{"id":17256,"date":"2013-11-28T13:14:19","date_gmt":"2013-11-28T11:14:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17256"},"modified":"2013-11-28T13:14:19","modified_gmt":"2013-11-28T11:14:19","slug":"adevarul-trebuie-spus-cu-toate-riscurile-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/adevarul-trebuie-spus-cu-toate-riscurile-ii\/","title":{"rendered":"\u201eAdevarul trebuie spus cu toate riscurile\u201c (II)"},"content":{"rendered":"

Nicolae Carandino \u00een dialog cu Alexandru Mica<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

A.M.: Ar fi interesant de stiut ce fel de spectatori veneau s-o asculte pe noua \u201ediva\u201c a folclorului rom\u00e2nesc.
\nN.C.: Era pentru prima oara c\u00e2nd \u00een Bucuresti se producea \u00een fata unui public numeros, de toate v\u00e2rstele, din partea locului sau din afara tarii, ascult\u00e2nd o muzica fascinanta \u00eentr-o liniste de catedrala. Pentru ca, atunci c\u00e2nd Maria c\u00e2nta, toti mesenii puneau tac\u00e2murile pe masa, chelnerii stateau \u00een picioare lipiti de pereti si nimeni nu mai scotea o vorba. Se auzeau doar mladierile glasului acestei c\u00e2ntarete neobisnuite. Faima Mariei Tanase au adus-o si numerosi reprezentanti ai vietii intelectuale si artistice din Capitala. Aproape nelipsiti erau aici marele bas Nicolae Folescu, scriitorul Alexandru Hodos, sculptorul Mac Constantinescu, poetul Camil Baltazar, \u00eensotiti de Harry Brauner, Sandu Eliad, prozatorul Gheorghe Dinu, dramaturgul Tudor Musatescu si, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, romancierul Liviu Rebreanu, scriitorii Ion Minulescu, Cezar Petrescu, Ion Pillat, Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Zaharia Stancu. \u00cen cur\u00e2nd o puteai vedea pe Maria Tanase la Cafe Wilson, Parcul Aro, Luxandra, Luther, Continental sau Prispa-nalta din Piata Obor, localuri de lux care reuneau un public extrem de divers, iubitor si admirator al c\u00e2ntaretei.<\/p>\n

A.M.: Maestre Carandino, va mai amintiti c\u00e2teva din titlurile c\u00e2ntecelor care impresionau auditoriul \u00een \u00eenterpretarea Mariei Tanase?
\nN.C.: Dragul meu, ma pui la grea \u00eencercare, dar, av\u00e2nd \u00een vedere ca multe dintre acestea au ramas perene \u00een repertoriul vocal interpretativ al c\u00e2ntaretilor nostri de folclor, cred ca pot sa mentionez c\u00e2teva titluri: \u201eCine iubeste si lasa\u201c (un blestem de dragoste cules de Harry \u00een 1929, de la o vaduva, dupa cum spunea el, lelea Hirea din satul Dragus, Fagaras), \u201eNeghinuta draga\u201c (\u00eenvatat de la mama ei, originara din acelasi judet Fagaras), \u201eGeaba ma mai duc acasa\u201c, \u201eMarie si Marioara\u201c, \u201eC\u00e2nd o fi la moartea mea\u201c, \u201eM-am jurat de mii de ori\u201c, \u201eCe-i mai dulce ca alvita\u201c, pe care Maria Tanase le interpretase si \u00een debutul sau radiofonic din februarie 1938. Dar vreau sa-ti spun ca ea s-a mai facut cunoscuta si prin interpretarea unor piese devenite ulterior de larga circulatie, cum au fost \u201eMi-am pus busuioc \u00een par\u201c, pe versurile lui Nicolae Vladoianu si \u201eHabar n-ai tu\u201c, pe text de Eugen Mirea, ambele compuse de Ion Vasilescu, pe care artista le-a c\u00e2ntat \u00een revista \u201eConstelatia Alhambrei”.<\/p>\n

