{"id":17376,"date":"2013-12-12T09:45:38","date_gmt":"2013-12-12T07:45:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17376"},"modified":"2013-12-12T09:45:38","modified_gmt":"2013-12-12T07:45:38","slug":"ah-platanele-s-sfarmate-si-dj-ul-e-nebun","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ah-platanele-s-sfarmate-si-dj-ul-e-nebun\/","title":{"rendered":"Ah! Platanele-s sfarmate si DJ-ul e nebun!"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Stefan Baghiu, <em>Spre Sud, la Laceni,<\/em> Cartea rom\u00e2neasca, Bucuresti, 2013, 64 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<br \/>\nIntr-un an si jumatate, de c\u00e2nd scrie saptam\u00e2nal la \u201eCultura\u201c si lunar la \u201eSteaua\u201c, neverosimil de t\u00e2narul Stefan Baghiu \u2013 care n-a implinit inca 21 de ani! \u2013 a devenit o mica autoritate in critica rom\u00e2neasca, infirm\u00e2nd fara sa vrea si fara sa-i pese cam toate scenariile apocaliptice legate de disparitia cronicii de int\u00e2mpinare. L-au impus mai multe calitati, putin obisnuite la un incepator: maturitatea perspectivei de ansamblu asupra poeziei (rom\u00e2nesti) contemporane; caracterul transant al judecatii de valoare si curajul de a merge \u201eimpotriva valului\u201c; naturaletea stilului, lipsit de pedanteria debutantilor intr-ale cronicii; ba chiar o anumita disponibilitate tinereasca a scriiturii, care nu se impiedica in cautarea laborioasa a formulelor, ci prefera exprimarea vertiginoasa, direct la tinta.<br \/>\n<strong>Poezia anorexica<\/strong><br \/>\nDebutul in poezie al lui Stefan Baghiu nu reprezinta o surpriza pentru multi, mai ales ca in filigranul cronicilor lui putea fi ghicit de nu un program poetic, macar o sensibilitate accentuata care-i asigura priza la text. De aici, si impresia de dare de seama din interior. Fara ca Baghiu s-o marturiseasca undeva deschis \u2013 posibilitatile aventuroase ale poeziei il preocupa deocamdata mai mult dec\u00e2t definitiile ei \u2013, \u201eSpre Sud, la Laceni\u201c reprezinta o polemica fina la adresa poeziei tinere actuale. Nu-i greu de observat ca o parte a poeziei din ultimii ani e dominata de o predispozitie anorexica, preocupata de a expulza din viscerele ei, odata cu temele mari, discursivitatea si sentimentalismul. Orice tip de confesiune mai directa e sufocata din fasa de o luciditate hi-tech, ingrijorata p\u00e2na la autoparalizie de a nu aluneca in cliseu. Inhibitia, teama de a nu gresi, senzatia ca inaintasii literari au cam spus totul face ravagii in poezia contemporana. Recentul \u201eO forma de adapost primara\u201c a lui Bogdan Cosa reprezinta, probabil, triumful si suma acestei formule robotizate, a carei ingrijorare centrala e aceea de a ram\u00e2ne cool, chiar cu pretul ermetizarii.<br \/>\nStefan Baghiu contrapune acestei modalitati crispate o formula expansiva si vorace, a carei foame de a ingloba nu aduce deloc a bulimie, ci da seama de metabolismul t\u00e2narului, capabil sa asimileze in poem cele mai diverse straturi ale realului, mixate ele insele in registre diferite. Si nu s-ar putea spune ca poezia lui Baghiu ingurgiteaza totul, de vreme ce are deja teritorii si \u201eobsesii\u201c bine marcate. Amprenta personala din \u201eSpre Sud, la Laceni\u201c e de regasit in contrastul dintre imaginarul strident contemporan si defazarea usor desueta a vocii din poeme. Nimeni n-a mai patruns at\u00e2t de ad\u00e2nc \u2013 in sensul ca n-a extras efecte poetice \u2013 in lumea colorata, insa derutata a tinerilor de azi, fie ca e vorba de EMO, hipsteri, sau doar \u201ecocalari\u201c. Si daca nu m-as teme putin eu insumi de cuvinte suprauzate, as zice ca Baghiu surprinde Weltanschauung-ul unei generatii. Pentru Baghiu, experienta poetica incepe \u201edoar dupa caderea noptii,\/ cobor\u00e2nd scarile in spirala\/ p\u00e2na in fundul Boiler-ului\u201c. Nu