{"id":17270,"date":"2013-11-28T13:25:02","date_gmt":"2013-11-28T11:25:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17270"},"modified":"2013-11-28T13:25:02","modified_gmt":"2013-11-28T11:25:02","slug":"mosieri-si-burghezi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mosieri-si-burghezi\/","title":{"rendered":"Mosieri si burghezi"},"content":{"rendered":"

Cum poate fi reprezentat capitalismul? Sau, mai de graba, cum tine capitalismul sa fie reprezentat? \u00cen 1936, \u00een teza sa de doctorat \u201eLa photographie en France au XIX si\u00e8cle\u201c, Gis\u00e8le Freund, sociolog si fotograf, a descris importanta fotografiei pentru burghezie. Primele portrete pictate cu aere princiare ale noii clase sociale au aparut sub domnia lui Louis XVI. C\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu, burghezii au gasit \u00een fotografie o maniera de a-si imagina ca sunt \u201ecetateni-regi\u201c a caror imortalizare va traversa istoria.<\/strong><\/em>
\nDeschisa de cur\u00e2nd la Montr\u00e9al, o expozitie a artistului danez Zachary Formwalt, nascut \u00een Statele Unite, este dedicata legaturii dintre arta fotografica, burghezie si sistemul financiar care-i asigura existenta si reproducerea. Lectura sociologica si politica a acestei legaturi intrinseci este menita sa scoata \u00een evidenta interesul capitalismului si al burgheziei de a face vizibil ceea ce, de fapt, este aproape invizibil (cu deosebire azi), de a face lizibil, limpede un sistem \u00een mare masura opac. Bazate pe o imaterialitate si pe o sinteza periculoasa \u00eentre bani si realitate, reprezentarile sistemului monetar par sa functioneze dupa reguli autonome. Formwalt conclude ca arta si banii au deseori multe \u00een comun, \u00een sensul ca banii si sistemul financiar sunt o abstractie care are nevoie de vizibilitate, de o forma de arta care se pretinde realista. Fotografiile din secolul XIX si cinematograful la \u00eenceputul sau ar reprezenta astfel un ecou al valorilor capitaliste, ar fi chiar rezultatul unei complicitati. Complicitate care s-a pastrat, s-a extins si la arhitectura si continua sa serveasca iluziei ca sistemul economic poate fi facut vizibil. \u00centr-un clip video cu titlul \u201eUnsupported Transit\u201c Formwalt urmareste constructia giganticei Burse din Shenzhen (China), iar \u00een clipul \u201eIn Place of Capital\u201c el avanseaza ideea pertinenta ca un film despre activitatile financiare si miscarile pietei capitaliste ar fi plictisitor, inutil si chiar imposibil de realizat. N-ar fi nimic de vazut, fiindca toate tranzactiile sunt efectuate \u00eentr-un mod imaterial, electronic \u00een deceniile din urma. Marx nu s-a \u00eenselat c\u00e2nd spunea despre rolul banilor de a \u201econverti reprezentarea \u00een realitate si realitatea \u00een simpla reprezentare\u201c.
