{"id":17366,"date":"2013-12-12T09:37:05","date_gmt":"2013-12-12T07:37:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17366"},"modified":"2013-12-12T09:37:05","modified_gmt":"2013-12-12T07:37:05","slug":"aurul-si-democratia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/aurul-si-democratia\/","title":{"rendered":"Aurul si democratia"},"content":{"rendered":"

Aleg sa \u00eenchei anul cu un subiect care ne rascoleste puternic dupa o experienta suficient de consistenta de democratie noua: legatura istorica dintre resursele naturale si regimurile politice. Tema mi se pare potrivita fram\u00e2ntarilor de azi ale rom\u00e2nilor, treziti \u00eentr-o realitate pe care nu o mai \u00eenteleg si \u00eempotriva careia \u00eencearca sa se \u00eentoarca. Spre ce? Aici ram\u00e2ne de discutat. O constatare pe care mi-o \u00eengadui ca prolog la subiectul ales este ca, pe masura ce-i cunoastem mai bine natura fiintei sale istorice, ne convingem ca rom\u00e2nul intervine moderat \u00een acomodarea sa la Timp. Daca nu suntem \u2013 fie si involuntar \u2013 nedrepti, putem accepta ca, \u00een perioade extinse, rom\u00e2nul si-a contemplat \u00eengaduitor propria soarta si a rupt ritmul doar \u00een situatii-limita: agresiuni din afara sau prabusirea conditiei existentiale la nivel de individ, de colectivitate, de popor.<\/strong>
\nBeethoven si viitorul<\/strong>
\n\u00centr-un fel, revolta de azi a tinerei generatii fata de proiectul Rosia Montana ar putea fi o noua rupere de ritm. Treziti ca au ajuns sa nu mai dispuna de ceea ce le apartine, adica de avutia pam\u00e2ntului lor, tinerii au realizat ca li s-a ipotecat viitorul. Pentru prezent au avut destule rezerve de toleranta \u2013 demonstrantii nu au revendicari sociale sau materiale \u2013 dar pentru viitor se vede ca nu mai au. Nu este Rom\u00e2nia raiul pentru poporul ei, dar nici nu trebuie sa ajunga un iad. Cam asa suna mesajul celor care ascultau concertele improvizate \u00een Piata Universitatii cu muzica de Beethoven. Manifestantii nu mai vin cu doine de jale pentru ca amatorii de discreditare sa-i socoteasca mioritici. Si-au construit mesajul nu pe revendicari imediate, ci pe constructii de viitor. Desi erau c\u00e2t se poate de \u00eendreptatiti, ei nu s-au revoltat pentru austeritate cum au facut-o grecii, spaniolii, italienii, portughezii, chiar si francezii. Nu s-au revoltat nici c\u00e2nd le-a fost limpede ca austeritatea vine dupa mari escrocherii si jafuri bancare. Au contemplat cu dezamagire visul european \u00een care \u00eesi pusesera at\u00e2tea sperante. Au iesit, \u00eensa, din \u201evechea intuitie a destinului\u201c (C. Radulescu-Motru) c\u00e2nd s-au aflat \u00een fata dezmostenirii si au socotit ca au datoria sa se revolte. Agresiunea la bogatia pam\u00e2ntului ei \u2013 aur, hrana, viata \u2013 generatia de azi a perceput-o ca pe un pericol al dezarticularii ei ca popor. Este un semn ca intuieste la timp marile pericole si ca \u00eentelege sa rupa ritmul rabdarii sale contemplative.
