{"id":17331,"date":"2013-12-05T11:52:22","date_gmt":"2013-12-05T09:52:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17331"},"modified":"2013-12-05T11:52:22","modified_gmt":"2013-12-05T09:52:22","slug":"de-la-western-la-thriller-o-scurta-istorie-culturala-americana-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-western-la-thriller-o-scurta-istorie-culturala-americana-ii\/","title":{"rendered":"De la western la thriller O scurta istorie culturala americana (II)"},"content":{"rendered":"

 
\nCine aude cuv\u00e2ntul western recunoaste imediat ca, \u00een mare sau \u00een detaliu, e vorba de o perioada legata de un moment fondator al Statelor Unite, perioada care, dupa Razboiul de Independenta, s-a numit Cucerirea Vestului \u2013 al acestui Wild West populat de \u201eindieni rai\u201c si strabatut de nelegiuitii care fac necazuri \u201eoamenilor cumsecade\u201c veniti sa-l colonizeze, d\u00e2ndu-i la o parte pe indigeni (v. \u201eBend of the River\u201c \u2013 Anthony Mann).<\/strong> <\/em><\/p>\n

E apoi vorba de acel Vest al \u00eentreprinzatorilor onesti sau corupti, al crescatorilor de animale cu interese divergente, apel\u00e2nd uneori la serviciile platite ale unor ucigasi pentru a-si impune legea bunului plac (v. \u201eThe Sheepman\u201c de George Marshall, \u201eOpen Range\u201c de Kevin Kostner, \u201eHeaven’s Gate\u201c de Cimino); de acel Vest care atrage lacomia rechinilor economici si a oamenilor lor de \u00eencredere ori a aventurierilor \u00eensetati de aur (v. \u201eThe Far Country\u201c de Anthony Mann, \u201eRide the High Country\u201c de Sam Peckinpah, \u201ePale Rider\u201c de Clint Eastwood). De acel Vest care, la r\u00e2ndul sau, a sf\u00e2rsit prin a deveni modern (\u201eWestern Pacific\u201c) si a sucomba \u00een fata irezistibilei urbanizari, cu toata schimbarea de moravuri pe care aceasta o antreneaza (\u201eThe Man who Shot Liberty Valance\u201c \u2013 John Ford). Un Vest ilustr\u00e2nd \u00een acelasi timp iluzia averilor cladite \u00een c\u00e2tiva ani si mirajul unei libertati totale, speranta a Pam\u00e2ntului fagaduit, curatat de nedreptati sau, dupa doxa puritana, a unei tari \u00een care munca cinstita e data oamenilor ascultatori de \u201ePoruncile Domnului\u201c (1). Un Vest la care viseaza toti saracii Europei, prefer\u00e2nd sa arunce \u00een necunoscut, dec\u00e2t sa traiasca experienta lumpenizarii din marile orase ale Estului sau sa fuga, alungati de violenta de clasa din Sud (inclusiv hispanicii sau les noirs marrons), dar nu spre Nord, ci spre vastele c\u00e2mpii de dincolo de Apalasi. Un Vest-Eldorado, care st\u00e2rneste goana irezistibila \u2013 \u201eon the trail\u201c \u2013 a emigrantilor, plecati din Est si ajunsi prin Kentucky, Oklahoma, Wyoming, Nevada, Arizona, Noul Mexic, Oregon, Dakota, California, Texas si mai t\u00e2rziu Alaska \u2013 caci goana spre Vest a fost de cele mai multe ori goana dupa aur (v. \u201eCimarron\u201c, Anthony Mann). Westernul este \u00eenca o marca a acestui secol \u00een decursul caruia s-au coagulat trasaturile politice, economice si sociale, dar si mentalitatile emigratilor care au format, \u00eencetul cu \u00eencetul, poporul american asa cum \u00eel cunoastem astazi si pe care