Noua conceptie asupra cercetarii folclorului va fi prefigurata \u00een \u201eSchita asupra unei metode de folclor muzical\u201c, publicata ulterior \u00een revista \u201eBoabe de gr\u00e2u\u201c, \u00een anul 1931. Culegerea folclorului muzical dateaza cam din aceeasi perioada c\u00e2nd s-au declansat si culegerile de folclor literar. \u00cen anul 1929, Constantin Brailoiu scrie lucrarea \u201eDespre folclorul muzical \u00een cercetarea monografica\u201c, consider\u00e2nd folclorul muzical ca \u201eo stiinta care \u00eesi cauta \u00eenca legile\u201c. Elemente nenumarate de analiza a folclorului muzical, din punct de vedere stiintific, se puteau \u00eent\u00e2lni si \u00een intereventiile scrise ale altor compozitori: D.G. Kiriac, B\u00e9la Bartok, Tiberiu Brediceanu, G.G. Breazul. Constantin Brailoiu sustine ca folcloristica muzicala este o \u201estiinta a socialului\u201c, \u00eenteleg\u00e2nd prin aceasta o dependenta a etnomuzicologiei fata de sociologie. Functia sociala a muzicii va fi \u00eencorporata \u00een metoda de cercetare, alaturi de metoda de culegere a materialului si a interpretarii sale, ca si a statisticilor matematice sau a chestionarelor care sunt, \u00een fond, instrumente cu care opereaza sociologia, asa cum rezulta din \u201eViata muzicala a unui sat, Dragus\u201c, prima monografie propriu-zisa de sociologie muzicala rom\u00e2neasca.
\nHarry Brauner sublinia ca etnomuzicologia, \u00een viziunea lui Brailoiu, nu se ocupa numai de muzica, ci si de creatorul, colportorul si interpretul acesteia, de \u00eentregul univers de idei, obiceiuri, credinte, gesturi sau conditii \u00een care se face si se practica muzica, respectul fata de om \u00een complexitatea vietuirii sale, \u00een care productiile muzicale se nasc, traiesc, pier, se transforma, \u201enedespartite de traiul mediului \u00een care s-au ivit, realitatea muzicala ram\u00e2n\u00e2nd sub\u00eenteleasa, fara cunoasterea realitatii sociale\u201c.
\nPotrivit principiilor noii metode, afirma Harry Brauner, prin actul muzical de creatie s-a putut conserva o diversitate de fapte de viata culturala, salv\u00e2ndu-se astfel un bogat patrimoniu de marturii asupra complexitatii naturii umane. Etnomuzicologia, mai sublinia profesorul, \u00een deplin consens cu magistrul sau, reprezinta un aport pretios la o \u00eentelegere mai complexa, din punct de vedere stiintific, a culturilor omenesti.
\n\u00cenca din 1931, Constantin Brailoiu definea etnomuzicologia \u00eentr-o relatie intrinseca cu diversitatea actelor de culegere, transcriere si catalogare a creatiei muzicale, la un loc cu informatile aferente. Brailoiu considera ca \u201eo muzica populara este indiscutabil legata de manifestarile vietii sociale taranessi care, la r\u00e2ndul ei, \u00eesi are izvoarele \u00eentr-o maniera speciala de g\u00e2ndire, de simtire si de trai. Era, deci, inevitabil, ca investigatiile noastre sa \u00eembratiseze, \u00een afara faptului muzical \u00eensusi, aceste conditii si mediul sau. Cercetatorului i se ofera astfel o perspectiva ampla si generoasa asupra omului si problematicii sale\u201c.
\n\u00cen anul urmator, 1930, la Runc, \u00een Gorj, a fost organizata o ampla cercetare monografica, afirma profesorul Brauner, \u00een cursul careia au fost scoase la lumina o seama dintre cele mai frumoase si mai tipice creatii folclorice gorjenesti, \u201eC\u00e2ntecul lung\u201c de dragoste, horele si s\u00e2rbele oltenesti, \u201eale mortului\u201c etc. Fermecat de frumusetea fara seaman a folclorului oltenesc, Constantin Brailoiu s-a preocupat sa-l faca cunoscut pe \u00eentreg cuprinsul tarii. Av\u00e2ndu-l pe Harry Brauner alaturi, a convins cu greutate casele comerciale de discuri sa promoveze, macar \u00een parte, un repertoriu autentic si reprezentativ. Taraful lui Nicolae Zlataru, Ioana si Marina Zlataru, Ilinca Bobirci, Constantin Bobirci, toti din Runc, Ioana Piper din Arcani, Ilinca Burlan din Rovinari si multi altii, au ajuns vestiti \u00een toata tara, duc\u00e2nd p\u00e2na departe, \u00een afara granitelor, faima c\u00e2ntecului oltenesc, gratie initiativei celor doi \u00eempatimiti de muzica folclorica traditionala.
