Nicolae Constantinescu<\/p>\n
O vorba din popor zice ca \u201eToamna se numara bobocii\u201c, sursa formulei paremiologice afl\u00e2ndu-se, dupa cum consemneaza folcloristul Simion Florea Marian, \u00een experienta de viata a crescatorilor de pasari care stiu ca \u201edintre toate galitele, bobocii sunt cei mai supusi primejdiilor si boalelor\u201c, \u00eenc\u00e2t numai toamna \u201epoti cunoaste c\u00e2ti din acei spet care i-ai scos mai traiesc, pentru a-ti da vreun folos\u201c. Dar, dincolo de constatarea \u201estiintifica\u201c, pretioasa pentru avicultori, zicerea a cumulat si alte sensuri, scoase \u00een evidenta de Iuliu A. Zanne, autorul celebrului corpus \u201eProverbele rom\u00e2nilor\u201c, care noteaza sub expresia cu numarul 299: \u201eAcest proverb ne \u00eenvata a nu ne bucura de un lucru p\u00e2na nu-i vedem sf\u00e2rsitul, de o fagaduiala p\u00e2na nu ni se \u00eemplineste\u2026\u201c. Sunt posibile, desigur, si alte interpretari, noile conditii de viata, noile contexte culturale si lingvistice dezvolt\u00e2nd si alte sensuri. \u00cen mediul universitar, de pilda, la \u00eenceputul anului, de obicei toamna, la \u00eent\u00e2i octombrie, se face \u201enumaratoarea\u201c studentilor intrati \u00een primul an, \u201ebobocii\u201c, carora li se organizeaza si un bal, un rit urban de integrare si de agregare \u00een structurile academice, universitare.
\nTot toamna, din ratiuni de ordin administrativ-financiar, se organizeaza si principalele reuniuni stiintifice ale bransei etnologilor. Asa s-a \u00eent\u00e2mplat si anul acesta c\u00e2nd, \u00eentr-un interval de timp relativ scurt s-au succedat sesiunile stiintifice ale A.S.E.R. (Asociatia de stiinte Etnologice din Rom\u00e2nia), integrata Sesiunii aniversare \u201eMuzeul \u00een aer liber din Dumbrava Sibiului \u2013 50 de ani\u201c, Sibiu 30 septembrie \u2013 4 octombrie 2013, CNCPT (Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale), Alba Iulia, 15-18 octombrie 2013,\u00a0 I.E.F. (Institutul de Etnografie si Folclor \u201eC. Brailoiu\u201c), Bucuresti, 24-25 octombrie 2913, ca sa le mentionam pe cele mai importante, av\u00e2nd un caracter national.
\nPrima, reuniunea de la Sibiu, a fost una aniversara, marc\u00e2nd semicentenarul unuia dintre cele mai vizibile asezaminte de cultura\u00a0 din Rom\u00e2nia, Muzeul \u00een aer liber din Dumbrava Sibiului, integrat Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, prilej de evocare a ctitorilor acestuia, \u00eencep\u00e2nd cu Cornel Irimie (\u00een cinstea caruia s-a dezvelit un basorelief memorial, s-a vizitat cabinetul de lucru al acestuia si a fost prezentata o comunicare cu titlul \u201eCornel Irimie, personalitate marcanta a muzeologiei europene\u201c) si continu\u00e2nd cu dr. Corneliu Ioan Bucur, mereu activ, viguros, revendic\u00e2ndu-si, pe drept, partea lui de glorie \u00een edificarea monumentului cultural si stiintific din Dumbrava Sibiului, prof. univ. dr. Paul Niedermaier, membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, director al Institutului de Cercetari Socio-Umane Sibiu, partas consecvent la acelasi proces, de la \u00eenceputuri p\u00e2na astazi, Horst Klush, un veteran al studiilor despre ceramica populara transilvaneana, dr. Valerie Deleanu, cercetator cu vechi state de serviciu \u00een institutia sarbatorita, prezent, \u00een standurile cu carti de la Muzeu, cu un volum cu totul remarcabil despre \u201eMijloace de transport populare din Rom\u00e2nia\u201c, Sibiu, 2011, care submineaza o serie de prejudecati \u00eenca vii \u00een ceea ce priveste cercetarea etnografica, prof. univ. dr. Ilie Moise, implicat activ \u00een numeroase proiecte ale muzeului sibian.