westernul \u00eel ilustreaza \u00een nenumarate ipostaze. Pe scurt, western-ul este o istorie a cinematografiei americane, de la \u00eenceputurile sale cu \u201eTom Mix\u201c si \u201eWilliam S. Hart\u201c (1910), si, \u00een acelasi timp, o istorie a fondarii Statelor Unite, care, de fapt, \u00eencepe \u00een zorii secolului al XVII-lea si se sf\u00e2rseste apoteotic pe 29 decembrie 1890, prin masacrul de la Wounded Knee, unde 250 de civili, femei, copii si batr\u00e2ni au fost executati ca niste c\u00e2ini, \u00een frunte cu marea capetenie Big Foot (2)\u2026 Acestei epoci \u00eei trebuie adaugate urmatoarele doua decenii, cu participarea oamenilor din Vest (westerners) la razboaiele revolutionare mexicane, unde se distinge, \u00een realitatea si \u00een imaginatia cinematografica, transformarea westernului \u00een film de razboi. \u2013 Tot at\u00e2tea fragmente de viata ilustrata, \u00een functie de epoca si de variatiile ideologice prevalente \u00een mentalitatea producatorilor hollywoodieni. O epoca \u00eentinsa de la intensificarea colonizarii la Razboiul de Independenta, la razboaiele dintre francezi si englezi, la care au luat parte si indieni (v. \u201eThe Last Mohican\u201c, cu multiplele sale versiuni), pentru a se continua cu cucerirea spatiului dintre Apalasi si Marile c\u00e2mpii, a Floridei (\u201eDistant Drums\u201c \u2013 Raoul Walsh) si, dupa traversarea Muntilor St\u00e2ncosi, a Californiei, cu inexorabila deposedare a indienilor de pam\u00e2nturile lor ancestrale.
\nVine apoi Razboiul de Secesiune, inclusiv \u00een raporturile sale cu marele Vest si cu soldatii negri (\u201eSergeant Rutledge\u201c \u2013 John Ford) si, \u00een fine ultimul razboi de frontiera si ultimele mari lupte \u00een care au pierit Sitting Bull si capeteniile indienilor Cheyenne, dupa ultima lor mare victorie de la Little Big Horn (\u201eLittle Big Man\u201c \u2013 Arthur Penn) si p\u00e2na la capitularea lui Geronimo si a consecintelor acesteia asupra indienilor Apache, care au refuzat-o (exista mai multe versiuni, dar \u201eBroncho Apache\u201c a lui Robert Aldrich mi se pare cea mai buna). Totul e acolo: de la sirurile de carutasi roind spre poalele Muntilor St\u00e2ncosi, colonistii fiind adesea masacrati de indienii revoltati sau de hotii de drumul mare, p\u00e2na la copiii rapiti de indieni (v. \u201eThe Searchers\u201c \u2013 John Ford, poate cel mai bun film al sau), la glorioasele sarje ale US Cavalery (\u201eShe wore a yellow Ribbon\u201c \u2013 John Ford; \u201eA Distant Trumpet\u201c \u2013 Raoul Walsh)\u2026
\nExista apoi tabloul reglarilor de conturi \u00eentre reprezentanti ai legii si banditi, cea mai celebra fiind cea de la OK Corral (\u201eMy Darling Clementine\u201c \u2013 John Ford, si \u201eGunfight at OK Corral\u201c \u2013 John Sturges, acesta din urma articulat \u00eentr-o temporalitate proprie tragediei clasice), lungile preumblari ale v\u00e2natorilor de recompense (\u201eTrue Grit\u201c \u2013 Henry Hathaway, apoi versiunea lui Joel si Ethan Coen), afacerile traficantilor de arme cu indienii (\u201eThe Man from Laramie\u201c \u2013 Anthony Mann), conflictele dintre crescatorii de oi si crescatorii de vite, \u00eentre marii fermieri si micii fermieri