e vorba chiar de o cobor\u00e2re in infern aici, desi lumea party-urilor de noapte (a cluburilor sau a adunarilor spontane outdoors, a petrecerilor acasa sau la camin) e redata in toata promiscuitatea ei c\u00e2t se poate de umana: e lumea stupefiantelor legale sau ilegale, a alcoolului si a sexualitatii, a instinctelor dezlantuite si a violentelor de tot soiul. Personajul din \u201eSpre Sud, la Laceni\u201c pare ca a vazut si a experimentat totul, de vreme ce poate depune marturie pentru \u201ecum se danseaza acum\/ cu bazinul lipit de fundul unei fete\u201c, pentru \u201elaserele desen\u00e2nd cercuri pe fetele fetelor excitate\/ de miscarea ritmica si de mirosul de transpiratie rece\u201c, pentru \u201eabandonul oamenilor\/ dans\u00e2nd pe plaja in\/ travaliu\u201c s.a.m.d. Toate aceste flash-uri ale vietii de noapte sunt amplificate de o coloana sonora \u201eelectro\u201c, agresiva si\/sau dezumanizanta. Ritmurile \u201edrone\u201c, \u201edub\u201c, \u201eschemele RAVE\u201c, \u201epadurea electro\u201c sau ceea ce Baghiu numeste \u201eultima muzica pe care se mai poate dansa\u201c nu fac dec\u00e2t sa provoace explozia de feromoni si hormoni. Atmosfera de party se rastoarna intotdeauna in \u201eSpre Sud, la Laceni\u201c intr-un cosmar al instinctelor dezlantuite, jucate de poet prin repetitii stilistice ce anunta blocarea platanelor, deformarea grotesca a muzicii si transformarea dansului in spasm: \u201eamintirile aceleiasi seri de caldura\/ cu muzica tare si inghesuiala si ura,\/ cu muzica tare si inghesuiala si v\u00e2nt uscat,\/ cu muzica tare si inghesuiala si oboseala,\/ multe alte seri de tortura,\/ cu muzica proasta si dans brownian,\/ cu muzica proasta si dinti inclestati,\/ cu muzica proasta si inghesuiala si ura, de fapt\u201c. Volumul e plin de profetii electro care celebreaza pierderea mintilor c\u00e2nd \u201eacidul pune stap\u00e2nire pe platane\u201c, insa denunta in acelasi timp \u201emarea tristete provinciala\u201c din culise.<br \/>\n<strong>Mixed feelings<\/strong><br \/>\nDe altfel, ecuatia participare-detasare, care face din personajul central un ascet disputat de party-man, fiecare cu frustrarile si nelinistile lui, da intreaga masura a subtilitatii volumului. Ciclul de mijloc al cartii, cel mai puternic, pune in scena aceasta imponderabila de \u201emixed feelings\u201c prin poemele de dragoste dedicate Petrei, iubita cu ingenuitate, dorita cu fervoare, insa ur\u00e2ta cu sete vindicativa. Versuri nostalgice in care t\u00e2narul ii chestioneaza, voit naiv, \u201efrumusetea\u201c, coexista cu pasaje in care nevoia de posesiune se amesteca cu imputarea, intr-un scenariu de tip passive-aggressive. Transcriu aici doar un pasaj din \u201eIn mijlocul unei multimi care danseaza\u201c, piesa de rezistenta a volumului: \u201eNu minti, Petra, ai tehnica,\/ insisti prea mult ca sa vrei\/ doar sa experimentezi niste chestii normale,\/ ai deja un crez c\u00e2nd faci dragoste,\/ ca o sa ne\/ tinem in brate dupa,\/ mi-ai sugera asta,\/ inchiz\u00e2nd ochii o sa ajungi la Trabzon,\/ printre ierburi orientale \/ si animale cu guri mari care serpuiesc pe l\u00e2nga pietre,\/ o\/ sauna e camera noastra in momentele\/ in care ma musti si transpiri. Te vad, Petra.\/ te\/ vad in mijlocul unei multimi care danseaza,\/ esti toata numai Zara\/ si impingi cu\/ moaca dezgustata pe cei care, dans\u00e2nd, se baga cu spatele in tine,\/ te vad in mijlocul\/ unei multimi care danseaza si stiu ce miscari de bazin stii,\/ poti produce un fiasco\/ hormonal in baietii\/ care nu au atins inca sexul tau,\/care te vor pentru misterul de\/ dincolo de Zara, in Tonique,\/ unde kaleidoscopul inca e la moda,\/ atmosfera asta penibila de anii 70,\/ care te distrage c\u00e2teva minute de la dorintele stupide,\/ plimbari in\/ padure sau pe marginea barajului,\/ unde nu e ca si cum ne g\u00e2ndim de fiecare data sa ne aruncam. Nu, te vad\/ in mijlocul unei multimi care danseaza si\/ imi placi\u201c. Toata finetea de constructie e de regasit in simultaneitatea atractie-respingere fata de o realitate in care p\u00e2na si dragostea sau instinctele sunt colorate consumerist. Vocea din poem dispretuieste \u2013 in mostre de critica deschisa \u2013 frivolitatile sociale, insa isi pastreaza, in acelasi timp, mirajul lor; le sesizeaza perfect valoarea in economia generala a vietii.