{"id":17353,"date":"2013-12-05T12:08:12","date_gmt":"2013-12-05T10:08:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17353"},"modified":"2013-12-05T12:08:31","modified_gmt":"2013-12-05T10:08:31","slug":"avem-un-patrimoniu-cum-sa-il-facem-tandari-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/avem-un-patrimoniu-cum-sa-il-facem-tandari-ii\/","title":{"rendered":"Avem un patrimoniu. Cum sa il facem tandari? (II)"},"content":{"rendered":"

Vorbeam, asadar, despre descentralizare. \u00centre timp, nu mai discutam despre un proiect de lege adoptat de Guvern, ci despre un proiect de lege adoptat, deja, de Parlament si care se afla \u00een procedura de promulgare (vom vedea daca si c\u00e2nd acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla). Ceea ce ne intereseaza, \u00een mod deosebit, este, evident, titlul III din cele zece ale legii, cel referitor la cultura; trebuie sa spun ca celelalte titluri se refera la bunurile aflate \u00een proprietatea publica a statului, la agricultura si dezvoltare rurala, la turism, la \u00eenvatam\u00e2ntul preuniversitar, la domeniul mediului si al schimbarilor climatice (ram\u00e2ne un mister, pentru mine, de ce trebuie ca titlurile unei legi sa copieze trecatoarele denumiri ale ministerelor; ma \u00eendoiesc de faptul ca ministerul \u00een cauza va pastra, si \u00een viitor, referirea la schimbarile climatice), la sanatate, la tineret si sport si la transporturi.<\/strong> <\/em>
\nMai multa birocratie, mai putina protectie pentru patrimoniu<\/strong>
\nOrdinea \u00een care sunt asezate titlurile este strict alfabetica, asa \u00eenc\u00e2t nu ar trebui sa ne maguleasca faptul ca domeniul culturii este pus \u00eenaintea celui al transporturilor. Cultura ocupa, \u00eensa, o parte importanta a legii, si asta, pentru ca directiile judetene pentru cultura chiar au multe atributii \u00een domeniul protejarii patrimoniului cultural. De fapt, acestea sunt atributii ale Ministerului, care, acum, sunt exercitate de directiile judetene si care vor trece \u00een exercitarea consiliilor judetene. Da, recunosc, sunt mefient si fac proces de intentie. Nu cred ca, odata mutati din cadrul ministerului \u00een cel al autoritatii locale, specialistii acestor directii vor reusi sa \u00eesi pastreze independenta fata de noii lor sefi. Si asta pentru ca, grosso modo, datoria acestor specialisti este sa monitorizeze exact modul \u00een care autoritatile locale respecta legislatia \u00een vigoare, atunci c\u00e2nd vine vorba despre protejarea patrimoniului cultural.
\nChiar si acum, \u00een situatia \u00een care functionarii publici din directiile judetene fac parte, practic, din minister, presiunile pe care presedintii consiliilor judetene si chiar primarii si le permit asupra lor sunt greu de imaginat. Ce se va \u00eent\u00e2mpla din ianuarie? Acolo unde interesele investitorilor locali se \u00eempletesc cu cele ale administratorilor locali, orice sansa de a opri distrugerea unui sit arheologic sau a unui monument istoric va scadea vizibil. Ministerul \u00eesi va pierde din puterea de decizie pe care o are acum (din fericire, nu total), privind procesele de clasare si de declasare a bunurilor culturale. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, atunci c\u00e2nd o directie judeteana nu avea specialisti suficient de calificati pentru aceste operatiuni, era mult mai usor ca ea sa apeleze la sprijin din minister. Acum, oricare cerere va trebui sa treaca prin forul tutelar. \u00cen general, birocratia, \u00een loc sa scada, va creste.
\nAm sa dau un exemplu, pentru imobilele care urmeaza sa fie clasate drept monumente istorice de grupa B (cele de importanta locala). P\u00e2na acum, clasarea se facea direct de catre minister, ca urmare a avizului \u00eentocmit de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. De acum \u00eenainte, dosarul de clasare, \u00eentocmit de catre Directia Judeteana, se \u00eenainteaza, mai \u00eent\u00e2i, Comisiei Zonale, care constata daca imobilul este susceptibil de clasare \u00een grupa A sau \u00een grupa B. Daca monumentul ar trebui sa intre \u00een grupa A, dosarul este trimis la minister, unde procedura se ia de la capat, cu un deznodam\u00e2nt necunoscut. Daca monumentul ar trebui sa intre \u00een grupa B, Consiliul Judetean adopta o hotar\u00e2re de clasare, care, \u00een fapt, nu are nici o valoare, pentru ca dosarul este trimis \u2013 si acesta \u2013 la minister, care decide, din nou, daca imobilul este clasat \u00een grupa A, \u00een grupa B sau nu este clasat deloc. Cu alte cuvinte, aparent, decizia ram\u00e2ne la minister, dar traseul h\u00e2rtiilor se complica si se multiplica. Am dat doar un exemplu, dar probleme similare exista \u00een legatura cu tot ceea ce este legat de patrimoniu, de la monumente la muzee si bunuri culturale mobile.
