{"id":1735,"date":"2010-03-04T09:53:51","date_gmt":"2010-03-04T07:53:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1735"},"modified":"2010-03-04T09:55:00","modified_gmt":"2010-03-04T07:55:00","slug":"iepuri-3d-si-papa-supravegheat-de-bombardiere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/iepuri-3d-si-papa-supravegheat-de-bombardiere\/","title":{"rendered":"Iepuri 3D si Papa  (supra)vegheat de bombardiere"},"content":{"rendered":"<p>\u00centr-un atelier cu multa lumina din centrul Bucurestiului, departe de agitatia avangardistilor \u201ede profesie\u201c si de experimentalisti gaunosi, un t\u00e2nar artist \u00eesi pune \u00eensemnele vizuale \u00een retea. Adica \u00eesi conecteaza firele subtile ale imaginarului \u00eentr-un sistem bine articulat, autentic si de neconfundat. Numele lui este Francisc Chiuariu. Un calator de cursa lunga pe drumurile \u00eentortocheate ale imageriilor ce nu se lasa nivelate, devitalizate, sablonate de consumerismul globalizant. Si nici nu r\u00e2vneste artificiile succesului cu orice pret. Fostul elev al artistilor si profesorilor Marius Cilievici si Florin Ciubotaru, el \u00eensusi, vremelnic, pedagog la Catedra de Pictura a Universitatii Nationale de Arte din Capitala, \u00eesi desav\u00e2rseste \u00een aceste zile, pe p\u00e2nze mari sau pe suprafete generoase de\u00a0 backlit (\u201e\u00eemprumutate\u201c de la arhitecti), \u201eRetelele\u201c pe care le va expune, \u00een cur\u00e2nd, \u00eentr-o noua personala. Care se prefigureaza a fi unul dintre evenimentele vizuale cele mai de impact ale anului 2010.<br \/>\nFrancisc Chiuariu are vocatia (re)constructiei, a dizlocarilor si a recombinarilor \u00een\/din gramatici vizuale (pre)scrise. Si, de ce nu, prefabricate. Si mai are curajul alergatorului pe l\u00e2nga trend(uri), \u00eentr-o cursa ale carei reguli le stabileste el \u00eensusi, nu \u201eechipa de zgomote\u201c. \u201eRetelele\u201c lui Francisc Chiuariu sunt, \u00eenainte de toate, zone libere ale imaginarului. Fie ca e vorba despre falii \u00een viziunile inocente ale copilariei, livrate artistului de catre doua personaje, care abia descopera si \u00eencearca sa descifreze codurile lumii largi \u2013 Ania, fetita din Londra, si David, baietelul din Snagov \u2013, un network al candorii \u00een priza directa cu basmul si cu trucurile animatiei. Fie ca sunt comentarii ambalate oniric-suprarealist la istoria recenta. Si la migratiile est-vest, st\u00e2nga-dreapta, cu narativitate ingenios subsumata socio-politicului actual. Fie ca \u201eextrag\u201c personaje predilecte ale picturii renascentiste, de pilda, devenite elemente publicitare ori brand-uri de consum \u00een era globalizarii, pe care le asaza, recontextualiz\u00e2nd, \u00een spatii de protectie sau \u00een vertijul elanurilor postistorice.<br \/>\nAsum\u00e2ndu-si o dubla conditie, de artifex si de vizionar, \u00een egala masura, Francisc Chiuariu dinamiteaza drumurile batute si face transfuzii de s\u00e2nge proaspat, de energie neconventionala retelelor sistemului cazut al imaginarului clasic(izat). Clasat. Devitalizat. Caruia \u00eei reordoneaza noi strategii mitice si \u00eei imprima noi azimuturi. P\u00e2nzele sale configureaza un bestiar marca proprie \u2013 cangurul, ursul panda (\u00eentr-o suprinzatoare maternitate), lamantinul, pinguinii, oaia (cu l\u00e2na de aur), iepurii populeaza veritabile cosmogonii, intra \u00een labirintul si \u00een custile (protectoare, dar si claustratoare) ale lumii abia nasc\u00e2ndu-se sau aproape sf\u00e2rsindu-se. \u00centr-o devalmasie riguros orchestrata \u00een apele sau pe plajele realitatii devenite vis si, nu de putine ori, cosmar \u00eenseninat. Caci nebanuite sunt caile imaginarului la care sunt conectate \u201eRetelele\u201c lui Francisc Chiuariu. \u00cen care stau, fata \u00een fata, pantofii D&amp;G si picioarele desculte ale lui Budha, Papa Inocentiu din p\u00e2nza lui Velasquez, solemn, de data aceasta \u00een costum pontifical alb, pascal, \u00eenconjurat de iepuri-apostoli si (supra)vegheat de bombardiere, de pilda. \u00cen care fragilitatea si teluricul, viziunea paradisiaca a celor ce cred ca pot cumpara orice, inclusiv pam\u00e2nt pe luna si obsesia iubirii, cautarea \u00eenfrigurata de tandrete a celor multi si umili (prinsi \u00een griul de fiecare zi) se integreaza deopotriva \u00een network. P\u00e2nza neagra sau suprafetele de backlit, pe care cea mai mica sovaire a mestesugului capata dimensiuni catastrofice, pun si ele \u00een evidenta nu numai originalitatea si rigoarea constructiei acestei plonjari \u00een imaginarul fara frontiere, ci si rafinamentul maiestriei unui artist stap\u00e2n deplin pe mijloacele sale. Un artist cu buna, solida cultura vizuala, care a stiut sa valorifice experienta stagiilor de rezidentiat la Roma, Haga, Amsterdam si Mogosoaia (Mogodorf). Si care a stiut sa se elibereze la timp de tutela unor maestri-profesori coplesitori, ceea ce nu e chiar la \u00eendem\u00e2na \u00eenvataceilor de atelier.<br \/>\n\u00centr-un atelier cu multa lumina din centrul Bucurestiului, fara sa se grabeasca \u00een a-si clama originalitatea, fara nacafale de inovator, de experimentalist-vedeta, Francisc Chiuariu \u00eesi pune \u00een \u201eRetele\u201c hiperrealist magice viziunile, pregatind o noua expozitie. Si-a asumat conditia alergatorului pe l\u00e2nga trend(uri), \u00eentr-o cursa ale carei reguli le stabileste el \u00eensusi, nu \u201eechipa de zgomote\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00centr-un atelier cu multa lumina din centrul Bucurestiului, departe de agitatia avangardistilor \u201ede profesie\u201c si de experimentalisti gaunosi, un t\u00e2nar artist \u00eesi pune \u00eensemnele vizuale \u00een retea. Adica \u00eesi conecteaza firele subtile ale imaginarului \u00eentr-un sistem bine articulat, autentic si de neconfundat. Numele lui este Francisc Chiuariu. Un calator de cursa lunga pe drumurile \u00eentortocheate&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/iepuri-3d-si-papa-supravegheat-de-bombardiere\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Iepuri 3D si Papa  (supra)vegheat de bombardiere<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[1348,83,1351,1349,1347,1350,1352],"class_list":["post-1735","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-echipa-de-zgomote","tag-film","tag-florin-ciubotaru","tag-francisc-chiuariu","tag-iepuri-3d","tag-marius-cilievici","tag-papa-inocentiu"],"views":2487,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1735","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1735"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1735\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1735"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1735"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1735"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}