oscil\u00e2nd \u00eentre hiperrealitate si metafora. Curbele \u00eesi raspund armonic \u00een \u201eCompozitie\u201c (\u201eFata viola\u201c), v\u00e2rtejul muzicii contopeste fiinta si instrument muzical \u00een \u201eFata violoncel\u201c. Tairi intense, \u00een real sau \u00een vis, ascunse uneori, cu un z\u00e2mbet complice, \u00een fata \u201eMastii\u201c.<br \/>\nO lume eclectica, debord\u00e2nd de imaginatie si sensibilitate, de repere culturale cu izvodiri profund subiective, pusa parca sub semnul \u00eentelepciunii, \u00eentruchipat de \u201eBufnita\u201c, imagine ambigua, \u00eentre intensitatea privirii si cochetaria penajului.<br \/>\n<strong>Eleganta spiritului si prospetimea desenului<\/strong><br \/>\nUniversul acesta fantastic, oniric se regaseste \u00een ilustratia de carte. Probabil ca ilustratiile ei din studentie la \u201eUn veac de singuratate\u201c, de Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez, l-ar fi \u00eenc\u00e2ntat pe autor.<br \/>\nLitografiile au o acuitate si o picturalitate remarcabile, ca si gravurile cu ac si aquatinta g\u00e2ndite fie ca ilustratie, cum sunt cele la \u201eMesterul Manole\u201c sau la \u201eMiorita\u201c, fie ca lucrari independente, ca o tumultuoasa \u201eCompozitie\u201c din 1975, realizata \u00een aquaforte si aquatinta. \u201eInfernurile\u201c sale din aproximativ aceeasi perioada surprind prin finetea detaliului, prin bogatia imaginatiei, prin unitatea compozitionala, mai ales \u00een \u201eInfern III\u201c, dominat si el de obsesia timpului, asa cum o arata cadranul de ceas central, a carui multitudine de simboluri cere o lectura atenta, ca si lectura plastica a compozitiei, cu personajele ei \u00een linii unduite, cu deformari expresive, cu luminile si umbrele ce decupeaza chipuri, brate, \u00eengeri si demoni.<br \/>\n\u00cen creion si acuarela, ciclul \u201eDaca as putea\u201c creeaza un basm \u00een sine, \u00een care accentele onirice, suprarealiste se detaseaza \u00een pagina cu un contur ferm, cu at\u00e2t mai sesizant, cu c\u00e2t elementele imaginii sunt mai neverosimile, fiecare luat \u00een parte si mai ales alaturarea lor. \u201eFata cu pensula\u201c, \u201eV\u00e2natorul\u201c, acesta din urma din ciclul \u201e\u00cent\u00e2mplari din lumea carturarilor\u201c, sunt o proba de maiestrie, cu liniile lor contur\u00e2nd precis formele sau ram\u00e2n\u00e2nd deschise pentru a prelungi silueta \u00een atmosfera care o \u00eenconjoara, cu tusele delicate de acurela, menite mai mult sa sugereze aerul, sa puncteze o unduire de par sau o planta ce se ramifica decorativ, ca \u00eentr-o stampa japoneza.<br \/>\nDar cele mai cunoscute ilustratii sunt cele ale cartilor pentru copii, un capitol bogat al operei Danei Schobel Roman. Pline de vivacitate, \u00eentr-o cromatica vie, debord\u00e2nd de umor, compozitiile dau viata personajelor si, mai ales, unei \u00eentregi galerii de animale cu atitudini si figuri umanizate. Pisici cu \u201ez\u00e2mbet\u201c sagalnic si cu priviri insinuante, ca \u00een \u201eCu bicicleta prin insula pestilor\u201c sau \u201e\u00cent\u00e2mplari din dictionar\u201c, de Grete Tartler, cai, c\u00e2ini uimiti sau nemultumiti, \u00een atitudini demne, broaste elegante, elefanti barcagii, capra, pestii \u00eensotesc personajele pitoresti din \u201eScoala de muzica\u201c, \u201eT\u00e2gul de animale mici\u201c, \u201eZebra si algebra\u201c sau \u201e\u00cent\u00e2mplari din dictionar\u201c de Grete Tartler. Cromatica este somptuoasa la printii si printesele din ilustratiile la \u201eBasmele\u201c lui Vladimir Colin, cu personajele lor profilate \u00een peisajul oriental, elementele Art Nouveau \u00eesi fac din nou aparitia \u00een imaginile la \u201ePentru copii si rafinati\u201c, de Max Iacob, vesela si nonconformista lume a circului, cu caruselul ei si personajele joviale, \u00eensoteste \u201eBroasca testoasa si scrumbia afumata\u201c, de Charles Cros, z\u00e2mbetul amuzat si ironic se ghiceste sub elegant desenatele costume din propria ei carte, \u201eCalatoria lui Radu\u201c, carte colorata si de colorat, care \u00eencearca sa prezinte evolutia vesmintelor din preistorie, trec\u00e2nd prin Mesopotamia mileniului III \u00ee.Ch. si Egiptul Antic, prin Evul Mediu european si China imperiala, p\u00e2na la costumele de scafandru, de tesatoare sau de otelar ale secolului XX.