{"id":17151,"date":"2013-11-23T12:22:08","date_gmt":"2013-11-23T10:22:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=17151"},"modified":"2013-11-23T12:22:08","modified_gmt":"2013-11-23T10:22:08","slug":"exploatare-revolutie-manipulare-si-discernamant-biserica-ortodoxa-romana-si-provocarea-gazelor-de-sist","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/exploatare-revolutie-manipulare-si-discernamant-biserica-ortodoxa-romana-si-provocarea-gazelor-de-sist\/","title":{"rendered":"Exploatare, revolutie, manipulare si discernamant – Biserica Ortodoxa Romana si provocarea gazelor de sist"},"content":{"rendered":"

Premisele teologico-politice<\/strong>
\n\u00cen urma recentelor proteste \u00eempotriva Chevron care au avut loc \u00een judetul Vaslui si care s-au distins printr-o puternica implicare a clerului ortodox, se discuta tot mai mult despre c\u00e2t de oportuna este participarea reprezentantilor Bisericii la astfel de actiuni sociale. Vocile din presa favorabile politicii de exploatare a resurselor subsolului, pe care guvernarea USL a preluat-o neschimbata (\u00een ciuda a ceea ce afirma pe vremea c\u00e2nd era \u00een opozitie) de la guvernarea MRU, au pus presiune pe BOR repros\u00e2ndu-i ca, \u00een ciuda spiritului ce-ar trebui s-o caracterizeze, se implica \u00een politica si, mai mult, se situeaza (ca de at\u00e2tea ori \u00een trecut) de partea proasta a istoriei si a geografiei, opun\u00e2ndu-se progresului si \u00eemping\u00e2nd tara \u00eenspre Rasaritul dominat de obscurantism, primitivism si de tarele postcomunismului, care se adauga la o mai veche traditie a opozitiei fata de modernitatea occidentala. Pe de alta parte, un comunicat al Patriarhiei viz\u00e2nd clarificarea pozitiei oficiale a acesteia cu privire la problema exploatarii gazelor de sist este deja interpretat de diverse voci situate \u00een zona extremei st\u00e2ngi \u00eentr-o cheie marxista clasica: ierarhia BOR a batut palma cu marele capital las\u00e2nd astfel \u00een off side \u201epreotimea revolutionara\u201c de la Pungesti si pe enoriasii acesteia din urma, oameni simpli si sarmani, confirm\u00e2nd \u00eenca o data faptul ca Biserica este si ram\u00e2ne traversata de un conflict de clasa, care separa \u201elower Church\u201c de \u201eupper Church\u201c si \u00eei rezerva eternul statut de aliat al opresiunii si producator de opium pentru poporul ce trebuie tinut \u00een fr\u00e2u.
\n\u00cen ceea ce ma priveste cred ca, at\u00e2t \u00een spatele reprosurilor venite dinspre dreapta neoconservatoare si neoliberala, c\u00e2t si \u00een spatele reprosurilor venite dinspre st\u00e2nga revolutionara de inspiratie marxista, se ascunde instinctul propriu ideologiilor moderne (nimic nou din acest punct de vedere) de a captura Biserica si de a si-o subordona. De a impune teologiei criterii ideologice, fapt care, asa cum bine subliniaza John Milbank, se \u00eent\u00e2mpla inevitabil atunci c\u00e2nd, dominata de interese meschine sau pur si simplu marcata de complexe de inferioritate, teologia abdica de la misiunea ei: aceea de a citi lumea si, pe cale de consecinta, variile ideologii care sustin lecturi diferite ale lumii, cu propriile ei criterii. \u00censa \u00eenainte de a purcede la o critica detaliata a pozitiilor mentionate mai sus si de a formula c\u00e2teva obiectii fata de pozitia oficiala a Patriarhiei, este bine sa lamurim ce anume a zis de fapt Patriarhia. Astfel, Biroul de Presa al Patriarhiei Rom\u00e2ne \u201einformeaza opinia publica\u201c de faptul ca \u201ep\u00e2na \u00een prezent, Patriarhia Rom\u00e2na nu a formulat o pozitie oficiala \u00een legatura cu problema explorarii si exploatarii gazelor de sist \u00een Rom\u00e2nia, deoarece nu cunoaste temeinic toate implicatiile politice, economice, sociale si ecologice ale acestui demers. De altfel, si pozitia oficiala a Sf\u00e2ntului Sinod din noiembrie 2003 referitoare la proiectul minier de la Rosia Montana a tinut cont de pozitia oficiala a Academiei Rom\u00e2ne care dispune de specialisti \u00een domeniu. \u00cen plus, la Rosia Montana este vorba de un patrimoniu religios-cultural (biserici-monument istoric si cimitire) care vor fi afectate prin implementarea acestui proiect minier.