\nTimp de zece ani (1928-1938), ca asistent al magistrului la Arhiva de Folclor a Societatii Compozitorilor Rom\u00e2ni, culege, \u00eempreuna cu acesta, comori nepretuite din tezaurul muzical autohton si se preocupa sa le repuna \u00een circulatie prin cunoscutele \u201e\u00eenregistrari electrice\u201c pe discuri, spre a reda poporului propria-i creatie \u00eentr-o forma artistica si estetica model, mijlocita de vocile ramase celebre \u00een istoria c\u00e2ntecului popular rom\u00e2nesc, cea a Mariei Tanase si a Mariei Lataretu pe care Constantin Brailoiu si Harry Brauner o aduc \u00een 1937 special la Bucuresti pentru a-i \u00eenregistra c\u00e2ntecele la Arhiva, mai \u00eent\u00e2i pe cilindri de cear\u00e3, apoi pe discuri, la Casa Columbia. Muzica olteneasca patrunsese \u00een cel mai mare oras al tarii, umindu-i pe bucuresteni cu ritmurile ei \u00eendracite de s\u00e2rbe sau cu nobletea si gingasia melodica a doinelor. Este perioada anilor 1934-1937, c\u00e2nd Maria Tanase realizeaza primele ei discuri la Casa Lifa, condusa de Harry Brauner, si c\u00e2nd Maria Lataretu, cu chitara de g\u00e2t, la cr\u00e2sma gorjenilor de pe l\u00e2nga Gara de Nord, le c\u00e2nta c\u00e2ntecele runcanilor, marc\u00e2nd primele \u00eent\u00e2lniri cu folcloristul care avea s\u00e3-i aduc\u00e3 \u00een cur\u00e2nd celebritatea.
\n\u00cen anul 1935 s-a organizat \u00een comuna nasaudeana Sant o cercetare de teren \u00een cadrul unei monografii sociologice conduse de profesorul Dimitrie Gusti, la care au participat Constantin Brailoiu, Harry Brauner, Ilarion Cocisiu, Tiberiu Alexandru, H.H. Stahl si altii.
\nAcesta a fost anul \u00een care, pentru prima data \u00een istoria milenara a existentei sale, folclorul rom\u00e2nesc capata botezul strainatatii, al lumii \u00eentregi. Gratie eforturilor depuse de Constantin Brailoiu si de Harry Brauner, s-a putut organiza participarea unui grup folcloric de dansatori tarani, calusarii din Padureti \u2013 Arges, la un mare festival international de folclor care se tinea la Londra. Succesul a fost imens. Marea sala Albert Hall, plina p\u00e2na la refuz de un public entuziast, a ovationat \u00een picioare minute \u00een sir. Presa internationala a dedicat evenimentului coloane \u00eentregi, cinstind, astfel, spiritul national si traditia culturala a rom\u00e2nilor. \u00cen anul 1938, acelasi grup de calusari, de data aceasta, condus numai de profesorul Harry Brauner, a reprezentat din nou culorile patriei la aceeasi confruntare internationala. Si de aceasta data primirea solilor artei populare rom\u00e2nesti a fost dintre cele mai entuziaste.