\nLocalnicilor li s-au adaugat alti cercetatori prestigiosi ai culturii traditionale rom\u00e2nesti \u2013 dr. Olga Horsia, prof. dr. Ioan Godea, dr. Mihai Dancus, dr. Ligia Fulga, dr. Paula Popoiu si altii care au \u00eentregit cu cr\u00e2mpeie de amintiri personale sau cu documente inedite istoria bogata \u00een \u00eenfaptuiri a muzeului din Dumbrava Sibiului. Sesiunea omagiala a fost condusa cu tact de dr. Marian Ovidiu Baron; cu tact, zic, pentru ca, \u00een caldura evocarilor, amintirilor, retrairilor, spiritele s-au \u00eencins, \u00een luarile de cuv\u00e2nt s-au strecurat si unele nuante polemice, controverse, puneri la punct care, poate, nu-si aveau locul la ceas aniversar, sau, dimpotriva, au adus sporul de culoare si de autentic, de viu, necesar \u00een astfel de \u00eemprejurari.
\nSecventa de evocari a fost completata de o ampla sesiune plenara, \u00een care noii manageri ai Muzeului au prezentat, cu aplomb, prezentul si perspectivele institutiei muzeale sibiene, arat\u00e2nd ca aceasta are nu numai un trecut glorios, dar si un viitor pe masura. Integrate sesiunilor de comunicari pe sectiuni au fost si doua workshop-uri (n-avem ce face, limba rom\u00e2na a acceptat termenul, macar ca si atelier ar fi mers la fel de bine!). Primul, \u201ePatrimoniul cultural european \u2013 cazul rom\u00e2nesc\u201c, condus de prof. univ. dr. Otilia Hedesan, de la Universitatea de Vest din Timisoara, derulat \u00een cadru Proiectului \u201eCreative Cultural Heritage\u201c, finantat de Comisia Europeana, al doilea, \u201eUn secol de istorie locala \u00een imagini\u201c, finantat de AFCN, cu participanti de la institutii de stiinta si cultura din Brasov, Cluj, Mures, Bucuresti.
\nC\u00e2t priveste sesiunea de comunicari, aceasta s-a desfasurat pe sectiuni, patru pe probleme de muzeologie (\u201eMuzeele etnografice \u00een aer liber si pavilionare \u00een secolul XX\u201c, \u201eConservarea si restaurarea patrimoniului muzeal\u201c, \u201eMuzeul de etnografie universala\u201c, \u201eMarketingul si educatia \u00een muzee\u201c), una, sesiunea ASER, av\u00e2nd ca tema \u201eModalitati actuale de cercetare si promovare a patrimoniului imaterial din Rom\u00e2nia\u201c.
\nASER (Asociatia de stiinte Etnologice din Rom\u00e2ni) s-a \u00eenfiintat \u00een urma cu opt ani, numara acum circa 200 de membri, marea majoritate cu cotizatia la zi, organizeaza, anual, o sesiune de comunicari si are o publicatie proprie, \u201eCaietele ASER\u201c..
\nAdunarea generala a Asociatiei s-a deschis cu un moment festiv. I s-a \u00eenchinat un medalion comemorativ istoricului si antropologului dr. Barbu Stefanescu, plecat anul acesta din lumea celor vii. Au fost omagiati dr. Iordan Datcu la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 80 de ani, dr. Ioan Godea la 70 de ani, dr. Ilie Moise si dr. Ovidiu Papana la 65 de ani. Tot in cadrul Adunarii generale au fost atribuite, pentru prima data, Premiile ASER care au revenit ex-aequo expozitiei si catalogului \u201ePicu Patrut\u201c, Muzeul National al Taranului Rom\u00e2n (realizator dr. Georgeta Rosu) si \u201eMarturii ale credintei noastre din Oltenia, Muntenia, Transilvania, Moldova si Basarabia, \u00een creatia graficianului elvetian Anton Kaindl\u201c, Muzeul National al Satului \u201eDimitrie Gusti\u201c (realizator dr. Sebastian Sorin Duicu). \u00cen absenta presedintelui Asociatiei si a altor membri ai Consiliului director, lucrarile au fost conduse de dr. Ligia Fulga, sprijinita de o m\u00e2na de tineri colaboratori (Emil T\u00e2rcomnicu, Catalin Stoian) carora li se cuvin toate laudele pentru munca depusa.
