{"id":17443,"date":"2013-12-20T20:55:15","date_gmt":"2013-12-20T18:55:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17443"},"modified":"2013-12-20T20:55:15","modified_gmt":"2013-12-20T18:55:15","slug":"caterina-de-medici-o-captiva-a-politicii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/caterina-de-medici-o-captiva-a-politicii\/","title":{"rendered":"Caterina de Medici \u2013 o captiva a politicii"},"content":{"rendered":"

Jeanne Kalogridis, Regina diavolului. Un roman despre Caterina de Medici,<\/em> Traducere din englez\u00e3 de Anca Dan, Humanitas Fiction, 2013, 472 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Deseori, istoria devine mult mai accesibil\u00e3 c\u00e2nd este absorbit\u00e3 prin povestile din paginile de literatur\u00e3. Probabil pentru c\u00e3 de aici lipseste senzatia c\u00e3 primesti o lectie ori pentru c\u00e3 locuitorii trecutului trec dincolo de schemele simplificatoare ale \u201efaptului\u201c \u00een sine. O astfel de carte, ce re\u00eenvie un personaj si o epoc\u00e3 pitoreasc\u00e3 este si romanul lui Jeanne Kalogridis, \u201eRegina diavolului\u201c, un roman despre inconfundabila Caterina de Medici. Femeie extrem de inteligent\u00e3 si de cult\u00e3, mam\u00e3 a trei regi ai Frantei, Caterina de Medici a r\u00e3mas una dintre cele mai controversate personalit\u00e3ti istorice, figur\u00e3 de tragedie, av\u00e2nd mereu deasupra capului o legend\u00e3 neagr\u00e3. Si asta, deoarece traditia popular\u00e3 a v\u00e3zut \u00een ea o femeie machiavelic\u00e3, nemiloas\u00e3 si despotic\u00e3, iar pe de alt\u00e3 parte, istoricii s-au ferit mult timp s\u00e3 dea verdicte (nu chiar \u00eent\u00e2mpl\u00e3tor \u2013 \u00een secolul al XVII-lea, de exemplu, acestia au desconsiderat familia de Valois, pentru a ridica si mai mult imaginea familiei de Bourbon care era la conducere), p\u00e3str\u00e2nd aceast\u00e3 imagine de monstru s\u00e2ngeros a Caterinei<\/strong><\/em>.<\/p>\n

Actiunea romanului \u00eencepe \u00een 1556 cu imaginea unei femei lucide si puternice, confruntate cu moartea celor dou\u00e3 fetite gemene, o moarte prezis\u00e3, asa cum prezis\u00e3 era si moartea lui Henric, sotul iubit. Autocaracterizarea \u00eel avertizeaz\u00e3 pe cititor: \u201eSunt puternic\u00e3, am voint\u00e3 si nu m-am temut niciodat\u00e3 de durere. Sunt foarte perseverent\u00e3 c\u00e2nd caut r\u00e3spunsuri\u201c. Cov\u00e2rsit\u00e3 de viziuni s\u00e2ngeroase si obsedat\u00e3 de ideea c\u00e3 \u00een propriile m\u00e2ini st\u00e3 salvarea sotului pe care \u00eel vedea cer\u00e2ndu-i ajutorul \u00een cosmarurile sale, Caterina apeleaz\u00e3 disperat\u00e3 la magicianul Ruggieri, fascinat\u00e3 fiind de la prima \u00eent\u00e2nire de privirea demonic\u00e3 a acestuia. Femeia stie c\u00e3 se afl\u00e3 \u00een m\u00e2inile celorlalti (regi, pap\u00e3, rebeli), av\u00e2nd \u00een aceast\u00e3 lume o pozitie prin definitie auxiliar\u00e3 si \u00eesi constientizeaz\u00e3 \u00een fiecare moment rolul de moned\u00e3 de schimb. Ur\u00e2t\u00e3, nedorit\u00e3 si \u00eenselat\u00e3, cu constiinta \u00eenc\u00e3rcat\u00e3, \u00eesi poart\u00e3 prin viat\u00e3 pata \u00eentunecat\u00e3 de pe suflet si se refugiaz\u00e3 \u00een magie si astrologie, din dragoste, \u00eens\u00e3, din dragoste pentru sot, pentru copii si pentru Franta. Doar c\u00e3 alege s\u00e3-si pun\u00e3 dragostea nu sub protectia lui Dumnezeu, ci sub protectia diavolului.
\nRomanul este scris la persoana \u00eent\u00e2i, din perspectiva reginei, introspectia aduc\u00e2nd cu sine farmecul unei interiorit\u00e3ti zbuciumate, nuantele forului interior constituind o surs\u00e3 a demnit\u00e3tii morale, demnitate care nu trebuie confundat\u00e3 cu perfectiunea. Viata interioar\u00e3 a personajului face obiectul empatiei prietenoase a autoarei. Pe un fundal social dens, este proiectat\u00e3 personalitatea puternic\u00e3 a celei ce urma s\u00e3 devin\u00e3 regina Frantei, meritul scriitoarei fiind acela de a crea un personaj complex. Femeia se afl\u00e3 \u00een lupt\u00e3 nu doar cu cei din jur, ci si cu fatalitatea. Caterina este portretizat\u00e3, pe de o parte, ca \u00eenr\u00e3d\u00e3cinat\u00e3 \u00een epoc\u00e3 si \u00een mediul ei, iar pe de alt\u00e3 parte este surprins\u00e3 \u00een singur\u00e3tatea sa (\u00eenteleas\u00e3 pe de-a-ntregul doar de magicianul Ruggieri, care o iubeste, leg\u00e3tura dintre cei doi dep\u00e3sind limitele rationalului, ale controlabilului) si \u00een leg\u00e3turile ei cu lumea de dincolo. Raportul dintre om si destin, limita puterii omului de a descifra semnele destinului devin obiect de reflectie. Autoarea \u00eei confer\u00e3 Caterinei o indiscutabil\u00e3 superioritate axiologic\u00e3 asupra b\u00e3rbatilor, \u00een lumea c\u00e3rora continu\u00e3 s\u00e3 tr\u00e3iasc\u00e3 cu stoicism. Nu evadeaz\u00e3. Mai puternici dec\u00e2t ea sunt doar cei doi magi \u2013 Rugierri si Nostradamus.
