{"id":17411,"date":"2013-12-12T10:21:24","date_gmt":"2013-12-12T08:21:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17411"},"modified":"2013-12-12T10:21:24","modified_gmt":"2013-12-12T08:21:24","slug":"coruptia-istorica-odata-fanarioti-mereu-fanarioti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/coruptia-istorica-odata-fanarioti-mereu-fanarioti\/","title":{"rendered":"Coruptia istorica. Odata fanarioti, mereu fanarioti!"},"content":{"rendered":"<p>A trecut aproape neobservata o stire despre un raport BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) care analizeaza legatura dintre institutiile istorice ale Europei Centrale si de Est si felul cum s-au descurcat fostele state comuniste in tranzitie. Stirea a aparut pe Mediafax, la sf\u00e2rsitul lunii noiembrie, iar raportul BERD spune, pe scurt, asa: tarile cu institutii ruso-otomane o duc, de regula, mult mai rau dec\u00e2t tarile cu institutii prusace si austriece.<br \/>\n\u201eImperiile si puterile coloniale pot lasa o mostenire pe termen lung in ce priveste institutiile politice si economice. In particular, conducerea otomana a avut efecte negative de durata asupra dezvoltarii financiare si normelor sociale legate de incredere din Europa de Sud-Est. Conducerea habsburgica, in schimb, a lasat o mostenire pozitiva prin lipsa coruptiei\u201c, arata raportul BERD, citat de Mediafax. Tarile cu cel mai bun parcurs, in ultimii 20 de ani, au fost cele cu institutii prusace, urmate de cele cu institutii habsburgice (foste componente ale Imperiului), in timp ce statele cu institutii tariste sau otomane au mers cel mai prost \u2013 uneori mai prost dec\u00e2t in vremea comunismului!<br \/>\nRegiunile din Polonia care s-au aflat in trecut sub control prusac sau austriac tind sa voteze partide mai liberale, fata de cele care au fost controlate de Imperiul Tarist. Campioanele tranzitiei sunt, de departe, Polonia, Estonia, Lituania \u2013 ale caror institutii poarta o puternica amprenta prusaca. Foarte bine o duc si Ungaria, Polonia, Cehia, Croatia, Slovacia si Slovenia \u2013 toate inglob\u00e2nd teritorii provenite din fostul Imperiu Habsburgic. Dintre tarile foste componente ale Imperiului Otoman aflate acum in parteneriat cu BERD, doar Rom\u00e2nia, Bulgaria si Macedonia au inceput sa se apropie de standardele occidentale, dar evolutia e foarte lenta. Iar Albania, Muntenegru si Serbia au involuat, in perioada tranzitiei, din punct de vedere economic si politic. Cel mai puternic recul s-a inregistrat in Ucraina si in Belarus, care au involuat constant, intre 1989 si 2006.<br \/>\nExplicatia? Institutiile si normele sociale mostenite isi fac, foarte probabil, simtite efectele pe parcursul perioadei de tranzitie. Bazele institutiilor contemporane nu au fost asezate doar in perioada comunista; aceste baze \u2013 arata BERD \u2013 au fost asezate de secole. Esecul privatizarilor din Rom\u00e2nia, din primii ani, este atribuit de raportul citat preluarii controlului procesului politic de grupuri de interese opuse reformelor economice, care le-ar fi afectat situatia privilegiata. Eticheta de \u201enomenclatura\u201c, pusa generic acestor grupuri, nu e, asadar, suficienta: pentru a avea imaginea corecta, \u201enomenclatura\u201c noastra trebuie reprezentata cu caftan si comanac: vorbim despre o nomenclatura fanariota!<br \/>\nAceasta idee a legaturii dintre institutiile istorice corupte si evolutia economic precara a unor tari altfel bogate in resurse naturale, scoasa in evidenta de raportul BERD, am mai discutat-o in aceasta pagina, intr-un comentariu al cartii profesorilor Daron Acemoglu si James Robinson, \u201eWhy Nations Fail\u201c. Cei doi profesori, de la MIT, respectiv Harvard, descriau o serie de \u201einstitutii bune\u201c: definite drept legi si practici care ii motiveaza pe oameni sa munceasca, sa devina productivi, din punct de vedere economic, si, astfel, sa se imbogateasca \u2013 imbogatind, in acelasi timp, si tara in care traiesc. Printre institutiile economice bune se numara protectia proprietatii private, predictibilitatea respectarii contractelor, oportunitatile de a investi si de a pastra controlul asupra capitalului. Acestora li se opun \u201einstitutiile proaste\u201c: coruptia, razboiul civil, inflatia si neglijarea educatiei. \u201eBlestemul resurselor naturale\u201c pe care il teoretizeaza Acemoglu si Robinson se traduce prin faptul ca tarile mai bogate in resurse minerale, petrol si lemn, care au ghinionul de a fi guvernate de institutii traditionale proaste, in loc sa devina mai prospere dec\u00e2t tarile sarace in astfel de resurse tind sa isi intareasca institutiile proaste, in folosul unei elite restr\u00e2nse si corupte, p\u00e2na c\u00e2nd isi epuizeaza resursele si ajung la sapa de lemn.<br \/>\nCare e cea mai importanta mostenire pozitiva lasata de administratiile habzburgica si austriaca, in Europa Centrala? Ei bine: absenta coruptiei! Care e cea mai daunatoare institutie proasta mostenita de Rom\u00e2nia de la otomani\/rusi\/greci? Raportul BERD n-o spune, insa nu este greu sa deducem: proverbiala, fanariota si generalizata coruptie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A trecut aproape neobservata o stire despre un raport BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) care analizeaza legatura dintre institutiile istorice ale Europei Centrale si de Est si felul cum s-au descurcat fostele state comuniste in tranzitie. Stirea a aparut pe Mediafax, la sf\u00e2rsitul lunii noiembrie, iar raportul BERD spune, pe scurt, asa: tarile&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/coruptia-istorica-odata-fanarioti-mereu-fanarioti\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Coruptia istorica. Odata fanarioti, mereu fanarioti!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[9968,9967,9970,9964,9966,9963,9969,9965],"class_list":["post-17411","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-blestemul-resurselor-naturale","tag-efectele-perioadei-fanariote","tag-explicatii-saracie","tag-fostele-state-comuniste","tag-institutii-fanariote-in-romania","tag-raport-berd","tag-tari-bogate-si-tari-sarace","tag-tari-cu-cu-institutii-ruso-otomane"],"views":1535,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17411","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17411"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17411\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17411"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17411"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17411"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}