Nu de ieri de azi ne-am obisnuit sa privim la Franta ca la un model. Ne adaptam legislatia dupa cea franceza, ne acomodam modelele administrative dupa cele franceze, ne simtim francofoni \u2013 chiar daca, deja, cei mai multi dintre noi avem drept prima limba straina engleza \u2013 si ne \u00eenghesuim, la fiecare 14 iulie, la receptia de la Ambasada Frantei, depasita ca importanta doar de cea de 4 iulie, de la Ambasada SUA. Mizam pe sprijinul Frantei \u00een toate situatiile, chiar si atunci c\u00e2nd, perplecsi, nu mai \u00eentelegem de ce nu \u00eel primim \u2013 asa cum ne-o dovedeste \u00eencapat\u00e2narea domnului Hollande de a se opune, cu argumente la fel de populiste precum cele ale doamnei Le Pen, aderarii Rom\u00e2niei la spatiul Schengen; dar nu asta este problema noastra acum, de vreme ce ni s-a spus verde \u00een fata ca nici \u00een 2014 nu vom fi acceptati \u00een jinduitul spatiu, desi toate cele patru tari care se opun (Franta, Germania, Olanda si Finlanda) au fara \u00eendoiala tot felul de argumente, care mai de care mai tehnice, pentru a sustine niste decizii c\u00e2t se poate de politice, care nu au nici o legatura cu nici un fel de criteriu \u201etehnic?. De altfel, politicienii nostri sunt la fel de bine pregatiti ca si ai lor pentru a lasa impresia ca, \u00een deciziile pe care le iau, sunt m\u00e2nati de cele mai bune intentii, dar conditiile, care sunt din ce \u00een ce mai vitrege, nu le permit sa le duca la \u00eendeplinire. Ca sa zic asa, cit\u00e2nd o vorba din popor, sunt satul de minciunile mele\u2026
\nDar sa lasam politica si sa revenim la cultura. Acesta este un teritoriu unde, ca vrem, ca nu vrem, Franta ram\u00e2ne una dintre cele mai importante tari nu doar din Europa, ci din \u00eentreaga lume. Rom\u00e2nia a luat, pe c\u00e2t a putut, c\u00e2te ceva din modelul cultural francez. Si, \u00een opinia mea, bine a facut! Da, stiu, mi se va spune ca ar mai fi fost si alte modele europene: italian, german, britanic, olandez sau suedez. Eu cred, totusi, ca cel francez ni se potriveste cel mai bine, din simplul motiv ca vine \u00een continuarea unei traditii biseculare de oglindire a realitatilor culturale rom\u00e2nesti \u00een cele franceze. Si, \u00een alta ordine de idei, fac\u00e2nd un mic retur \u00een politica, ar fi de remarcat ca elitele culturale si politice rom\u00e2nesti care au faurit Rom\u00e2nia contemporana s-au format la Paris, iar principalul sprijin pe care l-am primit, ca stat, de la 1830 \u00eencoace, a venit, cu toate inconsistentele sale, tot de pe malul Senei.
\nDe la o vreme, \u00eensa, \u00een ce priveste managementul muzeal \u2013 caci despre asta vreau sa vorbesc acum \u2013, oul a ajuns sa \u00eenvete gaina. Suntem acum mai catolici dec\u00e2t papa si mai francezi dec\u00e2t francezii. Sa ma explic.