<br \/>\nTonurile sunt de obicei calde, portocaliu, rosu, galben, temperate de personaje desenate \u00een tus sau, alteori, reduse la griuri si sepia menite sa marcheze linia contururilor sau sa creeze lumini si umbre, ca \u00een \u201eAnna und die Uhren\u201c (\u201eAnna si ceasurile\u201c), de Richard Wagner.<br \/>\nCopiii pot calatori \u00een timp pentru a recupera o istorie a costumului, alaturi de \u201eRadu\u201c, sau se familiarizeaza prin desenele artistei cu universul poetic al Gretei Tartler, de exemplu, cu dimensiunile basmului \u00een \u201e1001 de nopti\u201c sau cu capodopere ale literaturii universale precum \u201eDavid Copperfield\u201c. Un tumult de viata, ce poarta sub z\u00e2mbetul sagalnic si jocul dezlantuit al fanteziei, o eleganta apartin\u00e2nd \u00een egala masura perfectiunii realizarii plastice si persoanei autoarei.<br \/>\n\u201eSunt de multi ani \u00een dialog cu literatura pentru copii, pe care o consider un gen foarte serios. Fiecare carte pe care am ilustrat-o a \u00eensemnat pentru mine o provocare, o experienta unica, asa cum scriitorul nu-si poate repeta trairile de la pagina la pagina. Cum ma apropii de aceasta literatura? \u201eUnde nu ma cheama textul, nu am placerea sa ilustrez, nu o fac, pentru ca nu-mi plac lucrurile pe jumatate\u201c, suna o marturisire, profesiune de credinta a Danei Schobel Roman.<br \/>\nIar Grete Tartler declara: \u201eAr fi dovada de narcisism sa spun ca Dana mi-a ilustrat cartile; de fapt, a fost un dialog pe picior de egalitate, ca \u00een sonatele pentru vioara si pian\u201c.<br \/>\n\u00cen alb si negru mai \u00eent\u00e2i, colorate mai t\u00e2rziu, genericele pentru emisiunile de televiziune, pe care le-a creat timp de douazeci si sapte de ani, poarta amprenta aceleiasi elegante, marcate de data aceasta de rigorile imaginii televizate, pastreaza aceeasi capacitate de comunicare si de impact asupra privitorului.<br \/>\nLa fel ca schitele ei de decor. Cu o exemplara economie de mijloace, cu capacitatea de a evidentia esentialul, multe dintre ele, cum ar fi cele pentru \u201eAlbumul Duminical\u201c al Ancai Sandu sau \u201eVitrina personajelor de opera\u201c s-au pastrat desigur \u00een memoria telespectatorior de la sf\u00e2rsitul anilor &#8217;70. Cine ar putea uita \u201eCioara\u201c ce introducea emisiunea \u201eUmor si muzica \u00een parcurile Bucurestiului\u201c, \u201eagatata\u201c de o frunza mai mare dec\u00e2t ea sau asist\u00e2nd dintr-un landou la \u00eent\u00e2mplarile ce aveau sa urmeze. Eleganta siluetelor negre \u00eentruchip\u00e2nd mitul lui Orfeu si Euridice, Primadona sau un muzician ce evoca imginea lui Verdi, este greu de gasit \u00een \u201ecopertile\u201c emisiunilor TV de astazi.<br \/>\nLumea ilustratiilor din cartile pentru copii \u00eesi gaseste si ea pandant \u00een genericele unor emisiuni ca \u201eTelealfabet \u00eentreaba-ma\u201c sau schitele de decor pentru filmul muzical \u201eScufita Rosie\u201c al Oanei Ionescu.<br \/>\nA creat\u00a0 pentru televiziune, \u00een afara genericelor, desene, machete grafice, elemente personalizate din carton sau plexiglas, decoruri virtuale pentru \u201eScoala vedetelor\u201c, decupaje cu istoria costumului, caricaturi pentru emisiunile de divertisment, portrete ale lui Caragiale si ale personajelor sale\u2026 Nu i-a fost straina grafica publicitara: afise de teatru si film, coperte de discuri pentru Electrecord, ilustratii pentru diafilme&#8230;<br \/>\n<strong>Mostenirea unui artist-reper al graficii rom\u00e2nesti<\/strong><br \/>\nDana Schobel a studiat grafica la clasa profesorului Vasile Kazar, la Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201c din Bucuresti. Absolvise Liceul \u201eNicolae Tonitza\u201c, unde \u00eel avusese \u00eendrumator pe Alexandru Calinescu Arghira, de la care a \u00eenvatat tehnica picturii pe sticla.