\u00cen ziua de 28 noiembrie 2013, la Facultatea de Litere din Bucuresti, \u00een sala de lectura a bibliotecii, a avut loc sarbatorirea a doua foste profesoare, la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 85 de ani: doamnele Florica Dimitrescu Niculescu si Valeria Gutu-Romalo, actualmente membre de onoare ale Academiei Rom\u00e2ne. Au participat, \u00een principal, fosti studenti, de toate v\u00e2rstele, unii dintre acestia, \u00eentre timp, ei \u00eensisi profesori universitari si\/sau academicieni, drept urmare, colegi, apropiati de sau chiar la senectute. Pe l\u00e2nga acestia, si multi tineri, studentii de astazi ai aceleiasi Facultati, avizati de catre \u00eendrumatorii lor. S-au facut prezentari privind activitatea didactico-profesionalo-stiintifica a sarbatoritelor, exponentele unei generatii \u201ede aur\u201c a filologiei rom\u00e2nesti, \u00eempreuna cu profesorii Matilda Caragiu Marioteanu, plecata dintre noi, si Alexandru Niculescu, \u00een prezent, cu probleme medicale si, prin urmare, absent de la festivitate. S-au depanat amintiri de tip \u201eretro\u201c, cum au fost si sunt vazute omagiatele de catre discipolii lor, atunci si acum. \u00cen aceeasi ordine de idei, as adauga c\u00e2te ceva, de ordinul faptelor personale. \u00cen acest scop, am apelat la propria \u201earhiva sentimentala\u201c.
\n\u00centr-o \u00eent\u00e2lnire colegiala a fostei grupe universitare din care faceam parte, la momentul evocarilor, cineva, vorbind despre diverse cursuri si specialitati, a numit profesoarele mentionate, incluz\u00e2nd-o si pe regretata Matilda Caragiu Marioteanu, \u201edoamnele limbii rom\u00e2ne\u201c. Era \u00eenainte de ’89, c\u00e2nd supranumele aplicat avea alta pondere, fie si prin raritatea lui, caci nu se atribuia la tot pasul. Calificativul m-a urmarit \u00eendelung si mi-am dat seama ca a fost \u201econferit\u201c pe buna dreptate. El reflecta, atunci si acum, cu forta evidentei, un adevar de necontestat: toate cele trei persoane au constituit modele didactice, umane, profesionale, si nu numai pentru seria 1959-1964. Dupa cum se stie, scoala, \u00een toate treptele ei constitutive, de la \u00eenceput si p\u00e2na la sf\u00e2rsit, are nevoie de modele, ca repere ale unui \u00eenvatam\u00e2nt de calitate. \u00cen absenta acestora, sistemul \u00eesi pierde forta. Doamnele despre care este vorba au avut un astfel de rol si l-au \u00eendeplinit convingator, cu pasiune. Toate \u201eau atins cu m\u00e2na zeii\u201c, fiind, la r\u00e2ndul domniilor lor, studentele unor mari profesori si lingvisti: Al. Rosetti, Iorgu Iordan, Al. Graur, garantie a formatiei stiintifice pe care au dob\u00e2ndit-o si au perpetuat-o ulterior. Apoi, fiecare dintre aceste profesoare, prin propriul obiect de studiu a fixat un traiect orientativ pentru cariera noastra filologica. Doamna Florica Niculescu Dimitrescu, specialista \u00een istoria limbii, ne-a apropiat de textele vechi at\u00e2t de criptice pentru cine nu are cunostinte \u00een domeniu si at\u00e2t de captivante pentru cel care dispune de instrumentarul necesar, ne-a deschis calea catre cronicari, urm\u00e2nd neconditionat \u201evia\u201c istoria limbii, ne-a relevat importanta acestei discipline pentru studiul variantelor teritoriale si sociale ale limbii, pentru cultura si literatura rom\u00e2na. \u00cen acelasi timp, ne-a atras atentia asupra necesitatii de a studia rom\u00e2na contemporana prin cunoasterea epocii vechi, limba evolu\u00e2nd organic.
