\u00cen lumea civilizata pedepsirea unui criminal era un adevarat spectacol. \u201eLa 2 martie 1757, Damiens a fost condamnat sa-si recunoasca public greseala \u00een fata (…) bisericii din Paris (…) m\u00e2na dreapta arat\u00e2nd tuturor cutitul cu care a comis paricidul\u201c. Apoi, a \u00eenceput masacrul; \u201ea fost purtat \u00eentr-un carucior, cu capul descoperit, \u00eembracat numai \u00eentr-o camasa purt\u00e2nd o torta de ceara aprinsa. Spectacolul continua. Se va \u00eenalta un esafod \u00een Palace de Gr\u00e8ve, unde i se va smulge cu un cleste \u00eenrosit \u00een foc carnea de pe piept, brate, coapse si pulpele gambelor, m\u00e2na dreapta, \u00een locul unde i se va smulge carnea urm\u00e2nd sa se arunce cu plumb topit, ulei \u00eencins, smoala de rasina arz\u00e2nd, ceara si sulf amestecate, dupa care corpul trebuia sa fie tras si dezmembrat de patru cai, iar membrele si corpul sa-i fie arse \u00een \u00eentregime, preschimbate \u00een cenusa, iar cenusa risipita \u00een v\u00e2nt. A fost \u00een sf\u00e2rsit rupt \u00een bucati!\u201c (Michel Foucault, op. cit., p. 33). \u00censa si acest supliciu a durat foarte mult \u201epentru ca nu erau obisnuiti caii sa traga, \u00een loc de patru au adus sase, dar nici aceasta manevra nu a fost de ajuns, calaii au fost obligati sa dezmembreze coapsele nefericitului, sa-i taie nervii si sa-i ciop\u00e2rteasca \u00eencheieturile… desi avea obiceiul sa \u00eenjure tot timpul, de data aceasta s-a auzit: Doamne, ai grija de mine! Isuse, ajuta-ma\u201c. Masacrul continua pentru ca \u00een acest spectacol avem un criminal; \u00een Tara Oasului nu avem criminali. \u201eEi ucid urm\u00e2nd un ritual stravechi ca \u00eentr-o piesa de teatru, ca \u00eentr-o tragedie antica\u201c.
\n\u00cen Europa si \u00een S.U.A., economia pedepsei trece printr-un \u201erearanjare interna\u201c. La un secol dupa supliciul descris \u00eentr-o piata din Paris, se renunta la spectacol. Epoca traditionala din justitie va fi reformata, multe din vechile cutume sunt desfiintate. La \u00eenceputul secolului al XIX-lea, \u201esumbra sarbatoare punitiva este pe cale a se stinge… st\u00e2lpul infamiei este suprimat… putin c\u00e2te putin pedeapsa a \u00eencetat sa mai fie teatrala\u201c (ibidem, p. 39.).
\n\u00cen Austria se redacteaza un cod penal modern \u00een anul 1788, ceea ce reprezinta o noua epoca \u00een justitie penala. \u00cen Tara Oasului nu se tine seama de niciun cod austriac, legile lor sunt sacre si trebuie respectate, ai lezat demnitatea, trebuie sa platesti, ai \u00eencalcat proprietatea, ai poftit femeia prietenului tau, trebuie sa platesti. \u201ePedeapsa va tinde prin urmare sa devina partea cea mai ascunsa a procesului penal, publicitatea va fi a dezbaterilor si sentintei, executia va fi o umilire \u00een plus. Exista \u00een justitia moderna si la cei ce \u00eempart dreptate o jena de a pedepsi, ce nu exclude \u00eentotdeauna zelul: jena ce nu \u00eenceteaza sa creasca, rana acestora devine apanajul psihologilor si al maruntilor functionari ai ortopediei morale\u201c (ibidem, p. 40). \u00cen locul calaului vine o armata de tehnicieni anatomisti, supraveghetori, medici, preoti, psihiatri, psihologi si educatori, care vor \u00eembl\u00e2nzi pedeapsa din \u00eenchisoare.<\/p>\n
Majoritatea infractiunilor se realizeaza de catre persoanele tinere cu v\u00e2rsta cuprinsa \u00eentre 20 si 35 de ani. Din punct de vedere criminologic, luarea \u00een considerare a v\u00e2rstei indivizilor este importanta deoarece dinamica comportamentului infractional urmeaza \u00een general o curba specifica \u00een raport cu aceasta, deoarece structura infractiunilor prezinta uneori si unele particularitati \u00een raport cu v\u00e2rsta celor \u00een cauza. \u00cen ce priveste structura calitativa a criminalitatii se constata ca primelor perioade ale vietii (adolescenta, tinerete) le sunt specifice infractiunile a caror sav\u00e2rsire presupune mai multa forta fizica si temeritate sau chiar nesabuinta\u201c (Victor Ursa, op. cit., p 72).
