{"id":17364,"date":"2013-12-12T09:35:17","date_gmt":"2013-12-12T07:35:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17364"},"modified":"2013-12-12T09:35:17","modified_gmt":"2013-12-12T07:35:17","slug":"o-poveste-eterna-si-plictisitoare-greva-generala-din-invatamant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-poveste-eterna-si-plictisitoare-greva-generala-din-invatamant\/","title":{"rendered":"O poveste eterna si plictisitoare:  greva generala din invatamant"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen \u00eenvatam\u00e2ntul rom\u00e2nesc renasc vechile tensiuni dintre profesori si minister sau, daca vreti, dintre cadrele didactice si sistemul politic \u00een general. Divergentele au aceleasi pretexte de c\u00e2nd lumea mioritica: se cer conditiile civilizate de predare, alocarea a minim 6% din PIB pentru \u00eenvatam\u00e2nt si, vechea obsesie, cresterea salariilor. Daca Nicolae Iorga, la \u00eentrebarea \u201ece sa facem?\u201c a unui \u00eenvatator exasperat de neplata salariilor cu lunile, i-a raspuns cinic \u201earuncati-va \u00een mare!\u201c (Iorga era la mare c\u00e2nd a primit delegatia dascalilor), la ce ne putem astepta de la platul si anostul Pricopie sau, mai mult, de la arogantul, deopotriva uimit si \u00eembatat de propria-i ascensiune, Ponta Victor? \u00cen fine, asta este o alta discutie. Sa revenim la fondul problemei si la ce-i de facut.<br \/>\n<strong>Inconsecventa sindicala<\/strong><br \/>\nPai sefii sindicatelor (sefii sindicatelor? c\u00e2t de patologic suna formularea asta!) au decis sa consulte cadrele didactice daca sunt sau nu de acord cu un protest de amploare. Perfect democratic, am putea spune, profesorii sunt invitati sa-si spuna opinia si, daca sunt nemultumiti, sa declanseze greva generala. Prin urmare, li se cere celor din \u00eenvatam\u00e2nt sa repete a nu stiu c\u00e2ta oara ce se stie de multa vreme: ca sunt prost platiti si ca vor nu stiu ce conditii mai bune de predare. Este vreo noutate aici? Niciuna. Certitudinea care se iteste din aceasta abordare sindicalista este una singura: ca sindicatele sunt inconsecvente cu ele \u00eensele si cu profesorii pe care, chipurile, \u00eei reprezinta, ca militantismul lor de parada pentru decenta si onestitate vizavi de munca profesorilor este o propaganda ieftina menita sa le mascheze incompetenta si interesele oculte. Sa explicam de ce. Sunt nenumarate exemple de inconsecventa sindicala, prea multe pentru a putea fi trecute la categoria omisiuni sindicale. Sa contabilizam si sa judecam.<br \/>\n\u00cen 2010, taierea salariilor bugetare (inclusiv pe cele ale profesorilor) a adus \u00een atentia publica doua tipuri de specii sindicale: protestele anemice, cvasiinexistente si, colac peste pupaza, dansul pinguinului ca semn al tragicei suferinte prin care trecea corpul bugetar rom\u00e2nesc. Dupa asemenea reprezentatii jalnice, regizate \u00een sc\u00e2rba de sefii sindicatelor, s-a asternut linistea (tara trecea printr-o criza economica grava si, pe filiera Boc-Basescu, cu ajutorul netarmurit oferit de sindicatele autohtone, tara trebuia stabilizata economic). Asta una la m\u00e2na. Suplimentar, \u00een vremea marilor retele clientelare (nu ca acum nu ar fi \u00eenfloritoare) din perioada silfidicelor discursuri basesciene pline de \u00eentelepciune macroeconomica, politizarea \u00eenvatam\u00e2ntului ajunsese la paroxism (toti lacheii ce pupau poala partidului se cocotau \u00een v\u00e2rful inspectoratelor sau deveneau subit manageri \u00een scoli si licee; si acum e la fel), iar mult prea laudatul ministru al \u00eenvatam\u00e2ntului din vremea respectiva punea umarul v\u00e2rtos la ascensiunea \u00eenvatam\u00e2ntului privat si finantarea acestuia din surse publice. Totul \u00een numele mult-tr\u00e2mbitatului neo-liberalism. Ce faceau pe atunci sindicalistii nostri dragi din \u00eenvatam\u00e2nt? Taiau frunza la c\u00e2ini si contemplau cerul \u00eenstelat, ca lumea morala din ei reprezinta o ecuatie cu o necunoscuta \u00eenca nerezolvata. Asta doi la m\u00e2na.