\nDoamna Valeria Gutu-Romalo, chiar din anul \u00eent\u00e2i de \u00eenvatam\u00e2nt universitar, prin specificul disciplinei predate, \u201eLRC\u201c (= limba rom\u00e2na contemporana), ne-a avertizat asupra unui deziderat fundamental: profesiunile intelectuale, \u00een mod obligatoriu, \u00een mod special, cea didactica, la care aspiram, se exercita prin si dupa \u00eensusirea variantei cultivate a codului de comunicare: limba literara. De atunci, am instituit un fel de \u201ep\u00e2nda\u201c si am putut \u00eent\u00e2lni prestatii discutabile din acest punct de vedere, chiar \u00een contexte care, prin definitie respingeau astfel de practici. C\u00e2nd, odata, cineva \u00eendreptatit a atras atentia asupra \u00eencalcarii normelor de exprimare, \u201efaptasul\u201c a raspuns cu aplomb \u201eeu sunt profesor de istorie, nu de rom\u00e2na\u201c, scuza \u00een afara oricarui comentariu. Marturisesc ca \u00een acele clipe m-am g\u00e2ndit intens la fosta noastra profesoara. Dupa cum ma g\u00e2ndesc, la fel de intens, diminetile, c\u00e2nd ma straduiesc sa ascult radioul \u201eRom\u00e2nia Actualitati\u201c, unde limba rom\u00e2na este \u00een suferinta de pe urma celor pusi acolo sa ne informeze.
\nDoamna Matilda Caragiu Marioteanu, specialista \u00een dialectologie, ne-a dezvaluit nu numai frumusetea limbii vorbite, la nivel dialectal, ci si semnificatia cunoasterii acesteia, al carei rol de document \u201eviu\u201c a suplinit si suplineste, de multe ori, absenta celui scriptic.
\nNu as \u00eencheia \u00eenainte de a aminti si altfel de instantanee, din aceeasi \u201earhiva personala\u201c, \u00een care doamnele omagiate au continuat sa-si pastreze tinuta solemna de modele.
\nDoamna Florica Dimitrescu expunea cursul \u201eprin interpretare\u201c. Aveam impresia ca rostirea acestuia \u00eei prilejuia anumite reflectii, caci din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd nota ceva, uneori chiar monolog\u00e2nd asupra unei idei parca tocmai atunci \u201eprinse\u201c. Alteori, \u00eentrebarile adresate amfiteatrului, ramase strict retorice, tradau acelasi fapt. Dar absolventii de liceu \u201epost reforma\u201c nu mai aveau bagajul de cunostinte al celor dinainte de 1948, cum ar fi fost cele de la \u201eScoala centrala de fete\u201c, pe care doamna profesoara a absolvit-o. Asa se face ca, de exemplu, de cuv\u00e2ntul fiastru, mostenit din latina, nu auzise nimeni dintre noi, p\u00e2na atunci, de aceea, \u00eentrebarea a ramas fara raspuns, ca si toate celelalte.
\nReplica doamnei profesoare Caragiu, la informatia despre supravegherea precara, \u00een raport cu densitatea studentilor, \u2013 urma examenul scris de dialectologie \u2013, \u00eentr-o sala total necorespunzatoare prin dimensiuni, \u201edoar n-o sa-i pazim ca-n Pind\u201c, am \u00eenteles-o mult mai t\u00e2rziu, neav\u00e2nd cunostinte, pe atunci, despre Hrupiste, localitatea de ob\u00e2rsie a familiei Caragiu, de pe muntele amintit.
\nDe doamna profesoara Gutu se leaga un episod didactic aparent minor, dar pe care l-a evaluat si solutionat exemplar. \u00cen timpul unei prelegeri expuse constant, \u00een aceeasi tonalitate neutra, modulata dupa virtuale semne de punctuatie, am sesizat cu \u00eent\u00e2rziere \u00eentreruperea survenita, \u00een conditiile mentinerii aceluiasi ton didactic. Cineva din ultimele banci, probabil, citea ori scria altceva dec\u00e2t cursul, linistea fiind deplina. De aceea, ni s-a transmis, global, urmatoarea observatie, pe care \u00eencerc sa o reconstitui din memorie: \u201eNoi, profesorii, avem avantajul de a pregati tot profesori, care, \u00een cariera lor, vor avea prilejul sa vada ceea ce vad eu acum. Si atunci vom fi razbunati\u201c, dupa care a re\u00eennodat firul expunerii.
\nEvident, doamna profesoara a fost razbunata de nenumarate ori de atunci \u00eencoace. La fel de evident este si faptul ca, ceea ce s-a petrecut c\u00e2ndva mi-a reamintit aceste modele profesorale pentru care multi ar trebui sa ne invidieze.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen ziua de 28 noiembrie 2013, la Facultatea de Litere din Bucuresti, \u00een sala de lectura a bibliotecii, a avut loc sarbatorirea a doua foste profesoare, la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 85 de ani: doamnele Florica Dimitrescu Niculescu si Valeria Gutu-Romalo, actualmente membre de onoare ale Academiei Rom\u00e2ne. Au participat, \u00een principal, fosti studenti, de toate… Cite\u0219te mai mult »Universitatea si slujitorii ei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[3393,9919,9920],"class_list":["post-17385","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-alexandru-niculescu","tag-florica-dimitrescu-niculescu","tag-membre-de-onoare-ale-academiei-romane"],"views":1147,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17385","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17385"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17385\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17385"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17385"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17385"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}