\nAurul, ca si carbunele, poate schimba regimul politic<\/strong>
\nCu putin timp \u00een urma, \u00een paginile acestei reviste a fost evocat istoricul american, Timothy Mitchel, profesor la Universitatea Columbia, \u00eentr-o analiza, as numi-o mai degraba sociologica, a situatiei st\u00e2ngii nu neaparat din Rom\u00e2nia. (\u201eSt\u00e2nga moale, aproape flasca\u201c). Autorul articolului, Norbert Petrovici, se folosise de eseul \u201eCarbon Democracy\u201c (\u201eDemocratia carbunelui\u201c) al lui Mitchel pentru a aminti ca minerii din minele de carbune au influentat \u2013 c\u00e2ndva, \u00een secolul al XIX-lea \u2013 formele de guvernare de pe pozitia lor de forta de munca. O forta indispensabila dezvoltarii capitalismului care, iata, nu si-a \u00eemplinit rolul istoric proorocit de Marx, cel de fauritor al societatii comuniste. Nu a putut pentru ca dupa carbune a urmat petrolul. Ma opresc si eu, pe scurt, la eseul istoricului american tocmai pentru interesanta observatie pe care o face \u00een privinta naturii regimurilor politice pornind de la carbune si petrol ca surse de dezvoltare. Mai ales pentru raportul pe care \u00eel stabileste \u00eentre resursele naturale si democratie. Mitchel afirma: carbunele si petrolul au fasonat democratiile moderne; daca primul, carbunele, a favorizat reducerea inegalitatilor, al doilea, petrolul, le-a ad\u00e2ncit. Deschiderea c\u00e2mpului de analiza spre domenii \u00eendeobste asezate la marginea cercetarilor, cum sunt ecologia si industria, fac punctul forte al demonstratiei lui Mitchel privind influenta bogatiilor naturale asupra naturii regimurilor politice. Gasesc \u00een \u201eCarbon Democracy\u201c o posibila explicatie a marilor demonstratii din toamna aceasta din Rom\u00e2nia ale unei generatii care a \u00eenteles ca aurul de la Rosia Montana este mai mult dec\u00e2t o bogatie, este un simbol al viitorului ei. Sa urmarim opinia lui Mitchel care, prin extrapolare, ne apropie direct de nemultumirile demonstrantilor rom\u00e2ni.
\nOmul informat stie ca sursele de energie au intrat \u00een preocuparile marilor corporatii mai abitir dec\u00e2t \u00een programele guvernamentale. Accesul la resurse de energie s-a transformat \u00een cale sigura de conflicte si razboaie. Mitchel restr\u00e2nge analiza efectelor acestor batalii la raportul dintre bogatiile naturale si natura regimului politic. Rezultatul este surprinzator. Ca si \u00een cazul examenului unei picaturi de apa puse sub lupa microscopului, sunt dezvaluite legaturile cauzale care scapa chiar si omului bine informat. Mitchel constata ca, \u00een istoria institutiilor democratice, carbunele a avut un rol benefic, iar petrolul, unul malefic. \u201eAliantele minerilor, feroviarilor, docherilor pot paraliza o tara \u00eentreaga prin ceea ce se numeste greva generala. Din 1880 p\u00e2na dupa razboi, amenintarea cu greva generala a constr\u00e2ns clasele guvernante la concesii spectaculoase: sufragiul universal, pensii, asigurari pentru accidente si somaj, locuinte sociale, gratuitatea \u00eenvatam\u00e2ntului si sanatatii. \u00cen c\u00e2teva decenii, populatiile statelor industrializate au beneficiat de ameliorari fara precedent ale conditiilor de viata… Petrolul este rau pentru democratie. Statele petroliere au tendinta sa fie mai putin democratice dec\u00e2t altele, multinationalele de petrol \u00eenmagazineaza profituri care alimenteaza coruptia politica, petrolul aduce guvernelor beneficiul unei enorme puteri care le rupe de popoarele lor. Acestea sunt efecte produse \u00ab\u00een aval\u00bb. \u00cen cartea mea \u00abCarbon Democracy\u00bb am vrut sa merg \u00een \u00abamonte\u00bb si sa analizez structura energiilor fosile: cum sunt scoase din pam\u00e2nt, cine le produce, le transporta, le distribuie\u2026 La acest nivel ne dam seama cum au fasonat sursele de energie fosila democratia occidentala\u2026 Sa dispui de o alta sursa de energie, \u00een special pentru a furniza carburantii necesari pentru transport, a devenit o arma foarte utila \u00eempotriva grevelor generale. Desigur au existat si greve ale muncitorilor din petrol \u00een Mexic, Iran, Arabia Saudita sau Irak. Dar extractia de petrol, ca si transportul acestuia, necesita o m\u00e2na de lucru cu mult mai putin numeroasa dec\u00e2t cea din minele de carbune. Petrolul este transportat mai usor, traverseaza oceanele si, daca un port este blocat, este suficient sa treci prin altul. Mai mult, distantele foarte mari \u00eentre locul productiei si cel de consum fac dificila constituirea aliantelor \u00eentre diferite corpuri de profesii\u201c.