<br \/>\n<strong>Renovarea fluviu a scolilor <\/strong><br \/>\n<strong>si clasa pradalnica<\/strong><br \/>\nExista o risipa enorma \u00een modernizarea scolilor din Rom\u00e2nia. A c\u00e2ta oara se repeta propozitia asta devenita un banal truism? Se stie ca asa-zisa dotare si modernizare a scolilor reprezinta o sursa inepuizabila de \u00eembogatire pentru liderii partidelor politice si pentru asa-numitii oameni de afaceri ce spoliaza un sistem educational deja putred. \u00cen lumea rom\u00e2neasca, un primar cunoscut face figura de om al urbei, dedicat problemelor cetatenesti, deceptionat de socialismul promovat de vechiul partid din care facea parte, mai mult, este un fel de \u00eentelept al urbei, de pe panouri agatate \u00een sectorul domniei sale, sfatuieste cetatenii, \u00eendemn\u00e2ndu-i sa nu dea mita si sa nu fie corupti ca, nu-i asa?, nu-i frumos. Un fel de lupul moralist.<br \/>\n\u00cen schimb, de la primaria pe care cu onor o conduce de multi, foarte multi ani, se scurg sume enorme de bani \u00een numele renovarii anuale a unitatilor scolare (e banal sa repetam, cele mai multe scoli nu au nevoie de nicio reparatie, sunt bine, numai ca oamenii de afaceri din jurul partidelor nu pot ram\u00e2ne fara activitate economica, daca nu exista le-o creeaza primaria). Sa luam cazul unei scoli din Bucuresti, pe care eu unul o stiu bine (este doar un exemplu, sunt sute de asemenea exemple de-a lungul si de-a latul tarii). Aici se tot renoveaza la infinit, scoala fiind \u00een fond mutilata de-a dreptul: avea mozaic monumental pe podea, mozaic ce arata impecabil din toate punctele de vedere; au venit demolatorii de la primarie si urgent au transformat-o \u00eentr-o imensa toaleta cu gresie si faianta peste tot. Trivial. \u00cen vremea asta, \u00een alte zone, la tara, scolile stau sa cada si \u00een toaletele acestora \u00eenca se mai \u00eeneaca copiii (http:\/\/videonews.antena3.ro\/video\/romania\/scoala-in-care-o-fetita-a-murit-inecata-in-fosa-septica-este-neschimbata.html) \u2013 nu sunt bani de reparatii! Autonomia locala favorizeaza smecheriile de tipul renovarii fluviu a scolilor din cartierele si sectoarele bogate. Despre defavorizati cui \u00eei pasa? Functia solidaritatii umane mai poate sta \u00een stand by, noi aici suntem doar vajnici contemplativi ai clasei pradalnice (Thorstein Veblen). Ce faceau, ce fac sindicatele \u00een fata unei atare situatii? Asta trei la m\u00e2na.<br \/>\nDeunazi, ministrul delegat pentru \u00cenvatam\u00e2ntul Superior, Cercetare Stiintifica si Dezvoltare Tehnologica, Mihnea Costoiu, afirma ca Rom\u00e2nia este datoare sa transforme universitatile \u00een poli de cercetare, dezvoltare si inovare, aceasta fiind singura sansa de dezvoltare a acestei zone a Europei. Mai an, c\u00e2nd abia se instalase \u00een functia ministeriala, domnul Costoiu a gasit de cuviinta sa taie drastic din fondurile de cercetare, iar competitia aflata la acel moment \u00een desfasurare si-a schimbat regulile \u00een cursul jocului si ceea ce fusese precizat \u00eentr-o metodologie a fost sters cu buretele, \u00een contradictie cu ce declara ministrul delegat acum. La ce bun sa fii consecvent at\u00e2ta vreme c\u00e2t \u00een spatiul nostru drag nimeni nu-ti atrage atentia vizavi de elucubratiile perorate pe ici, pe colo? \u00cen numele unei austeritati buna la minciunile de tot felul debitate de politicieni obtuzi, s-a lovit puternic \u00een firava cercetare rom\u00e2neasca creata pe principii competitive generoase de vechea echipa managerial\u00e3. Ce au facut sindicatele atunci? Asta patru la m\u00e2na.