{"id":174,"date":"2009-11-26T15:53:41","date_gmt":"2009-11-26T13:53:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=174"},"modified":"2009-12-03T00:00:11","modified_gmt":"2009-12-02T22:00:11","slug":"cand-noul-val-se-ineaca-la-mal-%e2%80%9eamintiri-din-epoca-de-aur%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cand-noul-val-se-ineaca-la-mal-%e2%80%9eamintiri-din-epoca-de-aur%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"C\u00e2nd noul val se \u00eeneac\u0103 la mal: \u201eAmintiri din Epoca de Aur\u201c"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong><em>Mult timp, pe felurite voci si deseori in necunostinta de cauza li s-a reprosat realizatorilor rom\u00e2ni care au facut cinema dupa 1989 preferinta pentru tratarea, mai totdeauna fara manusi, a perioadei comunismului. Potrivit acestei pozitii critice, filmele \u201enoi\u201c se petrec invariabil fie in comunism, adica in Rom\u00e2nia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceausescu, fie in prezent, dar intr-unul care se caracterizeaza mai cu seama prin calitatea sa postcomunista, evenimentele de azi fiind conditionate fatalmente de cele din trecutul totalitar recent. Prin aceea ca se petrec in comunism sau se refera la el, aceste filme sunt aprioric lipsite de valoare, daca ar fi sa dam crezare unor detractori al caror numar sporeste in acelasi ritm cu intinerirea publicului de film; din capul locului astfel de productii nu prezinta, asadar, nici un interes. De c\u00e2te ori nu am auzit de la colegi, prieteni sau pur si simplu pe strada ori in autobuz sentinte savante precum \u201eNu ma duc la filmul X pentru ca e rom\u00e2nesc, deci e cu\/despre comunism\u201c? Dumnezeu stie.<\/em><\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p><strong><em> <\/em><\/strong><br \/>\nAdeptii unei astfel de luari de pozitie gresesc cu deosebire atunci c\u00e2nd critica nu doar subiectul in sine (\u201eDe ce sa mai vad inca unul despre comunism, ca doar l-am trait si stiu cum e, mi-a ajuns\u201c), ci si tratarea. \u201e\u201cNea Marin miliardar\u201c, ala da film, r\u00e2deai de te cracanai, nu ca acum, c\u00e2nd toata lumea e posaca\u201c si cam asta e optica generala. Ca sunt despre comunism aceste filme, mai treaca-mearga, dar prea sunt ele serioase, asa ceva mai greu se trece cu vederea.<br \/>\n\u201eAmintiri din epoca de aur\u201c nu are acea incr\u00e2ncenare, dar asta nu-l face cu nimic mai simpatic.<br \/>\nDiavolul se ascunde in detalii<br \/>\nNici nu ar avea cum sa fie foarte amar acest omnibus care a concurat anul acesta in cadrul sectiunii \u201eUn certain regard\u201c la Cannes, din moment ce actiunea fiecaruia dintre cele sase scurt-metraje nu se petrece nici in comunism, nici in Rom\u00e2nia. ae petrece intr-o Rom\u00e2nie comunista imaginara.<br \/>\nDesi cei cinci regizori au intre si 32 si 42 de ani (intre Razvan Marculescu si Hanno H\u00f6fer), deci au prins acea perioada, \u201eamintirile\u201c lor provin de oriunde, numai din Epoca de Aur nu. E ca si cum niste pusti de prin partile locului sau niste straini ar fi stat de vorba cam vreo jumatate de ora cu un rom\u00e2n mai in v\u00e2rsta si cu tinere de minte, ar fi priceput in mare cam cum statea treaba si s-ar fi hotar\u00e2t sa faca un film. Drept urmare, e de inteles de ce filmul lor ar fi destinat unui public format tot din pusti indigeni sau adulti venetici: daca li s-a parut interesant lor, va fi interesant si pentru cei ca ei. O dovada in acest sens e insusi faptul ca cineastii simt nevoia sa le explice spectatorilor exact ce inseamna sintagma \u201eEpoca de Aur\u201c.