\nPrezenta lui Constantin Brailoiu si implicarea sa ca specialist \u00een cadrul cercetarilor monografice initiate de Institutul Social Rom\u00e2n condus de Dimitrie Gusti a avut un rol precumpanitor \u00een elaborarea unei conceptii originale privind interpretarea fenomenului folcloric. Este vorba despre cercetarea monografica din comuna bucovineana Fundul Moldovei care l-a inclus, printre altii, si pe profesorul Mihai Pop pentru folclorul literar. Splendidele c\u00e2ntece populare descoperite laFundul Moldovei i-au calauzit adeseori pasii profesorului Brailoiu, \u00eensotit de Harry Brauner, pe meleagurile Bucovinei. Cele mai importante ca valoare poetico-muzicala au fost \u00eenregistrate ulterior pe discuri, dupa cele mai moderne procedee industriale ale timpului, \u00eentr-o actiune de alcatuire a unor antologii sonore care sa cuprinda creatii reprezentative din \u00eentreaga tara. Atunci a fost \u00eenregistrata si o straveche doina considerata etalon de la Parasca Gramada din Fundul Moldovei, o adevarata comoara de c\u00e2ntec si simtire rom\u00e2neasca, ce a impresionat profund miile de ascultatori din sala Albert Hall din Londra \u00een iarna lui 1938, c\u00e2nd un grup \u00eensemnat de tarani din Fundul Moldovei, condus de Constantin Brailoiu si de Harry Brauner, a prezentat spectatorilor din capitala Marii Britanii c\u00e2teva dintre c\u00e2ntecele si obiceiurile rom\u00e2nilor bucovineni. Iata ce scria la 18 septembrie 1938, \u00eentr-unul din ziarele ce apareau \u00een Capitala, Lucia Demetriad-Balacescu \u00een articolul intitulat \u201eHarry si discurile\u201c: \u201eEl asculta atent \u2013 este \u00eentotdeauna atent \u2013 un disc. Un disc este o luna rotunda, neagra si lucioasa pe care un mic ac \u00eenteapa, \u00eenv\u00e2rtindu-se mereu, sunetele c\u00e2ntecelor dulci sau aspre, puternice sau abia perceptibile. Si aceste c\u00e2ntece sunt violoncele si fluiere, acordeoane sau voci, ah!, mai ales, voci, caci el le iubeste. Da, Harry Brauner iubeste vocile, vocile barbatilor si vocile femeilor. Vocile care sunt viori, vocile pam\u00e2ntului, ale c\u00e2mpului rom\u00e2nesc care se rasp\u00e2ndesc ca niste miresme. Aceste voci el le asculta cu toata fiinta lui si cu tot sufletul. La tara, uneori \u2013 continua autoarea \u2013, \u00eengenuncheaza pe pam\u00e2nt, ridica \u00eentre degete un frumos bulgar cu firicele de iarba pentru a simti daca pam\u00e2ntul mai pastreaza ceva din sunetele c\u00e2ntecelor pe care le-a inspirat\u201c.
\nCa asistent al maestrului Brailoiu, Harry Brauner a fost sufletul monografiilor sociale initiate \u00een diverse zone din tara de catre Institutul Social Rom\u00e2n condus de Dimitrie Gusti. El observa si retine pe memoria cilindrilor de ceara ai batr\u00e2nului fonograf universul social din mediul rural surprins \u00een c\u00e2ntecul popular sub toate formele sale de manifestare. \u201eHarry este si un savant; \u00een capul lui, ca si \u00een dulapul lui cu discuri, se gasesc r\u00e2nduite toate c\u00e2ntecele, din toate tinuturile tarii noastre. Daca doriti vreunul, el apasa imediat pe un buton si c\u00e2ntecul izbucneste ca un mic fum melodios\u201c, scria aceeasi Lucia Demetriad-Balacescu. Autoarea se refera, evident, la modul riguros stiintific \u00een care, sub \u00eendrumarea lui Brailoiu, t\u00e2narul folclorist se impusese drept cercetator \u00eentr-o vreme \u00een care folcloristica muzicala rom\u00e2neasca se afla la primele ei mari \u00eenceputuri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Noua conceptie asupra cercetarii folclorului va fi prefigurata \u00een \u201eSchita asupra unei metode de folclor muzical\u201c, publicata ulterior \u00een revista \u201eBoabe de gr\u00e2u\u201c, \u00een anul 1931. Culegerea folclorului muzical dateaza cam din aceeasi perioada c\u00e2nd s-au declansat si culegerile de folclor literar. \u00cen anul 1929, Constantin Brailoiu scrie lucrarea \u201eDespre folclorul muzical \u00een cercetarea monografica\u201c,… Cite\u0219te mai mult »Harry Brauner si perenitatea folclorului (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2297,9463],"class_list":["post-17391","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-folclorist","tag-harry-brauner"],"views":1220,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17391","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17391"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17391\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17391"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17391"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17391"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}