\nPentru clarificarea problemei exploatarii gazelor de sist \u00een Rom\u00e2nia, Patriarhia Rom\u00e2na considera ca autoritatile competente ale Statului rom\u00e2n trebuie sa exprime o pozitie clara referitoare la acest proiect considerat strategic si sa asigure o informare completa si corecta la nivelul comunitatilor locale despre avantajele si consecintele pozitive si negative ale unei asemenea exploatari.
\nReferitor la participarea unor preoti din judetul Vaslui la protestele publice din localitatea Pungesti \u00eempotriva gazelor de sist, precizam ca acestia nu s-au consultat cu Patriarhia Rom\u00e2na, pentru ca nu sunt subordonatii ei, ci episcopiei Husilor (1) iar implicarea lor este una personala \u00eempreuna cu o parte din comunitatea de credinciosi.
\nPatriarhia Rom\u00e2na recomanda (subl.m. \u2013 A.R.) clerului ortodox sa se abtina de a participa personal la manifestatii publice pro sau contra proiectului pentru a nu dezbina comunitatea ortodoxa, ci sa solicite autoritatilor \u00een drept lamuriri si implicare responsabila\u201c.
\nRezum\u00e2nd cele afirmate \u00een comunicatul de presa al Patriarhiei, este important sa subliniem cele doua motive, altminteri str\u00e2ns legate \u00eentre ele, pentru care Patriarhia a ales sa adopte o pozitie de neutralitate \u00een problema exploatarii gazelor de sist. \u00cent\u00e2i de toate, Patriarhia insista asupra faptului ca partizanatul pro sau contra proiectului de exploatare a gazelor de sist (cel putin \u00een forma sa actuala) risca sa divizeze Biserica \u00een functie de o chestiune seculara care nu are statutul unei \u00eenvataturi de credinta. Este \u00eensa foarte important sa clarificam ce anume trebuie sa se \u00eenteleaga prin aceasta, caci aici se situeaza ambiguitatea care, \u00een lipsa clarificarilor, vulnerabilizeaza Biserica \u00een fata atacurilor de factura ideologica. Spre deosebire de ideologii ferm convinsi ca stiinta (nu doar cea care priveste impactul ecologic al anumitor tehnologii, ci si, mai pe larg, stiinta economiei (2)) nu poate fi dec\u00e2t de partea lor, Patriarhia lasa clar de \u00eenteles faptul ca Biserica nu-si asuma o pozitie politica \u00eentr-o chestiune \u00een care corecta pozitionare politica depinde de o corecta expertiza stiintifica (care la r\u00e2ndul ei depinde de abilitatile si probitatea oamenilor de stiinta), pentru simplul motiv ca Dumnezeu nu i-a revelat Bisericii adevaruri de ordin stiintific, \u00eenzestr\u00e2ndu-l \u00een schimb pe om cu ratiune pentru ca singur sa le descopere. Pe de alta parte \u00eensa, si aici este distinctia pe care e nevoie sa o facem, Dumnezeu ne-a revelat adevaruri de ordin moral, care includ felul \u00een care trebuie sa ne purtam unii cu altii si toti cu natura creata de Dumnezeu. Din acest punct de vedere, atunci c\u00e2nd rezultatul concret al unui model de dezvoltare economica este faptul ca unii se \u00eembogatesc pe seama altora care se otravesc, Biserica nu poate adopta o pozitie de \u201eneutralitate politica\u201c dec\u00e2t cu pretul tradarii vocatiei ei marturisitoare. \u00cen acest sens, abordarea teologica ortodoxa a raportului