\nDesi nu putem sustine ca infractorul este o categorie aparte, ca are un caracter \u00eennascut si iremediabil, personalitatea infractorului a fost studiata de-a lungul timpului de psihologie, sociologie si psihiatrie si de stiinta dreptului penal. Niciuna din aceste stiinte nu studiaza \u00eensa toate aspectele personalitatii infractorului. Criminologia este stiinta care propune studierea si cunoasterea complexa a personalitatii infractorului.
\nAvem un tip de criminalitate ca fenomen social negativ de masa, daunator si periculos, ce reprezinta totalitatea infractiunilor sav\u00e2rsite \u00eentr-o perioada de timp \u00eentr-o anumita arie geografica.
\n\u201eFiecare infractiune este rezultatul direct al unei fapte umane\u201c (Ibidem, p. 72).
\nCunoasterea cauzelor, c\u00e2t si a infractionalitatii \u00een ansamblu, dar mai ales cunoasterea personalitatii infractorului este absolut indispensabila pentru a putea alege caile de combatere a acestui fenomen. \u00cen acest proces de formare a omului concura cele doua elemente: elementul natural si elementul social. \u00cen formarea personalitatii infractorului, o contributie esentiala o au educatia \u00een familie, educatia \u00een scoala si educatia primita \u00een activitatea sociala.
\n\u201ePersonalitatea infractorului este produsul unei \u00eembinari relativ neizbutite, necesare, sau \u00eent\u00e2mplatoare, permanente sau temporare a factorilor care concura la formarea sa, \u00eembinare care da nastere unei personalitati temporar imperfecte, dizarmonice, care \u00eent\u00e2mpina greutati de diferite grade \u00een procesul de adaptare la cerintele vietii \u00een societate\u201c (ibidem, p. 75). Parca acest principiu teoretic nu se aplica \u201einfractorului\u201c din Tara Oasului. El se ghideaza dupa o lege nescrisa \u00een lumea \u00een care traieste: \u201es\u00e2ngele porunceste s\u00e2nge\u201c.
\nAcesti factori nu se pot reduce la o analiza scolastica, aici trebuie sa avem \u00een vedere ordinea naturala, fireasca, a existentei unei societati autarhice, bine definita. O societate \u00eenchisa \u00een care casatoriile se fac \u00een perimetrul aceluiasi sat, oamenii se cunosc si se conduc dupa vechea lege rom\u00e2neasca. Exista un cod de onoare care, daca a fost \u00eencalcat, atrage dupa sine pedeapsa. Aici analizam individul si din punct de vedere al v\u00e2rstei sale, v\u00e2rsta determina \u00een mare masura pozitia si rolul individului \u00een societate. Dezvoltarea individului este determinata nu numai de v\u00e2rsta biologica, ci si ca o coordonata sociala a mediului extern, conditiile \u00een care traieste, se hraneste, locuieste individul, modul \u00een care vietuieste \u00een societatea respectiva.