\n\u00cen 1990 si 1991, \u00een conditiile vidului normativ de la \u00eenceputurile noastre post-decembriste, Andrei Plesu a numit \u00een fruntea marilor muzee nationale, prin simpla sa vointa, un sir de personalitati pe care nu cred ca le putea contesta cineva. Asa au ajuns sa fie directori ai acestor institutii oameni precum Theodor Enescu, Lucia Marinescu, Horia Bernea, Ioan Godea, Mihai Oroveanu, Alexandru Lungu, Vasile Boroneant, Alexandru Dan Condeescu, Corneliu Ioan Bucur sau Ioan Opris. Timp de mai bine de 12 de ani, numirile directorilor de muzee s-au facut exclusiv prin vointa ordonatorilor de credite, fie ei ministri, presedinti de consilii judetene ori primari. Uneori, aceste numiri au fost benefice pentru muzee, alteori, nu. Omul a sfintit locul \u00eentotdeauna acolo unde acest lucru a fost posibil. Apoi, au aparut concursurile. \u00cen teorie, totul a era frumos si, mai ales, corect. Candidatul venea cu un proiect de management, care era judecat de o comisie neutra, iar cel mai bun era declarat c\u00e2stigator. Am fost unul dintre cei care au contribuit la conceperea Ordonantei Guvernului nr. 26\/2005 care a statuat acest sistem si nu am de g\u00e2nd sa ma dezic de el. Sistemul a fost \u201eperfectionat\u201c de o noua ordonanta (189 din 2008), care a reusit sa birocratizeze ceva mai mult modul de numire a conducatorilor de institutii, \u00eencerc\u00e2nd sa creeze o categorie a managerilor culturali. Fara \u00eendoiala, dar si pentru faptul ca cei care candideaza acum pentru un post de conducere a unei institutii de cultura sunt obligati sa prezinte un proiect de management (prezumat a fi scris chiar de ei), actul juridic reprezinta un progres. Din pacate, aplicarea sa este deficitara. Comisiile de jurizare sunt numite la bunul plac al ordonatorului de credite, iar ipocrizia este maxima prin faptul ca cei care candideaza nu au voie sa \u00eesi treaca numele pe proiect. \u00cen realitate, Rom\u00e2nia este o tara mica, iar numarul persoanelor care ajung sa fie implicate \u00een acest proces de jurizare, ca examinator sau candidat, este si mai mic. Din aceasta cauza, \u00een realitate, \u00eenca \u00eenainte de depunerea proiectelor, fiecare membru al comisiei stie exact cine sunt candidatii si, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, are suficiente indicii sa le deosebeasca lucrarile, chiar daca ele nu sunt semnate.
\n\u00cen 2005, c\u00e2nd \u00eentregul sistem a fost g\u00e2ndit (trebuie sa \u00eei amintesc aici pe coautorii sai, Delia Mucica si Ioan Onisei), ideea noastra a fost aceea de a \u00eenlatura arbitrariul din ceea ce devenise modul de numire a directorilor de institutii publice de cultura, tocmai pentru ca experienta ne-a dovedit ca este imposibil ca oamenii numiti la conducerea acestor institutii sa fie despartiti de interesele politice ori de clan ale decidentilor \u2013 fapt care ajunsese sa afecteze grav chiar modul de functionare a institutiilor. Cu alte cuvinte, fiecare ministru \u00eesi numea favoritii la conducerea institutiilor din subordine si la fel faceau si \u201ebaronii\u201c local. Sistemul era un mare joc de ruleta: uneori, a fost cu noroc (numirea Roxanei Theodorescu la conducerea Muzeului National de Arta, a lui Mihai Oroveanu, \u00een pozitia de director la nou \u00eenfiintatul Muzeu National de Arta Contemporana sau a Georgetei Stoica, la sefia Muzeului Satului, de exemplu), alteori, nu (muzeele Bran si Peles, Complexul National Muzeal \u201eMoldova\u201c sau Muzeul National de Istorie a Transilvaniei au fost asemenea exemple, la un moment dat sau altul, din pacate). Regretabil, asa cum a evoluat, dupa 2005, sistemul a ajuns, mai mult sau mai putin, o farsa pe care o joaca toti cei implicati, candidati si examinatori, deopotriva. Cearcanele excesivului joc de-a corectitudinea politica se fac simtite peste tot. Sigur, chiar si \u00een perioada de dupa emiterea ordonantei din 2005, o serie de manageri de indubitabila valoare a dob\u00e2ndit recunoasterea efortului depus pentru a obtine functiile de conducere: Vintila Mihailescu, Lacramioara Stratulat, Paula Popoiu, Sabin Adrian Luca, Rodica Rotarescu, Narcis Dorin Ion si Valeriu Cavruc sunt doar c\u00e2tiva dintre ei. Dar, din 2009 \u00eencoace, totul pare mai degraba un simplu joc de societate, nu foarte agreabil si nici foarte evoluat.
\nAici suntem noi. \u00cencercam sa facem dintr-o lege pe care o fetisizam, de-a dreptul, un chezas al onoarei noastre civice, un punct de reper pentru egalitatea de sanse \u00een societate si pentru meritocratie.
\nAr fi interesant, \u00een schimb, sa vedem ce se \u00eent\u00e2mpla, \u00een vremea asta, \u00een Franta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu de ieri de azi ne-am obisnuit sa privim la Franta ca la un model. Ne adaptam legislatia dupa cea franceza, ne acomodam modelele administrative dupa cele franceze, ne simtim francofoni \u2013 chiar daca, deja, cei mai multi dintre noi avem drept prima limba straina engleza \u2013 si ne \u00eenghesuim, la fiecare 14 iulie, la… Cite\u0219te mai mult »Lectii de la sora noastra de ginta latina (I)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[5203,9923],"class_list":["post-17389","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-francofonie","tag-politici-culturale-ihn-franta"],"views":993,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17389","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17389"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17389\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17389"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17389"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17389"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}