<br \/>\nA \u00eenceput sa expuna \u00eenca din facultate si tot atunci a conceput prezentarea grafica si a colaborat cu desene la revistele \u201eIng\u201c, \u201eAmfiteatru\u201c, \u201eCutezatorii\u201c, \u201eViata studenteasca\u201c.<br \/>\nA participat apoi la expozitii de grup din tara si la diverse saloane internationale dedicate ilustratiei, la Barcelona, Brno, Bologna, Rijeka, Belgrad, Bratislava. A avut patru expozitii personale. Anul 1991 a fost marcat de doua. Prima, la Bucuresti, la Galeria \u201eGalateea\u201c, a doua la Galeria \u201eSan Vidal\u201c din Venetia. Aveau sa urmeze \u00eenca doua, la Viena si la Casa Americii Latine din Bucuresti, \u00eenainte de accidentul cerebral fatal din 2003.<br \/>\nA fost distinsa cu \u201ePremiul pentru cele mai frumoase carti pentru copii\u201c pentru volumele \u201eDe demult, cu elefantii\u201c (1984), \u201eT\u00e2rgul de animale mici\u201c (1985), \u201eScoala de muzica\u201c (1986), cu \u201ePremiul Tineretului\u201c pentru \u201eCalatoriile lui Radu\u201c (1984) si cu \u201eTrofeul micului cititor\u201c pentru \u201eZebra si algebra\u201c (1989).<br \/>\nA primit, \u00een 2003, post mortem, \u201ePremiul National\u201c, pentru ilustratia cartilor pentru copii si pentru \u00eentreaga activitate, conferit de Ministerul Culturii si Cultelor.<br \/>\nMai importante \u00eensa dec\u00e2t toate acestea sunt expozitiile retrospective organizate la sediul UNESCO-Rom\u00e2nia, la Palatul Parlamentului, \u00een 2004, la Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne si la Muzeul de Arta din Craiova, \u00een 2005, la Muzeul Cotroceni \u00een 2006.\u00a0 Manifestari care i-au pastrat opera \u00een actualitate, care au demonstrat prin calitatea lor ca Dana Schobel Roman si-a asigurat nemurirea.<br \/>\nSub \u00eengrijirea mamei sale, Doina Schobel, \u00een 2007 a aparut un impresionant album monografic, despre care poeta Grete Tartler scria: \u201eAdunata partial \u00eentr-un album, gratie mai ales perseverentei si gustului desav\u00e2rsit al doamnei Dorina Schobel (mama Danei, fost muzeograf la Muzeul de Arta al Rom\u00e2niei), opera Danei ilustreaza mai bine dec\u00e2t orice cuvinte ambivalenta lumilor \u00een care traia. Era vesela si diurna \u00een grafica pentru copii, dar misterioasa si nocturna \u00een grafica ei \u00abserioasa\u00bb, pe care a prezentat-o \u00een expozitii prin toata lumea. Un nelinistitor, faustic \u00abInorog\u00bb erudit, o chagalliana \u00abBunica\u00bb si o \u00abTrasurica\u00bb amintind de Jugendstil si Viena, o \u00abFata cu ceas\u00bb (chipul \u2013 un orologiu baroc din vienezul \u00abMuzeu al ceasurilor\u00bb) si o \u00abBufnita\u00bb nepasatoare de trecut si viitor (desi bufnita similara din grafica \u00abO alta Atena\u00bb se uita, totusi, catre trecut&#8230;), c\u00e2teva desene cu aer asiat (\u00abFata cu sfera albastra\u00bb, \u00abV\u00e2natorul\u00bb) sau venetian (ciclul \u00abMastilor\u00bb), precum si numeroasele \u00abcompozitii cu instrumente muzicale\u00bb (unde violoncelul, viola sau instrumentele de suflat prind viata si sugereaza substratul muzical, as spune mozartian, al desenelor Danei), toate acestea, \u00een echilibru cu lumea gravurilor si ilustratiilor de carte \u2013 care au o tenta mai degraba orientala \u2013 alcatuiesc o sfera dialogala desav\u00e2rsita\u201c.<br \/>\nPrin fantezia, inventivitatea, armonia si eleganta formelor, opera ei a atras elogiile criticii de specialitate. Opera, dar si autoarea. Regretata Maria Magdalena Crisan aprecia: \u201eDana Schobel a fost plasticianul nascut pentru a da expresie lumii fabuloase a copilariei. Desprins de timpul si spatiul real, universul creat de ea are o miza mult mai puternica dec\u00e2t impactul direct cu lumea \u00een care traim. Esenta creatiei sale este str\u00e2ns legata de principii morale sigure si sanatoase, de repere\u201c.