\nV\u00e2rsta infractorului este foarte importanta. V\u00e2rsta ne indica dezvoltarea psihica, pozitia sociala, experienta de viata. Cei ce ucid \u00een Tara Oasului au v\u00e2rsta \u00eentre 20 si 24 ani. Un rol deosebit \u00een ierarhia puterii \u00een r\u00e2ndul feciorilor \u00eel are \u201eceata de feciori\u201c, si astazi seful cetei de feciori plateste muzicantii, organizeaza hora (dantul la ciuperca), raspunde de mersul cu colinda. Determinarea v\u00e2rstei infractorului contribuie la explicarea comportamentului criminal si la gasirea unor mijloace de corectare si dirijare \u00een viitor a acestui tip de comportament.
\nTrecem cu vederea peste sexul infractorilor, infirmitatile si bolile acestuia si ne oprim la particularitatile etnice ale infractorilor. Peste tot \u00een Rom\u00e2nia a mai existat c\u00e2te o bataie \u00eentre feciori la hora satului, c\u00e2te un scandal la vreo nunta, \u00een anumite \u00eencaierari s-a scos cutitul si s-a facut moarte de om. Dar in nicio zona etnografica nu au fost at\u00e2tea crime precum cele din Tara Oasului. Prin particularitatile etnice \u00eentelegem acele trasaturi socio-tipologice pe care individul uman le dob\u00e2ndeste ca urmare a apartenentei sale la un anumit tip etnic, la o anumita forma de comunitate umana caracterizata printr-o comunitate de descendenta biologica, de viata economica, de teritoriu, de limba, de viata spirituala si traditii. Aceste grupuri etnice sunt rezultatul unei evolutii socio-istorice cu o determinare genetica socio-culturala. \u00cen acesti parametri s-a dezvoltat si Tara Oasului. \u00centr-un cadru natural specific, un fel de farfurie asezata \u00eentre munti, cu indivizi bastinasi, educati \u00een spiritul apararii acestui teritoriu, care au pus mai presus de legile imperiului si, apoi, ale satului rom\u00e2n\u00a0 legile lor. Astfel, cum se explica faptul ca \u00een toata perioada interbelica, cu toate ca pentru omucidere codul penal prevedea pedeapsa de temnita \u00eentre 5 si 15 ani, \u00een niciun caz de judecata nu s-a primit pedeapsa mai mare de 5 ani.
\nCunoasterea temeinica a particularitatilor psihice ale indivizilor, care vin \u00een conflict cu legea penala, are un rol deosebit pentru asigurarea succesului \u00een lupta \u00eempotriva infractionalitatii.
\n\u00cen criminologie sunt luate \u00een calcul si studiate temperamentul, aptitudinile si caracterul, acestea sunt unitatile de baza ale personalitatii, ele ofera o imagine relativ completa a unui infractor, asa putem \u00eentelege fapta sav\u00e2rsita si luarea unor masuri de corectare a infractorului.
\nTemperamentul este un ansamblu de particularitati ale psihicului determinate si conditionate de tipul de activitate nervoasa a individului \u00een cauza. Temperamentul reprezinta firea individului, gradul sau de a se adapta la mediu, felul \u00een care raspunde sau rezista la stimulii exteriori, capacitatea de \u00eencordare nervoasa, impulsivitatea, calmul sau stap\u00e2nirea de sine.
\nOsanul este un tip coleric, puternic excitabil, exploziv, nestap\u00e2nit. Ucide pentru m\u00e2ndrie, pentru onoare, pentru dragoste, pentru pam\u00e2nt.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen lumea civilizata pedepsirea unui criminal era un adevarat spectacol. \u201eLa 2 martie 1757, Damiens a fost condamnat sa-si recunoasca public greseala \u00een fata (…) bisericii din Paris (…) m\u00e2na dreapta arat\u00e2nd tuturor cutitul cu care a comis paricidul\u201c. Apoi, a \u00eenceput masacrul; \u201ea fost purtat \u00eentr-un carucior, cu capul descoperit, \u00eembracat numai \u00eentr-o camasa… Cite\u0219te mai mult »Firea osanului (IV)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-17252","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1288,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17252","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17252"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17252\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17252"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17252"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17252"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}