emigranti (\u201eHeaven’s Gate\u201c \u2013 Michael Cimino, cu siguranta cel mai important dintre westernurile trat\u00e2nd aceasta tema \u00een termenii luptei de clasa, despre care voi vorbi mai jos). Trebuie pomenita si lupta nemiloasa dintre companiile capitaliste si cautatorii individuali de aur (\u201ePale Rider\u201c \u2013 Clint Eastwood) sau cautarile cvasi-metafizice ale v\u00e2natorilor de blanuri rare prin pustietatile Muntilor St\u00e2ncosi, unde se descopera ca viata printre indieni sau haladuiala prin munti nu e o plimbare de placere ecologico-hippy, ci o proba de mare violenta fizica: da, si natura, si salbaticii erau cruzi (v. \u201eJeremiah Johnson\u201c \u2013 Sidney Pollack; \u201eBlack Robe\u201c \u2013 Bruce Beresford; \u201eA Man Called Horse\u201c \u2013 Elliot Silverstein, si \u201eThe Return of a Man Called Horse\u201c \u2013 Irvin Kershner). Westernul ajunge si \u00een epoca \u00een care se instaleaza primele elemente ale unei justitii locale, cu nenumaratele sale aspecte violente, unde abuzurile si puterea banului \u00eesi spun cuv\u00e2ntul, cu serifi curajosi si singuratici (\u201eTin Star\u201c \u2013 Anthony Mann) sau razbunatori ori corupti p\u00e2na-n maduva (sunt zeci astfel de filme, \u00eentre care se remarca exceptionalul \u201eUnforgiven\u201c al lui Clint Eastwood), sau \u00een care justitia federala e deseori primita cu ostilitate de colonisti, iar banditii apuca, unii dintre ei, pe lungul si spinosul drum al M\u00e2ntuirii (\u201ePat Garrett and Billy the Kid\u201c \u2013 Sam Peckinpah).
\nWesternul a tratat sub toate aspectele aceasta cucerire a Vestului, care trece si prin Razboiul Civil, cu nenumaratele sale masacre si carpetbaggers (yankei veniti \u00een Sud) rapaci si cruzi (\u201eGone with the Wind\u201c \u2013 Victor Fleming, si cel mai complex pe aceasta tema, caci abordeaza toate aspectele, \u201eThe Outlaw Josey Wales\u201c de Clint Eastwood). Sunt si momente de caire \u00een ce priveste problema indienilor, carora fie le este laudat curajul si omenia (\u201eThe Big Sky\u201c \u2013 Howard Hawks; \u201eA Man Called Horse\u201c \u2013 Elliot Silverstein), fie se descrie grozavia masacrelor comise de US Cavalery (\u201eSoldier Blue\u201c \u2013 Ralph Nelson; \u201eLittle Big Man\u201c \u2013 Arthur Penn) ori relatiile complicate si ambigue de atractie-repulsie fata de \u201esalbatici\u201c (\u201eBroken Arrow\u201c \u2013 Delmer Dave, si \u00eendeosebi una dintre capodoperele lui John Ford, cel mai reusit film al sau \u00een acest gen: \u201eThe Searchers\u201c), fie sunt \u00eenfatisate \u00eendelungile patimiri ale deportarii lor \u00een conditii \u00eenfioratoare (\u201eCheyenne Autumn\u201c \u2013 John Ford). Se vor ivi la urma si zori mai fericite, c\u00e2nd, dupa Razboiul Civil, unii dintre confederatii \u00eenvinsi, de multe ori chiar ofiteri, \u00een c\u00e2rdasie cu proscrisii (outlaws), \u00eesi vor oferi serviciile fortelor franceze, federatiilor mexicane sau combatantilor\u00a0 revolutionari aflati \u00een lupta cu francezii (\u201eVera Cruz\u201c \u2013 Robert Aldrich), contra federalilor (\u201eThe Wild Bunch\u201c \u2013 Sam Peckinpah) sau \u00eempotriva unor briganzi locali (\u201eThe Magnificent Seven\u201c, John