\nPeles \u2013 restaurari \u201ede fatada\u201c<\/strong>
\nMi-as dori ca, \u00een cazul \u00een care legea va fi promulgata, sa fiu contrazis de realitate; ar \u00eensemna ca patrimoniul va fi mai bine protejat. Dar…
\n…Am \u00eencercat, \u00een multe dintre articolele mele din \u201eCultura\u201c, sa atrag atentia asupra unor pericole care ameninta patrimoniul cultural si, mai ales, muzeele. Nu cu multa vreme \u00een urma, am scris despre c\u00e2t de grava este situatia la Peles. Acolo sunt necesare interventii urgente, care trebuie sa opreasca infiltratiile de apa, mai ales, care pun \u00een pericol siguranta zidurilor. Am atras atentia asupra faptului ca proprietarul are obligatia de a se \u00eengriji de monumentul pe care \u00eel detine. Constat, acum, ca proprietarul nu este prea grijuliu cu ceea ce detine, dar statul a reusit, totusi, sa ia niste masuri. Asa \u00eenc\u00e2t Institutul National al Patrimoniului a reusit sa ia decizia ca, \u00een virtutea acordului \u00eencheiat \u00een 2010 si prelungit \u00een 2012 \u00eentre Minister si Casa Regala, sa \u00eenceapa lucrarile de reabilitare a Castelului Peles. Potrivit comunicatului oficial, \u201eprincipalele lucrari care vor fi executate la cele doua zone presupun consolidarea portiunilor de zid prabusite de la Terasa F\u00e2nt\u00e2nii lui Adonis, refacerea zidariei din piatra, refacerea pavajelor, curatarea si tratarea tuturor elementelor din piatra cu remontarea acestora pe pozitiile initiale, consolidarea coloanelor f\u00e2nt\u00e2nii centrale si a coloanelor foisorului la Terasa cu busturi si refacerea gazonului pe strat geodren\u201c. Ministerul Culturii, prin Institutul National al Patrimoniului, si-a luat obligatia de a \u00eencheia aceste lucrari, care vor costa 956.000 lei, \u00eentr-un an. Toate bune si frumoase, numai ca este limpede ca lucrarile propuse sunt \u201ede fatada\u201c, fata de ceea ce este necesar a se face acolo. P\u00e2na la urma, este mai putin importanta sursa de finantare, daca se face o lucrare de restaurare adevarata. Cred, totusi, ca si Casa Regala ar fi putut contribui la aceste lucrari si, mai ales, cred ca ele sunt insuficiente pentru a salva un simbol national asa cum este Castelul Peles \u2013 indiferent cine este proprietarul sau administratorul lui.
\nPentru ca a venit vorba despre descentralizare, observ faptul ca minunata lege a finantelor publice interzice autoritatilor locale de a finanta lucrari la un imobil unde nu este proprietar. Cu alte cuvinte, desi Sinaia beneficiaza, din plin, de existenta Castelului Peles pe teritoriul sau, Primaria orasului, chiar sa vrea, nu are cum sa contribuie la \u00eentretinerea monumentului.
\nNu ne ram\u00e2ne dec\u00e2t sa ne minunam c\u00e2t de anchilozati sunt decidentii nostri din domeniul finantelor si al administratiei publice, si sa speram ca vom avea inteligenta de a gasi solutii, chiar si acolo unde cei care au grija de politica nationala nu le vad.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vorbeam, asadar, despre descentralizare. \u00centre timp, nu mai discutam despre un proiect de lege adoptat de Guvern, ci despre un proiect de lege adoptat, deja, de Parlament si care se afla \u00een procedura de promulgare (vom vedea daca si c\u00e2nd acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla). Ceea ce ne intereseaza, \u00een mod deosebit, este, evident, titlul… Cite\u0219te mai mult »Avem un patrimoniu. Cum sa il facem tandari? (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[9890,9891,9889],"class_list":["post-17353","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-clasate-drept-monumente-istorice","tag-lege-patrimoniu","tag-restaurari-la-peles"],"views":1007,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17353","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17353"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17353\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17353"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17353"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17353"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}