\nExpozitia mi-a reamintit constructiile pe c\u00e2t de sfidatoare, pe at\u00e2t de ur\u00e2te ale bancilor straine care au desfigurat orasele Rom\u00e2niei. Mi-a mai amintit aceasta expozitie fotografia destinata istoriei a unuia dintre vajnicii si neobositii nostri luptatori cu trecutul, cu Securitatea, cu turnatorii, cu raul comunist. \u00cen sacou si tricou negru juvenil, \u00een costum si cravata cu nodul perfect, \u00een camasa deschisa muncitoreste la doi nasturi sau dupa ultima moda masculina, barbierit la s\u00e2nge sau cu barba, tacalie sau favoriti, cu trabuc sau nu \u00eentre degetele m\u00e2inii suspendata \u00een aer ca o posibila amenintare, expresia de profunda multumire de sine si de vag si superior dezgust chiar si fata de fotograful care l-a imortalizat nu lasa nicio \u00eendoiala ca avem de-a face cu unul din burghezii nostri. Conform definitiei clasice, o persoana care face parte din clasa dominanta \u00een societatea capitalista nu munceste cu bratele si este incapabila sa aprecieze dezinteresul, gratuitul, deseori si esteticul. \u00cen cazul Rom\u00e2niei, un \u00eembogatit al vremurilor noi. Unul dintre cele c\u00e2teva mii, dintre cele c\u00e2teva procente de burghezi care s-au nascut, s-au umflat, s-au latit si s-au catarat \u00een v\u00e2rful piramidei sociale, politice si intelectuale \u00eentr-un rastimp mult prea scurt si mult prea tulbure pentru ca modul, de altfel bine cunoscut, \u00een care si-au apropriat, \u00een care au jefuit bogatia tarii sa nu fie respingator si condamnabil. Poate de aceea cuv\u00e2ntul a disparut complet nu numai din presa, din discursurile politice sau intelectuale, poate si din literatura, dar si din vocabularul curent. Poarta \u00een el, desigur, si \u00eencarcatura negativa de pe vremuri, trimiterea ideologica fara echivoc la dominatie, la posesia mijloacelor de productie si la exploatarea clasei muncitoare. C\u00e2teva eufemisme l-au \u00eenlocuit: om de afaceri, \u00eentreprinzator, dezvoltator, proprietar, actionar.
\n\u00cen virtutea aceleiasi strategii de edulcorare, de idealizare a noilor realitati capitaliste n-ar mai exista \u00een Rom\u00e2nia nici proletarii, at\u00e2t c\u00e2ti au mai ramas \u00een tara si muncesc pentru burghezia autohtona si companiile straine \u2013 ei ar fi \u201eoperatori\u201c \u2013 , si nici sarmanii tarani \u2013 ei ar fi \u201efermieri\u201c. O soarta mai buna, datorita pesemne trecutului feudal mai \u00eendepartat care atinge o confuza fibra patriotica si a dragalaseniei pentru c\u00e2tiva supravietuitori cu maniere, a avut cuv\u00e2ntul \u201eboieri\u201c. Sub aceasta fantomatica si pretentioasa realitate si-au cautat \u00eentre timp refugiu, respectabilitate si celebritate mai multi intelectuali care au prosperat si prospera ca niste vulgari burghezi. Pot fi cu usurinta recunoscuti datorita accesoriilor vestimentare (palarii, lavaliere, papioane…), a mofturilor de sfatuitori si moralisti ai natiei altminteri copios detestata si a manierelor cel mai adesea de cafenea si nu rareori de mahala.
\nCu totul neasteptat, \u00een urma cu doua-trei saptam\u00e2ni, daca nu ma \u00eensel, \u00een urma unei tranzactii dubioase cu c\u00e2teva sute de hectare de pam\u00e2nt agricol, au reaparut \u00een presa si s-a vorbit si se vorbeste \u00een voie despre \u201emosii\u201c si \u201emosieri\u201c. Pare o trezire brusca dintr-un cosmar, o sfidare a capitalismului triumfator, a Europei civilizate, dar nu e dec\u00e2t o pierdere violenta a iluziilor \u00een care tara e prinsa ca \u00eentr-o p\u00e2nza de paianjen de douazeci si trei de ani. S-a crezut si se va mai crede probabil o vreme, pentru ca anumite realitati dramatice sunt greu de acceptat, ca hulitul regim burghezo-mosieresc pe seama caruia s-a batut moneda ideologica \u00een lungii ani ai democratiei populare si ai socialismului nu mai era dec\u00e2t o amintire, o pagina de istorie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cum poate fi reprezentat capitalismul? Sau, mai de graba, cum tine capitalismul sa fie reprezentat? \u00cen 1936, \u00een teza sa de doctorat \u201eLa photographie en France au XIX si\u00e8cle\u201c, Gis\u00e8le Freund, sociolog si fotograf, a descris importanta fotografiei pentru burghezie. Primele portrete pictate cu aere princiare ale noii clase sociale au aparut sub domnia lui… Cite\u0219te mai mult »Mosieri si burghezi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[9832,9833],"class_list":["post-17270","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-gisele-freund","tag-sociolog"],"views":1729,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17270","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17270"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17270\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17270"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17270"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17270"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}