{"id":1739,"date":"2010-03-04T09:56:19","date_gmt":"2010-03-04T07:56:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1739"},"modified":"2010-03-04T09:57:31","modified_gmt":"2010-03-04T07:57:31","slug":"democratia-reala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/democratia-reala\/","title":{"rendered":"Democratia reala"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Evolutia unui stat, chiar si \u00een timpurile cele mai bune, ridica probleme de acuta complexitate. Necunoscutele si neasteptatul pot totdeauna sa intervina, produc\u00e2nd complicatii. \u00cen momente de criza, dezechilibrele intervin alarmant si conducerea treburilor publice devine cu at\u00e2t mai dificila. Dar democratia presupune o guvernare pornita de la vointa si dorintele poporului. Rolul guvernantilor este de a doza posibilitatile si de a gasi solutii care sa \u00eentruneasca aprobarea cel putin a majoritatii.<\/strong><\/em><br \/>\nDin patru \u00een patru ani pentru Parlament si pentru organele locale \u2013 la cinci ani pentru presedinte \u2013 cetatenii sunt chemati sa-si dea votul aleg\u00e2nd \u00eentre candidatii care li se \u00eenfatiseaza. Acestia reprezinta partide si \u2013 teoretic cel putin \u2013 ideologii diferite, vin cu promisiuni si angajamente, pe care apoi dupa alegeri le cam uita, iar uneori chiar adopta masuri contrare lor. Alegatorul trebuie sa se g\u00e2ndeasca \u00eenzecit, \u00een momentul alegerilor, cui \u00eei da votul, deoarece apoi, timp de patru ani el ram\u00e2ne prizonierul acestui vot dat! Sanctiunea el n-o mai poate da dec\u00e2t la capatul ciclului, atunci c\u00e2nd votul sau se poate \u00eendrepta \u00een alte directii.<br \/>\nC\u00e2rmuirea \u201ecorabiii neamului\u201c, vorba lui Naum R\u00e2mniceanu, este departe de a fi usoara. Furtunile izbucnesc c\u00e2teodata din senin pe marile si oceanele \u00eenvolburate ale planetei. Cei adusi \u201ela c\u00e2rma\u201c au o raspundere uriasa fata de cei care le-au \u00eencredintat aceasta sarcina de cinste, mai ales c\u00e2nd uneori lucrurile capata o alta \u00eenfatisare \u00een timpul nesf\u00e2rsitei calatorii a umanitatii. Ei raspund fata de alegatorii lor, fata de toti cetatenii, dar si fata de viitor.<br \/>\n\u00cen actul delicat si foarte pretentios de guvernare responsabila apar \u00een nu putine r\u00e2nduri situatii noi. Unele dintre acestea impun c\u00e2rmuitorului masuri extraordinare, dar el nu este \u00een democratie un dictator, deci nu le poate adopta dec\u00e2t \u00een virtutea unui mandat si \u00een limitele acestuia. Atunci c\u00e2nd intervin noi situatii, c\u00e2nd deciziile ce urmeaza sa fie luate pot avea consecinte de \u00eensemnatate primordiala, fireasca ar fi consultarea celui c\u00e2rmuit pentru a se obtine un consens, pentru a se \u00eemparti o responsabilitate care depaseste obiectiv pentru c\u00e2rmuitor cadrul asumat la \u00eenceputul actului de guvernare.<br \/>\nExista o tara \u00een care societatea a ajuns la o forma \u00eenalta de constructie democratica si de echilibru. Este Elvetia. Acolo este prevazuta consultarea repetata a poporului, a alegatorilor, pentru adoptarea oricarei reforme ori masuri care depaseste cadrul constitutional \u2013 deci mandatul \u00eencredintat prin vot, \u00een temeiul Constitutiei si a legilor existente, reprezentantilor puterii executive \u2013 ori este impusa de situatie sau chiar de o evolutie a societatii. Pe aceasta cale\u00a0 exista o armonie \u00eentre actul de guvernare si vointa cetatenilor, o ne\u00eencetata si repetata consultare a celor din urma, nu doar la \u00eenceputul si la sf\u00e2rsitul unui ciclu electoral si politic. Tot vorbind de revizuirea Constitutiei ar fi necesar sa luam \u00een considerare si o astfel de solutie, mai ales c\u00e2nd constatam lipsa unui acord national cel putin \u00een marile probleme \u00eentre diferitele forte politice si c\u00e2nd pentru cetatean surprize de tot felul apar de la o zi la alta fara ca el sa fie consultat si mai ales fara ca el sa aiba totdeauna sentimentul ca este reprezentat si vointa si dorinta sa sunt exprimate de o forta politica sau alta, fie ea la guvernare fie \u00een opozitie.