<br \/>\nIar aprecierile colegilor nu au \u00eent\u00e2rziat nici ele. Un alt important grafician rom\u00e2n, Mircia Dumitrescu, sustinea ca, gratie ei, a aparut \u00een lume o scoala rom\u00e2neasca de ilustratie, referindu-se, mai ales la \u201eMuc cel Mic\u201c, volumul care a \u00eenc\u00e2ntat copilaria multora dintre cititori.<br \/>\nDana Schobel Roman a facut parte din stirpea artistilor vizuali pentru care lectura este o conditie existentiala.<br \/>\nZona de lectura pe care ea a acoperit-o a mers de la volumele de poezii semnate de Grete Tartler, deja amintite, p\u00e2na la \u201eProverbe rom\u00e2nesti si ale lumii romanice\u201c (2001) si la o serie de capodopere ale literaturii rom\u00e2ne si universale. Danei Schobel Roman i-a placut jocul, a avut puterea de a imagina, de a transpune \u00een imagine, cu simtul ludicului si cu o inspiratie dezlantuita, lucruri serioase si profunde. A prins \u00een arabescurile liniei ei proverbe, povestiri si poezii din multe culturi ale lumii. Suportul cultural si spiritual a conferit creatiei sale caracterul de joc secund, chiar \u00een cele mai aparent simple ilustratii pentru copii.<br \/>\nDin anul 2010, iubitorii de arta pot admira si studia desenele originale ale Danei Schobel Roman, donate Bibliotecii Nationale de mama artistei. Un fond ce reuneste ilustratiile alb-negru si color ale cartilor de povesti semnate de Grete Tartler, Marieta Nicolau si Silvia Nicolau, desene pentru generice de televiziune, litografii, linogravuri si acvaforte.<br \/>\nLucrarile Danei Schobel Roman se afla \u00een colectii de stat si particulare din tara si strainatate: Elvetia, Ungaria, Austria, Germania, Italia, Statele Unite ale Americii si Australia.<br \/>\nRevaz\u00e2nd creatiile Danei Schobel, devenite un reper \u00een grafica rom\u00e2nesca, ai sentimentul unei calatorii \u00een imaginarul universal. O calatorie \u00een care, sub z\u00e2mbetul sagalnic, copilaresc, se afla o profunda reflectie asupra avatarurilor sufletului omenesc. Somptuozitatea baroca, gratia Art Nouveau, inconstientul suprarealistilor, rafinamentul muzicii si, de ce nu, al modei, ca expresie a spiritului unei epoci, \u00eesi dau m\u00e2na pentru a construi o lume \u00een care z\u00e2mbetul si nostalgia se conditioneaza reciproc.<br \/>\nCu o capacitate de inventie plastica incredibila, cu un dar aparte de a aborda si comunica registre afective complementare, grafica Danei Schobel Roman este sub\u00eentinsa de tristeti si bucurii depotriva, de certitudini si de nelinisti, de tandrete si de contraste.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O saptam\u00e2na p\u00e2na la Craciun. Toata lumea simte nevoia sa daruiasca ceva, sa bucure sufletul cuiva. Si ce dar mai bun poate exista dec\u00e2t o lume \u00eentreaga, ivita din mintea si din inima unui artist, \u00een fine trasaturi de condei si vesele sau evocatoare pete de culoare? E drept, \u00een spatele g\u00e2ndului stau si doua&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dana-schobel-roman-grafica-in-dar\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Dana Schobel Roman, grafica in dar<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[10003,10001,4835,10002],"class_list":["post-17449","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-fata-cu-ramuri","tag-dana-schobel-roman","tag-grafica","tag-ilustratia-de-carte"],"views":2335,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17449","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17449"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17449\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17449"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17449"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17449"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}