Sturges). \u00cen sf\u00e2rsit, last but not least, exista westernuri a caror tema principala vizeaza sf\u00e2rsitul epocii de cucerire, sosirea \u00eentr-un loc \u00een care frontiera se termina: la capatul unui spatiu si al unei societati care rezervau celor ce se av\u00e2ntau \u00een inima lor aventuri si primejdii nemaivazute (indieni, frig, foame, jefuitori de caravane), o natura inospitaliera, cu c\u00e2mpii nesf\u00e2rsite (\u201eThe Big Country\u201c \u2013 William Wyler), paduri, deserturi, r\u00e2uri (\u201eThe Big Sky\u201c \u2013 Howard Hawks) si munti (\u201eThe Naked Spur\u201c \u2013 Anthony Mann), cazna crunta a lungilor transhumante (\u201eRed River\u201c, Howard Hawks), barbaria, mizeria fizica si morala din noile orase ridicate de cautatorii de aur (\u201eMcCabe and Mrs Miller\u201c \u2013 Robert Altman) \u2013 \u00eencercari ce puteau aduce si glorie, si bogatie, dar care, ca un revers al medaliei, se sf\u00e2rseau cel mai adesea \u00een mizerie, \u00een decadere alcoolica si o moarte fara pic de glorie, \u00eentr-un colt de desert sau pe o carare laturalnica de munte, cu un glont \u00een spate. Or, daca mitul dainuie (cf. reluarea de catre presedintele Kennedy a temei ultimei frontiere \u2013 \u201eThe Last Frontier\u201c (3), ca simbol \u00een lupta pentru progresul social si \u00eempotriva saraciei), nimeni nu va scapa totusi de iruperea hiperviolenta a modernitatii: construirea de cai ferate transcontinentale, exploatarea zonelor petrolifere, descinderea \u00een masa a emigrantilor mizeri adunati din toate colturile Europei, din China sau din Japonia, disparitia oraselor de pionieri si de cautatori de aur (\u201eMan of West\u201c \u2013 Anthony Mann) si, \u00een acelasi timp, industrializarea, urbanizarea si noua forma de sclavie reprezentata de exploatarea copiilor \u00een uzinele de textile si \u00een minele de carbune; sau nasterea tot at\u00e2t de violente a primelor sindicate muncitoresti (1 mai 1886) etc. \u00cen cur\u00e2nd diligentele vor fi dosite \u00een hambare vechi, se va pune punct si serviciului de posta calare \u2013 Poney express \u2013, caci trenul si telegraful sunt cele care aduc acum stiri din cele patru zari. Suntem \u00een primul deceniu al secolului al XX-lea, si primele automobile \u00eencep sa-si faca aparitia: unul va fi tocmai simbolul acestui sf\u00e2rsit de epoca, strivind ultimul reprezentant al unei Legi salbatice autoinstalate (\u201eThe Ballade of Cable Hogue\u201c \u2013 Sam Peckinpah)\u2026 \u00cen acest moment al istoriei se \u00eencadreaza cumva westernul pe care-l numesc \u201ewestern terminal\u201c si care a dat, \u00een opinia mea, operele cele mai complexe ale genului western. \u00centr-adevar, westernul clasic de calitate, de multe ori de o frumusete hieratica, se muleaza pe structura dramatica a teatrului clasic francez definit de Boileau: \u201eEn un lieu, en un temps, une action accomplie doit tenir deux heures le th\u00e9\u00e2tre rempli\u201c. Sa ne g\u00e2ndim de pilda la capodopere ca \u201eRiver of No Return\u201c (Otto Preminger) \u201eHigh Noon\u201c (Fred Zinnemann), \u201eRio Bravo\u201c (Howard Hawks), \u201eRancho Notorius\u201c (Fritz Lang), \u201eJohnny Guitare\u201c (Nicholas Ray).