<br \/>\n<strong>Poezia de efuziune<\/strong><br \/>\nNu stiu daca e vorba de vizionarism get-beget aici, insa e evident ca aceasta constiinta cu X-ray la purtator, preocupata de pliurile ascunse ale realitatii, simte nevoia sa iasa permanent la suprafata in confesiuni despre \u201esinguratate\u201c, tristete\u201c, \u201efericire\u201c, \u201emarea evolutie\u201c, \u201edinamica omenirii\u201c s.a.m.d. Imaginarul strident contemporan e corectat mereu de impulsul retro menit sa repuna in circuit teme majore sau doar termeni ai caror cariera poetica parea incheiata. \u201eSpre Sud, la Laceni\u201c e, din acest punct de vedere, incercarea curajoasa de a reabilita poezia de efuziune, in care directetea gnomica si, de ce nu, patetica, functioneaza ca o supapa de autenticitate printre at\u00e2tea tehnicitati. Fara a cadea in ridicol, caci Big Brother-ul dozarii atente a episoadelor e treaz permanent, poezia lui Baghiu se opreste pe marginea \u201eactiunii\u201c pentru a medita la dinamica omenirii, la originea frumusetii sau la timpul \u201ec\u00e2nd se stabileste ordinea\u201c. Un subiect blazat prematur, insa fascinat de toate contradictiile realitatii, se ridica pe alocuri deasupra lucrurilor, in \u201einaltimi impresionante\u201c, pentru a emite sentinte sau imperative: \u201enu contam, Petra, si asta ma supara cel mai tare\u201c; \u201edragostea noastra e o amintire porno\u201c; \u201enici eu nu respir bine\/ in camera asta inghesuita,\/ astept\u00e2nd viata adevarata sau,\/ oricum,\/ ceva asemanator\u201c; \u201eprivesc r\u00e2ul\/ fara sa ma lege nimic de lumea asta\/ si de inertia ei pe care o simt mereu,\/ mereu ca pe o noutate\u201c.<br \/>\nAstfel de ingenuitati profetice, departe de a dauna scriiturii, nu fac dec\u00e2t sa-i ataseze o dimensiune in plus: un aer de prospetime pe care poezia rom\u00e2neasca nu l-a mai respirat de la debutul lui Andrei D\u00f3sa din 2011. \u201eSpre Sud, la Laceni\u201c recomanda, vizibil, mai mult dec\u00e2t o voce poetica originala: o constiinta noncoformista, gata sa mixeze registre considerate incompatibile in literatura actuala.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Stefan Baghiu, Spre Sud, la Laceni, Cartea rom\u00e2neasca, Bucuresti, 2013, 64 p. &nbsp; &nbsp; Intr-un an si jumatate, de c\u00e2nd scrie saptam\u00e2nal la \u201eCultura\u201c si lunar la \u201eSteaua\u201c, neverosimil de t\u00e2narul Stefan Baghiu \u2013 care n-a implinit inca 21 de ani! \u2013 a devenit o mica autoritate in critica rom\u00e2neasca, infirm\u00e2nd fara sa vrea si&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ah-platanele-s-sfarmate-si-dj-ul-e-nebun\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ah! Platanele-s sfarmate si DJ-ul e nebun!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9916,9915,9914],"class_list":["post-17376","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-la-laceni","tag-spre-sud","tag-stefan-baghiu"],"views":1344,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17376","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17376"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17376\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17376"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17376"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17376"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}