<br \/>\nMass-media, la r\u00e2ndul ei, este predominant preocupata de tiraj, de v\u00e2nzare obtinuta \u00een primul r\u00e2nd prin senzational, demascare si polemica. C\u00e2t de rar \u2013 din pacate! \u2013 putem citi \u00een zecile de pagini ale ziarelor c\u00e2te un articol cu continut \u00een care sa fie tratate probleme ale tuturor\u00a0 si nu doar chestiuni de importanta colaterala ori luari de pozitii pro sau contra \u00een probleme ale unor politicieni sau care \u00eenc\u00e2nta un anumit public.<br \/>\nDar revenind la problemele reale, unele de \u00eensemnatate capitala, si la unele masuri adoptate uneori haotic, cu consecinte de gravitate extrema, care uneori impun reveniri de la o zi la alta, \u00een aceste situatii o dezbatere, \u00eentr-un timp rezonabil, s-ar impune cu necesitate, iar \u00een cazuri importante si complicate o consultare populara n-ar putea dec\u00e2t contribui la consolidarea respectivei masuri sau sa impuna renuntarea la ea, \u00eenainte ca efectele nocive sa se produca.<br \/>\nDrepturile fundamentale ale cetateanului pe care Constitutia le apara \u2013 pensia, salarizare, protectia sociala etc. \u2013 trebuie tratate cu respectul cuvenit de oricare guvernant, si atunci c\u00e2nd reforme sunt impuse de situatii extreme ori neasteptate respectivele masuri trebuie adoptate dupa matura chibzuire si dupa consultari, inclusiv, mai ales, cu cei lezati de ceea ce se preconizeaza. Este si o problema de educatie cetateneasca. Trebuie sa ne obisnuim sa participam cu totii la mersul \u00eenainte, la iesirea din situatii grele, dar acest lucru nu se poate realiza dec\u00e2t daca ni se acorda si noua, marea muta, celor din afara partidelor, consideratia cuvenita.<br \/>\nMai este o problema. Decizii capitale, care pot pune \u00een primejdie viitorul tarii, nu ar trebui sa aiba pentru cetateni aspectul unor situatii care li se impun fara cea mai elementara consultare. Ma g\u00e2ndesc, de exemplu, la un tratat prin care nu s-a tinut seama de drepturi seculare ori de hotare istorice !<br \/>\nDemocratia nu este doar o vorba sau o eticheta care da bine, ea trebuie sa corespunda unei situatii reale. Cetatenii trebuie sa aiba permanent sentimentul participarii si responsabilitatii lor la destinele tarii. Dar si partidele si mai ales guvernele trebuie sa respecte (nu doar \u00een ani electorali si atunci doar c\u00e2teva saptam\u00e2ni sau cel mult c\u00e2teva luni!) pe alegatori, sa vada \u00een ei pe cei carora le revine dreptul de a fi \u00een cunostinta de cauza si a-si da consensul pentru decizii supreme si \u00een numele carora \u2013 si raspunz\u00e2nd fata de ei \u2013 se exercita actul de guvernare. Lor, cetatenilor \u00een ansamblu, le revine sa controleze si sa privegheze acest act. Cu c\u00e2t democratia va avea un continut mai real, cu at\u00e2t mersul \u00eenainte al tarii va fi mai accentuat si redresarea ei mai grabnica.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Evolutia unui stat, chiar si \u00een timpurile cele mai bune, ridica probleme de acuta complexitate. Necunoscutele si neasteptatul pot totdeauna sa intervina, produc\u00e2nd complicatii. \u00cen momente de criza, dezechilibrele intervin alarmant si conducerea treburilor publice devine cu at\u00e2t mai dificila. Dar democratia presupune o guvernare pornita de la vointa si dorintele poporului. Rolul guvernantilor este&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/democratia-reala\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Democratia reala<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[637,1354,1353,262,1355],"class_list":["post-1739","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-criza","tag-dezechilibre","tag-evolutia-unui-stat","tag-parlament","tag-rolul-guvernantilor"],"views":2275,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1739","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1739"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1739\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1739"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1739"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1739"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}