\nWesternul terminal (dar putem vorbi de o agonie a genului? Am putea, daca ne-am g\u00e2ndi la acea monstruozitate, la acea parodie a parodiei, culme a kitsch-ului si a vidului semantic reusit de Quentin Tarantino \u00een \u201eDjango Unchained\u201c!) evita trama clasicismului dramatic (care trebuie sa convearga prea adesea \u00een happy end, conform obligatiilor cenzorilor hollywoodieni), \u00een favoarea epicului, a tragicului (\u201eCheyenne Autumn\u201c \u2013 John Ford; \u201eMajor Dundee\u201c si \u201eThe Wild Bunch\u201c \u2013 Sam Peckinpah; \u201eHeaven’s Gate\u201c \u2013 Cimino) sau a picarescului (\u201eButch Cassidy and the Sundance Kid\u201c \u2013 George Roy Hill, sau \u201eThe Good, the Bad and the Ugly\u201c \u2013 Sergio Leone, pe fondul Razboiului de Secesiune si a masacrelor de masa). Sigur, calea fusese deschisa de unele productii anterioare \u2013 un film ca \u201eThe Searchers\u201c al lui John Ford contin\u00e2nd deja toate premisele si ingredientele acestuia; dar e si epoca \u00een care acelasi autor producea si drama clasica (\u201eStagecoach\u201c sau \u201eSergeant Rutledge\u201c), livr\u00e2nd o poveste cu scopul de a-i administra spectatorului o lectie morala catharctica.
\nTinta westernului terminal este \u00eensa cu totul alta; el se \u00eenscrie mai degraba \u00een tipologia vastului roman realist sau naturalist, dec\u00e2t \u00een cea a unui teatru riguros si edificator. Westernul terminal \u00eencearca o reconstructie sintetica a unui moment complex din realitatea cuceririi Vestului, umbl\u00e2nd dupa esente. Acest tip de western nu pleaca \u00een cautarea unui adevar etic fondat pe o ideologie maniheista si\/ sau irenica, ci a unui adevar istoric, politic, social si intercultural mai labil, contradictoriu si fondat uneori pe aporie, caci deseori bunii nu sunt, de fapt, at\u00e2t de buni, nici raii at\u00e2t de rai pe c\u00e2t par. Un adevar pe care acesti autori \u00eencearca sa-l evidentieze multiplic\u00e2nd temele si deseori \u00eencarc\u00e2nd decorul cu detalii (\u00een acest sens, filmul lui Clint Eastwood \u201eThe Outlaw Josey Wales\u201c si \u201eThe Wild Bunch\u201c al lui Sam Peckinpach \u00eemi par modelele genului). De acum, nu realitatea este cea care depaseste fictiunea, ci \u2013 asa cum se \u00eent\u00e2mpla \u00een marele roman realist drag lui Luk\u00e1cs \u2013 fictiunea este aceea care depaseste realitatea. Filmele importante ale westernului terminal povestesc deci chiar sf\u00e2rsitul Vestului Salbatic; s-ar putea spune ca dau seama despre \u00eenceputurile normalizarii unei natiuni \u00een plin proces de devenire hipermoderna. Era aventurilor s-a sf\u00e2rsit, marile spatii nu mai sunt un pam\u00e2nt de cucerit si de luat \u00een posesie, ci o suprafata si un subsol de exploatat, de rentabilizat, chiar cu pretul eliminarii tuturor celor ce se opun acestei realitati (\u201eThere Will Be Blood\u201c \u2013 Paul Thomas Anderson). De acum \u00eencolo, The Wild West se deplaseaza si se instaleaza \u00een jungla oraselor, iar imaginatia narativa hollywoodiana transforma diversele figuri de westernes \u00een tipologia variata a gangsterilor, a traficantilor de tot soiul, a politistilor cinstiti sau corupti, a detectivilor \u00eempusca-francul, a spionilor verosi, a odraslelor de milionari cochet\u00e2nd cu escrocii, a fetelor ambitioase si cu vino-ncoace afis\u00e2ndu-se prin night-clubs patronate de sefi mafioti. Sigur, \u00eenaintea retelelor complexe ale Cosa Nostra, a existat o vreme a jefuitorilor de banci \u2013 dar astia nu erau dec\u00e2t niste spirite retardatare, care credeau ca pentru a