A.M.: Cum a fost cu turneul de la Paris si New York?
\nN.C.: Maria Tanase, alaturi de alti artisti rom\u00e2ni, printre care Constantin Br\u00e2ncusi, a reprezentat\u00a0 Rom\u00e2nia la Expozitia Mondiala de la Paris din anul 1938. Succesul interpretei a fost enorm. Br\u00e2ncusi s-a \u00eendragostit subit de ea, dar iubirea lor nu a fost de lunga durata. Celebrului sculptor i s-au alaturat t\u00e2narul Sergiu Celibidache, dar si un american supranumit Regele Aluminiului, cu care planuise sa se casatoreasca \u2013 plan care a esuat, \u00eensa \u2013, un anume Maurice Negre, corespondent la Bucuresti al Agentiei Havas si altii. La Hanul Ancutei, Maria Tanase, acompaniata de celebrul violonist Grigoras Dinicu, a impresionat un juriu de elita compus din dirijorul George Georgescu, compozitorul Mihai Jora, arhitectii Gheorghe Cantacuzino si Octav Doicescu, precum si etnomuzicologul Constantin Brailoiu, care a desemnat-o sa reprezinte c\u00e2ntecul nostru popular pe continentul american, la Expozitia internationala de la New York din 1939. Aici, ce sa vezi, Maria Tanase, acompaniata de doi asi ai folclorului nostru, Fanica Luca si Grigoras Dinicu, a c\u00e2ntat si \u00een fata unor ilustre personalitati politice si artistice ale timpului, ca fostul presedinte american Hoover, presedintele \u00een exercitiu al SUA, Franklin Roosevelt, scriitorul Andr\u00e9 Gide, violonistul Yehudi Menuhin, elev a lui George Enescu, Constantin Br\u00e2ncusi, Jascha Heifetz, George Enescu, academicianul Dimitrie Gusti.<\/p>\n

A.M.: \u00cen anul 1940, odata cu venirea regimului legionar Garda de Fier la conducerea politica a tarii, sub pretextul absurd ca Maria Tanase ar fi distorsionat folclorul rom\u00e2nesc, i-au fost distruse toate discurile cu \u00eenregistrari, i-au fost sparte si matritele de la Casa de discuri Columbia. Mai mult, a fost interzisa o perioada. Ce se \u00eent\u00e2mplase, de fapt?
\nN.C.: \u00cen acel an fatidic 1940, Miscarea Legionara, cooptata la guvernare, a interzis muzica de petreceri, muzica populara, difuzarea ei \u00een public, pe terase, gradini etc. \u00centr-adevar, noul regim decretase doliu national, \u201eRegimul Pompelor Funebre”, c\u00e2nd legionarii zelosi se dedasera la asemenea atacuri m\u00e2rsave de anihilare a unei artiste. Pe l\u00e2nga pretextul ca Maria Tanase ar fi stricat folclorul rom\u00e2nesc, erau si altele doua mai grave. Unul se referea la faptul ca \u00een cercul sau de prieteni artista avea o serie de intelectuali evrei, fapt real, dar repudiat de miscarea antisemita legionara. Al doilea motiv ar fi fost acela ca fondurile obtinute din \u00eencasarile de la concertele c\u00e2ntaretei de la Paris, \u00een loc sa fie transferate organizatiei de sprijin a dictatorului Franco din Spania, au fost preluate de catre o alta organizatie adversa. Aceasta alimenta activitatea subversiva a NKVD care urmarea instaurarea comunismului \u00een Rom\u00e2nia. Maria Tanase \u00eensa nu a avut nicio legatura cu acest transfer de fonduri. \u00cen fine, un alt pretext al represaliilor declansate \u00eempotriva artistei l-a constituit si faptul ca aceasta aparuse goala pe coperta unui tabloid juc\u00e2nd sah (Maria Tanase obisnuia sa apara \u00een astfel de ipostaze la partidele de sah, de care era pasionata). Interpreta intrase \u00een vizorul legionarilor si pentru simpatiile sale comuniste: Sandu Eliad conducea Asociatia \u201eAmicii URSS\u201c, Harry Brauner facea parte din anturajul lui Lucretiu Patrascanu iar Titus Cristureanu era un prieten apropiat al generalului Emil Bodnaras. Regimul legionar se declarase \u00eempotriva pornografiei si a altor manifestari de acest gen.<\/p>\n