<br \/>\n<strong>Scamatorii si tupeu \u2013 rom\u00e2nesti<\/strong><br \/>\nLa concursurile de ocupare a posturilor didactice, metodologia este viciata de norme de un arbitrar grotesc. Spre exemplu, daca un cadru didactic care a dat concurs \u00een 2012 si a obtinut nota 10, la repartitia din 2013 el este plasat \u00een grila de \u00eempartire \u00een spatele unui candidat care la concursul din 2013 a obtinut nota 5 Nu valoarea, ci ultimul concurs. Prin urmare un 5 din 2013 este mai mare ca un 10 din 2012. Scamatorie rom\u00e2neasca? Prostie si tupeu? Ce au facut sindicatele \u00eentr-o asemenea situatie? Simplu, au votat cu bratele deschise aceasta metodologie plina de anomalii, cinica si necompetitiva. Asta cinci la m\u00e2na.<br \/>\nSunt multe asemenea aspecte esentiale care tin de sistemul de \u00eenvatam\u00e2nt rom\u00e2nesc si care, \u00een ritmul general al muncii sindicale (sa-l aducem \u00een discutie si pe Platonov), sunt importante. A le enumera cere un spatiu mult prea larg si un efort care devine redundant, problemele expuse aici fiind unanim cunoscute \u00een spatiul rom\u00e2nesc. Le-am \u00eensirat pe c\u00e2teva \u00een masura \u00een care putem sa observam duplicitatea clasei sindicale rom\u00e2nesti, o obtuzitate care submineaza orice cale de real progres \u00een sistemul despre care spun sefii sindicali ca \u00eel pastoresc si \u00eel ajuta.<\/p>\n<p>Nu ca as avea ceva \u00eempotriva miscarii sindicale. Zic si eu, ca R. H. Tawey, \u201efericita natiunea al carei popor nu a uitat cum sa se revolte\u201c. Numai ca, privind la vajnicele noastre sindicate, nu avem cum sa fim fericiti. Aceleasi platitudini debitate o data la c\u00e2tiva ani nu pot remedia maladia spiritului educational. Este nevoie de mult mai mult, tovarasi, ca sa deveniti, dragi lideri de sindicate, cu adevarat sindicalisti, si nu doar niste biete jucarii \u00een angrenajul istoriei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen \u00eenvatam\u00e2ntul rom\u00e2nesc renasc vechile tensiuni dintre profesori si minister sau, daca vreti, dintre cadrele didactice si sistemul politic \u00een general. Divergentele au aceleasi pretexte de c\u00e2nd lumea mioritica: se cer conditiile civilizate de predare, alocarea a minim 6% din PIB pentru \u00eenvatam\u00e2nt si, vechea obsesie, cresterea salariilor. Daca Nicolae Iorga, la \u00eentrebarea \u201ece sa&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-poveste-eterna-si-plictisitoare-greva-generala-din-invatamant\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">O poveste eterna si plictisitoare:  greva generala din invatamant<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[9902,1373,9903],"class_list":["post-17364","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-greva-in-invatamant","tag-invatamant","tag-sindicate-profesori"],"views":1068,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17364","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17364"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17364\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17364"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17364"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17364"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}