\nInteligenta \u00eei permite Caterinei s\u00e3 analizeze extrem de minutios persoanele din jurul s\u00e3u, astfel \u00eenc\u00e2t romanul cuprinde o \u00eentreag\u00e3 galerie de portrete fizice si morale, subtile si expresive, trase \u00een tuse puternice si precise. Plec\u00e2nd de la faptul c\u00e3 regina a avut c\u00e2teva \u00eentrevederi cu \u00eensusi Nostradamus, autoarea valorific\u00e3 obsesia Caterinei de a se r\u00e3zboi cu destinul prin magie, cunoscut\u00e3 fiind si voluptatea cu care aceasta urm\u00e3rea mersul astrelor si se proteja cu medalioane confectionate de magicieni. Astfel, o alt\u00e3 reusit\u00e3 a romanului o reprezint\u00e3 infuzia de magie neagr\u00e3 si de astrologie care constituie partea cea mai consistent\u00e3 a laturii fictionale si care \u00eentretine foarte bine misterul si suspansul.
\n\u00cen ciuda coeficientului ridicat de imaginatie implicat\u00e3, veridicitatea istoric\u00e3 si social\u00e3 este foarte mare, societatea fiind curpins\u00e3 \u00eentr-un tablou vast si p\u00e3trunz\u00e3tor, \u00een care sunt scoase la iveal\u00e3 sfori din spatele cortinelor ce desp\u00e3rteau familiile regale de restul populatiei. Printre r\u00e3zboaie civile si religioase, iubiri p\u00e3c\u00e3toase, tr\u00e3d\u00e3ri de tot soiul, v\u00e3rs\u00e3ri de s\u00e2nge, cium\u00e3, magie neagr\u00e3, boli, comploturi regale, uri nestinse si r\u00e3zbun\u00e3ri cumplite, romanul se constituie \u00eentr-un muzeu viu al acelor timpuri, timpuri ale unui fast ametitor, chit c\u00e3 \u00een spatele lui se ascunde mult\u00e3 mizerie omeneasc\u00e3. \u00cen roman sunt si numeroase scene cu un erotism deloc retinut, unele dintre cele mai surprinz\u00e3toare fiind descrierile unor momente din noaptea nuntilor mostenitorilor tronului, c\u00e2nd regele este obligat prin lege s\u00e3 asiste la consumarea c\u00e3s\u00e3toriilor. Baluri, vesminte, interioare, suite regale, arta negocierilor, apartamente, nunti, \u00eenmorm\u00e2nt\u00e3ri, buc\u00e3t\u00e3rii, mese \u00eembelsugate, cearsafuri din m\u00e3tase de culoarea abanosului sau parfumul de portocal \u2013 evoc\u00e3 toate atmosfera si mentalitatea medieval\u00e3 si reconstituie fizionomia istoric\u00e3 a Monarhiei din Franta celei de-a doua jum\u00e3t\u00e3ti a secolului al XVI-lea, cre\u00e2nd un tablou autentic al institutiilor si al moravurilor.
\nFictiune istorico-fantastic\u00e3, roman de moravuri si de atmosfer\u00e3 de epoc\u00e3, dram\u00e3 psihologic\u00e3, \u201eRegina diavolului\u201c este un roman care se poate citi pe mai multe paliere, Jean Kalogridis reusind, f\u00e3r\u00e3 a aluneca \u00een descrieri inutile sau \u00een divagatii explicative, s\u00e3 \u00eembine adev\u00e3rul istoric cu pl\u00e3smuirea \u00eenv\u00e3luit\u00e3 si \u00een aburii magiei. Se citeste cu pl\u00e3cere, c\u00e3ci este un roman viu \u2013 atr\u00e3g\u00e2nd prin narativizarea alert\u00e3, tonul prietenos si suspansul foarte bine dozat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Jeanne Kalogridis, Regina diavolului. Un roman despre Caterina de Medici, Traducere din englez\u00e3 de Anca Dan, Humanitas Fiction, 2013, 472 p.   Deseori, istoria devine mult mai accesibil\u00e3 c\u00e2nd este absorbit\u00e3 prin povestile din paginile de literatur\u00e3. Probabil pentru c\u00e3 de aici lipseste senzatia c\u00e3 primesti o lectie ori pentru c\u00e3 locuitorii trecutului trec dincolo… Cite\u0219te mai mult »Caterina de Medici \u2013 o captiva a politicii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9995,9996,9997],"class_list":["post-17443","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-jeanne-kalogridis","tag-regina-diavolului-un-roman-despre-caterina-de-medici","tag-traducere-anca-dan"],"views":1073,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17443","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17443"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17443\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17443"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17443"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17443"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}