c\u00e2stiga si a supravietui nu trebuie dec\u00e2t sa schimbi mijlocul de locomotie si armamentul, adica sa pui m\u00e2na pe niscai automobile puternice si pe niste puscoace ultimul racnet, pe revolvere mai tepene si pe mitraliere. Cam astea sunt aventurile \u2013 la urma urmei destul de mediocre si derizorii (chiar daca au hranit filme foarte bune!) \u2013 lui Dillinger, Bonnie si Clyde sau ale lui Baby Face Nelson: niste banditi de duzina, niste amatori, fireste, destul de \u2013 si poate chiar foarte \u2013 primejdiosi, criminali fara \u00eendoiala, deseori psihopati, si totusi nu mai mult dec\u00e2t niste amatori. \u00cen versiunea hollywoodiana, lumea aventurierilor din cucerirea Vestului Salbatic a trecut de la arhaic la modern. \u00cen prezent, adevarata modernitate aventuroasa a societatii americane, cu feluritele sale figuri pozitive si negative, s-a deplasat spre relatia dintre politie si mafiile tuturor minoritatilor etnice, cu multiplele lor retele de control al tuturor formelor de trafic pe care le poate inventa, \u00een raport cu legea, societatea urbana, acea concentratie umana gigantica din orase ca New York, Chicago ori San Francisco. Din punct de vedere cinematografic, se trece de la \u201eScarface\u201c (Howard Hawks), mai apropiat de tragedia clasica, la picarescul \u201eBonnie si Clyde\u201c (Arthur Penn, realizator si al unui western terminal extrem de complex, ca \u201eLeft Handed Gun\u201c) si la epopeea mafiei, de la cele trei parti\u00a0 ale \u201eGodfather\u201c al lui Francis Ford Coppola, la \u201eKing of New York\u201c de Abel Ferrrara, la \u201eYear of the Dragon\u201c de Michael Cimino si la \u201eIntouchables\u201c al lui Brian de Palma \u2013 episoade ale unei saga urbane similare westernului prin tematicile complexe si personajele cu un caracter de multe ori ambiguu. Si \u00eentr-adevar, aici rezida singularitatea culturala americana, poate cea mai autentica, fiindca nu se \u00eent\u00e2lneste dec\u00e2t \u00een cinematografia americana (mai mult chiar dec\u00e2t comedia muzicala, care si-a avut clipele sale de glorie si \u00een Marea Britanie): o singularitate marcata de acest raport cultural intim exprimat \u00een doua temporalitati ce topesc \u00een acelasi destin si realul, si narativul, si fictivul: adica westernul si thrillerul.<\/p>\n

\nTraducere din franceza de <\/strong><\/em>
\nTeodora Dumitru<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Cine aude cuv\u00e2ntul western recunoaste imediat ca, \u00een mare sau \u00een detaliu, e vorba de o perioada legata de un moment fondator al Statelor Unite, perioada care, dupa Razboiul de Independenta, s-a numit Cucerirea Vestului \u2013 al acestui Wild West populat de \u201eindieni rai\u201c si strabatut de nelegiuitii care fac necazuri \u201eoamenilor cumsecade\u201c veniti… Cite\u0219te mai mult »De la western la thriller O scurta istorie culturala americana (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[9866,9868,9867,9864,9865],"class_list":["post-17331","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-bend-of-the-river","tag-poruncile-domnului","tag-the-far-country","tag-de-la-western-la-thriller","tag-istorie-culturala-americana"],"views":1079,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17331","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17331"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17331\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17331"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17331"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17331"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}