<br \/>\nDin ceea ce a insemnat comunismul in Rom\u00e2nia, din ceea ce comunismul inseamna aproape pretutindeni, cei cinci pastreaza doar aspectele superficiale, de fatada. Din Rom\u00e2nia de atunci, \u201eAmintiri din epoca de aur\u201c ignora cu desav\u00e2rsire micile catastrofe si tragediile nationale deopotriva. Este retinut doar detaliul senzational, acela care unui rom\u00e2n ii trezeste amintiri nedureroase, iar pe strain il face sa pufneasca a neincredere: cum, sticlele goale erau un fel de valuta? Iar copiii umblau cu cheia de g\u00e2t? Da, cam asa era. Dar asta inca n-ar fi nimic.<br \/>\nAstfel vazuta, realitatea de atunci pare mult mai suportabila dec\u00e2t era de fapt. Comunismul pare doar o joaca, o conventie: unii se fac ca muncesc, altii se fac ca-i platesc (fals, unii chiar munceau); unii maimutaresc actul de propaganda, altii se prefac ca asculta s.a.m.d.. Privita prin aceasta grila, viata in comunism avea farmecul ei, oamenii o duceau un pic mai rau, dar e clar ca macar se distrau, era caterinca.<br \/>\nEi bine, nu prea era.<br \/>\nCei trei de R<br \/>\nCa filmul nici nu este, nici nu vrea sa fie o fresca istorica, asta e clar: trat\u00e2nd legende urbane, deci int\u00e2mplari care cel mai probabil nu au avut loc niciodata, de ce ar fi cadrul in care aceste povesti sunt plasate mai fidel modelului, de ce n-ar fi inventat cei cinci regizori o Rom\u00e2nie paralela, una care la r\u00e2ndul ei n-a existat niciodata, dar care nu mai provoaca repulsie, mila sau ura, ci hohote de r\u00e2s, altfel spus, una digerabila?<br \/>\nPlanul nu e rau, doar ca hohotele int\u00e2rzie sa apara.<br \/>\n\u201eLegenda politrucului zelos\u201c imprumuta prea mult de la Kusturica pentru a mai amuza. \u201eLegenda fotografului oficial\u201c e plata precum existenta personajului principal, in timp ce \u201eLegenda activistului de partid\u201c, \u201eLegenda politistului (?!) lacom\u201c si primele doua segmente ale lui \u201eAmintiri &#8211; partea a II-a\u201c sunt interesante si at\u00e2t.<br \/>\nC\u00e2t despre scurt-metrajul care inchide seria, e delicios, doar ca nu se bazeaza pe o legenda urbana, nu are loc in Rom\u00e2nia comunista si mai ales nu e deloc nou: se intituleaza \u201eCurcanii nu zboara\u201c si a mai aparut intr-un omnibus, \u201eObiecte piedute\u201c, din 2007.<br \/>\nAsa si filmul colectiv coordonat de Mungiu: are aripi, dar nu zboara.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mult timp, pe felurite voci si deseori in necunostinta de cauza li s-a reprosat realizatorilor rom\u00e2ni care au facut cinema dupa 1989 preferinta pentru tratarea, mai totdeauna fara manusi, a perioadei comunismului. Potrivit acestei pozitii critice, filmele \u201enoi\u201c se petrec invariabil fie in comunism, adica in Rom\u00e2nia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceausescu, fie in&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cand-noul-val-se-ineaca-la-mal-%e2%80%9eamintiri-din-epoca-de-aur%e2%80%9c\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">C\u00e2nd noul val se \u00eeneac\u0103 la mal: \u201eAmintiri din Epoca de Aur\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[79,78,83,81,80],"class_list":["post-174","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-amintiri-din-epoca-de-aur","tag-catalin-olaru","tag-film","tag-film-nou-romanesc","tag-film-romanesc"],"views":5235,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/174","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=174"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/174\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=174"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=174"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=174"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}