\nPentru a nu nedreptati, prin omisiune, pe vreunul dintre autori, nu voi da nume. Voi spune doar ca, \u00een cele peste 20 de comunicari din sectiunea \u201eModalitati actuale de cercetare si promovare a patrimoniului imaterial din Rom\u00e2nia\u201c au fost tratate teme de actualitate, cu un caracter teoretic (\u201eDincoace si dincolo de material\/imaterial, tangibil\/volatil, institutional\/informal \u2013 probleme ale eticii interventioniste\u201c, \u201eTerenuri rurale contemporane: cercetarea etnologica \u00een relatie cu patrimonializarea\u201c,. \u201eO abordare antropologica asupra stilului de viata traditional\u201c, \u201eCercetarea si protejarea patrimoniului imaterial, sub semnul urgentei!\u201c) sau aplicat (\u201eArhiva digitala a baladelor maghiare din Ardeal si Moldova\u201c, \u201eGestionarea sarbatorii de hram \u00eentr-un spatiu multicultural\u201c, \u201ePromovarea patrimoniului imaterial din Rom\u00e2nia prin audiovizual \u2013 instrumente si strategii promotionale specifice\u201c, \u201eFilmul etnografic \u2013 modalitate de promovare a patrimoniului imaterial\u201c), studii de caz (\u201eNu stiu de ce, dar asa se face. Scenarii pierdute, scenarii regasite \u00een ceremonialul nuptial\u201c, \u201eUn vechi obicei transilvanean : \u00eenstrutarea boului\u201c, \u201eCercetari etnografice \u00een Republica Moldova\u201c, \u201eDesfacutul de facatura \u00een Maramures \u2013 o vraja complexa axata pe magia \u00een lant\u201c, \u201eMetode actuale de cercetare si arhivare a horii cu noduri\u201c, \u201eFolclor rom\u00e2nesc din judetul Harghita. Cercetari anterioare si reevaluari contemporane\u201c, \u201eReprezentarea grafica a sunetului instrumentelor muzicale\u201c).
\nCum s-a statornicit deja o frumoasa traditie, comunicarile vor fi publicate \u00een \u201eCaietele ASER\u201c, publicatie ajunsa acum la nr. 8\/2012, Editura Etnologica, 2013, 202 p., coordonatori Emil T\u00e2rcomnicu, Ioana Fruntelata, Gabriel-Catalin Stoian). \u00cen cele trei sectiuni ale volumului \u201eViziuni si metode \u00een etnologia actuala\u201c sunt cuprinse comunicarile sesiunii din 2012, grupate \u00een sectiunile I. Etnologie aplicata, II. Abordari actuale ale documentului\/textului etnologic, III Aniversari si comemorari, plus o densa rubrica de Recenzii, sustinuta \u00een acest numar de Amalia Pavelescu si Gabriel-Catalin Stoian. Cea mai bine reprezentata este sectiunea I. Etnologie aplicata, 14 studii semnate de cercetatori de toate v\u00e2rstele si cu formatii diferite, de la veteranul Horst Klush (\u201eCana Daniela a lui Sebastian Hann\u201c) la cuplurile Maria Croitoru si Grigore Croitoru (\u201eCu privire la cercetarea etnofolclorica a satului Alunis, judetul Salaj\u201c) si Pamfil Biltiu si Maria Biltiu (\u201eAnul nou sau perfectiunea \u00eenceputurilor \u00een cultura populara maramuresana si rom\u00e2neasca\u201c), de la consacratii Gheorghe Deaconu, Filofteia Pally, Narcisa Stiuca, Dorina Elena Receu si Anca S\u00e2rbu la mai tinerii, dar pe deplin afirmatii, Camelia Burghele, Dorel Marc, Emil T\u00e2rcomnicu, Ioan George Andron si altii.
\nDin sectiunea a doua, de remarcat sunt contributiile dense ale Ioanei-Ruxandra Fruntelata (\u201ePatrimoniul cultural imaterial: realitate si reprezentare\u201c) si Marin Marian-Balasa (\u201eDespre esenta performativa a actelor culturale sau despre o introducere \u00een etnologia cognitiva\u201c).
\nPrin contributiile de bun nivel stiintific si prin aparitia ritmica (o data pe an) \u201eCaietele ASER\u201c tinde sa devina una din publicatiile de tinuta ale etnologiei rom\u00e2nesti actuale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nicolae Constantinescu O vorba din popor zice ca \u201eToamna se numara bobocii\u201c, sursa formulei paremiologice afl\u00e2ndu-se, dupa cum consemneaza folcloristul Simion Florea Marian, \u00een experienta de viata a crescatorilor de pasari care stiu ca \u201edintre toate galitele, bobocii sunt cei mai supusi primejdiilor si boalelor\u201c, \u00eenc\u00e2t numai toamna \u201epoti cunoaste c\u00e2ti din acei spet care… Cite\u0219te mai mult »Etnologi la lucru<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9926,9927,9928,9929,6962,9930],"class_list":["post-17395","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-caietele-aser","tag-amalia-pavelescu","tag-camelia-burghele","tag-dorel-marc","tag-gheorghe-deaconu","tag-ioan-george-andron"],"views":3106,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17395","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17395"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17395\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17395"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17395"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17395"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}