dintre economie si societate, precum si a problematicii ecologice, nu lasa loc de niciun fel de echivoc cu privire la modul (polemic, daca e nevoie) \u00een care trebuie sa se pozitioneze Biserica \u00een aceasta situatie. \u00centr-un astfel de caz, pastr\u00e2nd proportiile, neutralitatea politica se traduce prin consimtirea la acel model de oferta (demonica, trebuie subliniat) pe care Joseph Goebbels l-a propus c\u00e2ndva crestinilor germani: noi va lasam \u00een pace sa va vedeti de cele ceresti, iar voi lasati-ne \u00een pace sa ne ocupam de cele pam\u00e2ntesti. Lucrurile se complica \u00eensa atunci c\u00e2nd nu mai discutam propriu-zis despre condamnarea unui model economic al carui principiu este saracirea si otravirea unora (de regula a marii majoritati) cu scopul \u00eembogatirii altora, ci de confruntarea cu un mecanism de propaganda, care la o adica \u00eesi permite sa cumpere si niscaiva experti si care pretinde ca lucrurile nu stau deloc cum spun altii. Sau, altfel spus, c\u00e2nd avem de-a face cu o ideologie care afirma ca ceea ce face Chevron la Pungesti (sau, tot asa, RMGC-ul la Rosia Montana) este curat ecologic si profitabil pentru toti cetatenii acestei tari si \u00een special pentru localnici. Or, daca teologia poate condamna o ideologie sau alta \u00een anumite aspecte ale ei (de exemplu rasismul nazistilor, ateismul de stat al comunistilor, darwinismul social al neoliberalilor sau libertinismul liberalilor de st\u00e2nga), demontarea ideologiei (adica a minciunii care, din motive \u201eomenesti prea omenesti\u201c, este crezuta chiar si de cei care, mintind, se mint) sau a simplei manipulari desantate reprezinta apanajul ratiunii.
\nCe ar trebui sa \u00eenteleaga st\u00e2nga?<\/strong>
\nDin acest punct de vedere, e oarecum surpinzator sa-i vezi pe unii care, de regula, \u00eesi \u00eencep expunerea motivelor pentru care nu cred \u00een Dumnezeu cu acea istorioara neortodoxa privitoare la procesul lui Galileo Galilei, ca sunt suparati pe Patriarhie pentru ca \u00eesi fundamenteaza neutralitatea (pe care o recomanda si preotilor) \u00een problema gazelor de sist tocmai pe independenta stiintei \u00een raport cu religia – independenta greu c\u00e2stigata, baza a laicitatii si dat fundamental (daca nu chiar datul fundamental) al modernitatii \u00een al carei destin se \u00eenscriu cu m\u00e2ndrie si marxistii nostri. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een mare vorbim despre oameni care, invoc\u00e2nd acelasi principiu al laicitatii, nu pierd nicio ocazie pentru a ataca Biserica atunci c\u00e2nd aceasta se pronunta public asupra unor chestiuni pe care propria traditie nu-i \u00eengaduie sa le treaca sub tacere, cum ar fi problema avortului sau a institutionalizarii relatiilor dintre persoane de acelasi sex. Este evident ca mai toate reprosurile pe care st\u00e2nga le formuleaza la adresa Bisericii se reduc \u00een fond la unul singur: Biserica e vinovata pentru ca e Biserica si nu se lasa acaparata si redefinita de ideologia socialista, cu diversele ei variatiuni. Dupa cum vom vedea \u00een cele ce urmeaza, nici dreapta neoconservatoare\/ neoliberala