A.M.: Si totusi, norocul i-a sur\u00e2s din nou interpretei, aceasta fiind \u201ereactivata” si devenind din nou o prezenta artistica dinamica \u00een tara, dar si \u00een strainatate. Este invitata sa c\u00e2nte la Ankara si Istanbul, la deschiderea Teatrului Taks\u00eem, \u00een acompaniamentul aceleiasi orchestre conduse de Grigoras Dinicu, prilej cu care i se decerneaza titlul de cetatean de onoare al Turciei, presedintele acestei tari propun\u00e2ndu-i sa ram\u00e2na ca angajata la radio si cercetator la Institutul Turc de Etnologie si Folclor, cu o remuneratie demna de invidiat. Ea, \u00eensa, refuza. Revenind \u00een tara, participa la mai multe spectacole organizate pentru soldatii raniti pe front, alaturi de George Enescu, George Vraca si Constantin Tanase.
\nN.C.: Dragul meu, revenind la pasiunea lui Harry de a-si informa interlocutorii cu privire la semnificatia majora a introspectiei folclorice \u00een planul culturii noastre populare, trebuie sa-ti spun ca putin mai t\u00e2rziu, dupa \u00eent\u00e2lnirea noastra, prietenul Harry a facut aceeasi operatie de initiere pe care o facuse cu mine, de data aceasta cu Maria Tanase. \u00censa cu un alt rezultat… ea avea voce. Iar Harry Brauner i-a dat glas rom\u00e2nesc.<\/p>\n

A.M.: Ce stiati pe atunci despre modul \u00een care se efectuau culegeri de folclor pe teren de catre echipele de folcloristi conduse de Constantin Brailoiu, de Harry Brauner si de multi altii?
\nN.C.: Pasionat de folclorul rom\u00e2nesc altfel decat din carti de specialitate sau din politica, Harry cutreiera munti, trecea ape curgatoare ca sa poposeasca l\u00e2nga cine stie ce batr\u00e2ni care mai pastrau stravechile amintiri ale durerii sau ale bucuriei locale. Altii faceau din patriotism profesie. Harry Brauner si-a facut profesia cu patriotism… C\u00e2ntecul Mariei Tanase este ceva care trece dincolo de c\u00e2ntecul popular obisnuit. Maria Tanase \u201ea refuzat citirea liniara a partiturii si imitarea vocilor anonime, propun\u00e2nd, \u00een schimb, o interpretare care sa nu semene cu alta\u201c, sublinia etnomuzicologul Mihai Pop. Maria Tanase ram\u00e2ne o personalitate inconfundabila care si-a creat un stul propriu de interpretare, inegalabil, cu o mare capacitate de a rezista \u00een timp, definind spiritul unui \u00eentreg popor.<\/p>\n

A.M.: Va multumesc, stimate maestre, pentru aceste cuvinte de suflet pe care mi le-ati \u00eempartasit \u00een amintirea prieteniei ce v-a legat de profesorul universitar, folcloristul si etnomuzicologul Harry Brauner.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicolae Carandino \u00een dialog cu Alexandru Mica   A.M.: Ar fi interesant de stiut ce fel de spectatori veneau s-o asculte pe noua \u201ediva\u201c a folclorului rom\u00e2nesc. N.C.: Era pentru prima oara c\u00e2nd \u00een Bucuresti se producea \u00een fata unui public numeros, de toate v\u00e2rstele, din partea locului sau din afara tarii, ascult\u00e2nd o muzica… Cite\u0219te mai mult »\u201eAdevarul trebuie spus cu toate riscurile\u201c (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[7316],"class_list":["post-17256","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-nicolae-carandino"],"views":1796,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17256","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17256"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17256\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17256"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17256"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17256"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}