{"id":17357,"date":"2013-12-05T12:11:45","date_gmt":"2013-12-05T10:11:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17357"},"modified":"2013-12-05T12:11:45","modified_gmt":"2013-12-05T10:11:45","slug":"martiri-de-nevoie-profesoara-mirela-miron-in-lupta-cu-sistemul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/martiri-de-nevoie-profesoara-mirela-miron-in-lupta-cu-sistemul\/","title":{"rendered":"\u201eMartiri\u201c de nevoie.  Profesoara Mirela Miron in lupta cu Sistemul"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>O profesoara de limba rom\u00e2na face zilnic o naveta de peste 100 de km, din Cluj \u00een Muntii Apuseni, pentru un salariu de 900 de lei pe luna. Dupa ce a renuntat, din proprie initiativa, la un job \u00een publicitate, cu masina de serviciu si un salariu de c\u00e2teva ori mai mare. \u00cen plus, profesoara este si mam\u00e3 a doi copii! Aceasta e subiectul unui reportaj pe care \u00eel pulica ziarul \u201eG\u00e2ndul\u201c sub umbrela unui foileton intitulat \u201eVorbeste rom\u00e2neste\u201c. <\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>Reporterul ziarului \u201eG\u00e2ndul\u201c a petrecut o zi alaturi de Mirela Miron, profesoara care merge, zilnic, trei ore dus si trei ore \u00eentors pentru a preda limba rom\u00e2na copiilor din comuna Marisel \u2013 \u00een Muntii Apuseni. Dincolo de accentele dramatice ale reportajului, de \u201eFormula AS\u201c intersectat\u00e3 cu \u201estirile PRO TV\u201c, \u201eG\u00e2ndul\u201c ne ofera c\u00e2teva detalii relevante despre motivatiile unui astfel de profesor.<\/strong> <\/em><br \/>\nNaveta tine, \u00eentr-adevar, sase ore \u2013 \u00eensa Mirela Miron nu o face chiar \u00een fiecare zi. Ceea ce nu scade \u00een nici un fel meritele \u201emartirajului\u201c profesoarei \u2013 tin\u00e2nd cont ca acasa, la Cluj, e asteptata si de doi copii: \u201eFac acest traseu aproape \u00een fiecare zi. Ma trezesc la 5 dimineata, la 6 prind microbuzul la 8 vine al scolii, iar la 9 sunt la Marisel. Trei ore dus, trei ore \u00eentors. Nu vin tot timpul acasa. Se-nt\u00e2mpla sa ram\u00e2n peste noapte la vreo familie unde sunt copii. (\u2026) Mirela Miron recunoaste ca alegerea a fost grea, pentru ca ajunge t\u00e2rziu acasa, obosita, are doi copii de crescut si nu mai are timp de meditatii.\u201c<br \/>\nDar de ce? \u2013 ne \u00eentrebam, \u00een mod legitim. De ce ar face un om de 39 de ani \u2013 aceasta este v\u00e2rsta\u00a0 Mirelei Miron \u2013 astfel de alegeri, c\u00e2nd toata lumea fuge dinspre sat spre oras, dinspre provincie si capitala si dinpre Rom\u00e2nia spre Occident pentru singurul lucru pe care totii locuitorii planetei Pam\u00e2nt si-l doresc, la unison: o viata mai buna? \u00cen parte, pentru un scop \u00een viata \u2013 aflam din reportajul din \u201eG\u00e2ndul\u201c: \u201eLa 30 de ani mi-am pus \u00eentrebarea \u00abce fac eu, de fapt?\u00bb si mi-am raspuns ca fac bani pentru firma. Mi-am adus aminte ca am o biblioteca \u00een mintea mea, ca pot sa ofer ceva si ca pot sa am satisfactii, chiar daca nu sunt bine platita. A fost greu sa trec de la un salariu mare si de la masina de serviciu, la un salariu de 900 de lei lunar. Nu am resimtit asta nici ca pe un regres, nici ca o depresie. Spun doar ca a fost dificil.\u201c<br \/>\nDar nu e numai at\u00e2t. Daca ar fi fost doar asta, am fi avut, cel mai probabil, de-a face cu un sf\u00e2nt sau cu un nebun. \u00cenainte de a preda la Marisel, Mirela Miron a fost profesoara suplinitoare pe la licee \u201ede fite\u201c din Cluj. \u00censa sistemul e sistem si, chiar pentru 900 de lei pe luna, e foarte greu sa razbesti si sa obtii un post de titular la un liceu \u201ede fite\u201c dintr-un oras mare. De ce? Pai cum de ce: pentru ca \u00eenvatam\u00e2ntul, la fel ca sistemul medical, se autofinanteaza: din spagi&#8230; pardon, meditatii! Asadar, \u00eenainte de a face alegeri de constiinta, doamna profesoara Mirela Miron, venita cu cele mai bune intentii \u00eenspre nevoile copiilor, dinspre sistemul privat, s-a luptat timp de cinci ani cu sistemul: \u201eAm avut sanul trecutt a doua nota la titularizare. Pentru mine exista posibilitatea de a ma \u00eentoarce \u00eentr-o scoala din municipiul Cluj-Napoca, dar pe o perioada determinata, de un an \u2013 de doi. Cred ca nu pot sa progresez, nici elevii nu o pot face, cu profesori care se schimba o data la un an sau doi. Mi-am propus sa ram\u00e2n mai multi ani \u00een Marisel pentru a\u00a0 avea si eu satisfactii din munca mea, iar copiii sa reuseasca sa \u00eenvete ceea ce am de oferit\u201c.<br \/>\nIata si o stire aparuta \u00een aceasta saptam\u00e2na \u00een ziarul \u201eEvenimentul Zilei\u201c: nedecontarea navetei de catre Ministerul Educatiei reprezinta un dezastru pentru elevi si profesori. \u201eNaveta decontata elevilor este o masura extrem de importanta pentru evitarea abandonului scolar, pentru realizarea continuarii studiilor, \u00eencep\u00e2nd cu clasele a IX-a si a X-a\u201c, spune sefa Inspectoratului Judetean din Iasi, citata de EvZ. Si: \u00abEfectul imediat al nedecontarii este abandonarea postului primit, mai ales de catre profesorii suplinitori care, multi dintre ei sunt si foarte tineri, profesori debutanti\u00bb, a mai spus sefa ISJ. \u00abAstfel, la salarii de 700, 800 sau 900 de lei, la care naveta variaza \u00eentre 100 si 300 de lei pe luna, e greu sa te g\u00e2ndesti ca profesorul poate avea si o viata decenta.\u00bb\u201c<br \/>\nMirelei Miron \u2013 aflam din reportajul din \u201eG\u00e2ndul\u201c \u2013 nu i se deconteaza naveta Cluj-Marisel.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O profesoara de limba rom\u00e2na face zilnic o naveta de peste 100 de km, din Cluj \u00een Muntii Apuseni, pentru un salariu de 900 de lei pe luna. Dupa ce a renuntat, din proprie initiativa, la un job \u00een publicitate, cu masina de serviciu si un salariu de c\u00e2teva ori mai mare. \u00cen plus, profesoara&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/martiri-de-nevoie-profesoara-mirela-miron-in-lupta-cu-sistemul\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eMartiri\u201c de nevoie.  Profesoara Mirela Miron in lupta cu Sistemul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[9893,9892],"class_list":["post-17357","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-mirela-miron","tag-reportajul-din-gandul"],"views":1331,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17357","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17357"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17357\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17357"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17357"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17357"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}