nu pune \u00eensa problema \u00een alti termeni. Dar \u00eenainte de a trece la aceasta problema si pentru a evita alunecarea \u00eentr-un relativism epistemologic periculos, se cuvine sa mentionam faptul ca, daca pe de o parte e adevarat ca, din punct de vedere stiintific, problema heliocentrismului si cea a exploatarii gazelor de sist nu par sa fie totusi la fel de clare (altminteri, un argument pentru contramandarea exploatarii gazelor de sist poate fi pur si simplu nevoia de a mai astepta vreo zece-douazeci de ani, ca sa ne lamurim mai bine ca societate), pe de alta parte, \u00eencercarea unora precum domnul Andrei Cornea (v. \u201eDiavolul la Pungesti\u201c, \u00eentr-un numar recent din revista \u201e22\u201c) de a reduce opozitia fata de Chevron la simpla habotnicie a opozantilor (combinata \u00een plus si cu xenofobie!), tradeaza, dincolo de orice \u00eendoiala, o g\u00e2ndire prea putin argumentata si mult prea ideologizata, convinsa de faptul ca ratiunea e neoliberala sau nu este deloc, si marcata tocmai de mesianismul salvator (\u00eenvestind marele capital cu atribute mesianice) pe care autorul \u00eel reproseaza altminteri celor pe care \u00eei critica. \u00censa nu doar ca exista studii serioase cu privire la impactul daunator al exploatarii gazelor de sist (\u00een Rom\u00e2nia, un articol foarte bine documentat si argumentat referitor la astfel de studii a fost publicat de domnul Ciprian Domnisoru pe platforma Criticatac). Dar dincolo de acest fapt, nu-mi vine deloc sa cred ca hotar\u00e2rea tarii Luminilor de a interzice fracturarea hidraulica e dictata de aceeasi \u00eencrucisare de mistica panteista (ecologista \u2013 new age) si panenteista (ortodoxa). Altfel spus, mai ales daca adaugam la toate acestea si conditiile specifice spatiului rom\u00e2nesc, at\u00e2t \u00een ceea ce priveste calitatea cadrului legislativ, c\u00e2t si \u00een ceea ce priveste calitatea guvernantilor care au mintit populatia cu nerusinare, devine c\u00e2t se poate de clar ca protestele din judetul Vaslui sunt absolut rezonabile. Sau, altfel spus, ca oamenii au toate motivele sa fie \u00eengrijorati.
\nCe obiectii s-ar putea ridica fata de pozitia Patriarhiei?<\/strong>
\nPatriarhia le recomanda preotilor sa stea linistiti la casele lor si sa \u201esolicite autoritatilor \u00een drept\u201c lamuriri cu privire la implicatiile exploatarii din judetul Vaslui. Teoretic, totul suna bine. Dar daca situam teoria \u00een contextul concret cu care avem de-a face e ca si cum i-ai recomanda oii sa se informeze cu privire la siguranta ei de la lupul care tocmai si-a dat jos de pe el pielea de oaie cu care a defilat \u00een campania electorala. Autoritatile carui stat? Ale statului condus de un plagiator dovedit si de un razg\u00e2ndac de pomina, care tocmai l-a demis pe seful Institutului Geologic pentru ca a spus adevarul despre Rosia Montana? Despre ce autoritate a expertizei publice mai putem vorbi atunci c\u00e2nd expertiza se poate cumpara, iar plagiatorii deveniti prim-ministri pot demite oameni de stiinta care \u00eesi respecta cu adevarat profesia si \u00eesi fac datoria de constiinta?