\nAurul si democratia rom\u00e2neasc\u00e3<\/strong>
\nCred ca nu este inutila retinerea acestor observatii \u00een contextul nemultumirii rom\u00e2nilor pentru ipotecarea bogatiilor pam\u00e2ntului lor si, odata cu aceasta, a sigurantei existentei lor \u00een viitor. O ipotecare facuta cu concurs strain. Presiunea lobby-ului extern merita sa intre nu numai \u00een dezbaterea publica, dar si a celor care vegheaza la sanatatea legilor si la aplicarea Constitutiei. Acestei nevoi \u00eei mai adaugam alta: transparenta privind angajarea de consilieri straini. Nu de mult, un guvernant rom\u00e2n \u00eesi pastrase consilierul strain si c\u00e2nd ramasese doar lider de partid. Politica interesului nu este de condamnat \u00een sine, dar, cum o spune at\u00e2t de convingator americanul Mitchel, dospeste coruptia politica. Astept ziua \u00een care Curtea Constitutionala se va pronunta \u00een privinta legalitatii activitatii de lobby \u00een Rom\u00e2nia. Deocamdata, numele legal al acesteia este \u201etrafic de influenta\u201c. Avem nevoie ca aceasta autoritate, Curtea Constitutionala adica, sa-si demonstreze utilitatea, si mai ales forta, nu doar pentru salvarea scaunului prezidential, ci, mai ales, pentru apararea drepturilor cetatenesti. Atunci membrii Curtii ne vor convinge ca au citit, fie si pentru examene la facultate, pe Iustinian, care spunea ca \u201edreptul este arta binelui si a echitatii\u201c. Cei care ies \u00een strada, calmi deocamdata, nu vor sa asiste cum se duce pe apa S\u00e2mbetei aurul de la Rosia Montana. Cu o jumatate de secol \u00een urma, sovieticii le luasera parintilor lor uraniul fara sa-i \u00eentrebe si fara sa dea socoteala.
\nDaca \u00eemi dau voie demonstrantii care se opun proiectului Rosia Montana, as vrea sa le interpretez mesajul si astfel: pentru rom\u00e2ni, aurul poate sa joace acelasi rol pe care l-a avut c\u00e2ndva carbunele, nu petrolul, \u00een demonstratia lui Mitchel.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aleg sa \u00eenchei anul cu un subiect care ne rascoleste puternic dupa o experienta suficient de consistenta de democratie noua: legatura istorica dintre resursele naturale si regimurile politice. Tema mi se pare potrivita fram\u00e2ntarilor de azi ale rom\u00e2nilor, treziti \u00eentr-o realitate pe care nu o mai \u00eenteleg si \u00eempotriva careia \u00eencearca sa se \u00eentoarca. Spre… Cite\u0219te mai mult »Aurul si democratia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[9904,9905,1699],"class_list":["post-17366","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-aurul-in-romania","tag-dezbaterea-publica","tag-societatea-romaneasca"],"views":1135,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17366","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17366"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17366\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17366"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17366"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17366"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}