\nApoi, cineva ar putea spune ca, desi preotii sunt si ei cetateni posesori ai unor drepturi pe care au dreptul sa si le apere (printre care si dreptul la apa potabila), ar fi de preferat ca de mobilizarea cetatenilor sa se ocupe alte categorii sociale, fara obligatii pastorale, ca de exemplu profesorii. Dar daca am convenit ca temerile cetatenilor sunt legitime, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t statul rom\u00e2n este afundat de clasa politica \u00eentr-o grava criza de legitimitate, \u00eentorc\u00e2ndu-ne la cazul concret ne putem \u00eentreba nu doar \u201ecare stat?\u201c ci si \u201ecare societate civila?\u201c. La modul practic, pot fi oamenii din anumite zone ale tarii mobilizati pentru apararea drepturilor lor elementare altfel dec\u00e2t prin Biserica? Este ierarhia BOR deranjata de acest cvasimonopol al autoritatii asupra constiintelor pe care \u00eel are \u00eenca \u00een multe zone ale tarii? Probabil ca nu. Dar autoritatea nu trebuie sa reprezinte un privilegiu din care te poti eventual \u00eenfrupta cot la cot cu baronii locali si, mai nou, globali, ci o mare responsabilitate fata de cei care ti-au fost \u00eencredintati. \u00cen comunicatul Patriarhiei se spune ca unul dintre motivele pentru care Sinodul a decis sa se opuna proiectului de la Rosia Montana e faptul ca acolo urmeaza sa fie distruse lacasuri de cult si cimitire. La Rosia sunt morti. Da, dar la Pungesti sunt vii! Iar oamenii sunt mai importanti dec\u00e2t cladirile, caci trupul este \u201etemplu al Duhului Sf\u00e2nt\u201c (1 Corinteni 6, 19), si trupul nu poate trai fara apa. \u00cen fine, poate ca n-ar strica sa mai ridicam \u00een acest context si o alta problema. Daca la modul concret sateni precum cei din Pungesti vor fi lasati de izbeliste dupa principiul \u201ebate-voi pastorul si se va risipi turma\u201c (Matei 26, 31), probabil ca, pentru moment, multora dintre ei nu le va ram\u00e2ne dec\u00e2t sa lase drumul Bisericii si sa ia drumul c\u00e2rciumii. Iata \u00eensa ca, sub presiunea actualei crize a sistemului capitalist, lucrurile \u00eencep sa se schimbe si \u00een Rom\u00e2nia. Si daca \u00een Decembrie ’89 se rostea pe strazile si \u00een pietele Bucurestiului rugaciunea Tatal Nostru, la douazeci si patru de ani de la caderea regimului comunist, \u00eencercarea (nu foarte inspirata, dat fiind rezultatul) de a-i uni \u00een rugaciune pe toti protestatarii care iesisera \u00een strada pentru a se solidariza cu taranii din Pungesti (altminteri mobilizati de preoti ortodocsi) a esuat \u00eentr-un amestec de penibil si sinistru. \u00cen Cehia, fosta tara comunista (\u201eeliberata\u201c de doua ori de Armata Rosie) care, ca si Rom\u00e2nia, a fost dominata p\u00e2na de cur\u00e2nd de consensul anticomunist, Partidul Comunist a obtinut \u00een recentele alegeri cincisprezece la suta (cred ca scenariul ar fi fost inimaginabil acum sapte ani) si este foarte posibil ca dupa viitoarele alegeri Grecia sa fie guvernata de extrema st\u00e2nga. \u00cen fond, \u00eentrebarea care se ridica depaseste cadrul restr\u00e2ns al judetelor afectate de proiectele de exploatare a gazelor de sist, fac\u00e2nd trimitere la raportarea de ansamblu a Bisericii fata de evolutia capitalismului pe timp de criza. Este o \u00eentrebare care ne-a ocolit \u00een mare parte p\u00e2na acum, datorita particularitatilor istorice ale Rasaritului european, dar cu care Biserica Romano-Catolica se confrunta de mult timp. \u00centrebarea este \u00een ce masura frica excesiva de politizare a BOR (altminteri vorbim de un risc real, de potentiale devieri eretice, care genereaza temeri legitime) nu risca sa lase masa oprimata la \u00eendem\u00e2na agitatorilor care \u00eembina lupta pentru justitie sociala cu propaganda ateista (cu toate consecintele care deriva din aceasta din urma) si a caror strategie de discreditare a clerului invoca tocmai pasivitatea acestuia din urma \u00een raport cu problemele materiale si sociale cu care se confrunta turma (3). Sigur, mi se va spune ca Rom\u00e2nia e \u00eenca departe de astfel de probleme si este adevarat ca lucrurile nu evolueaza \u00een aceasta directie cu viteza pe care si-ar dori-o unii. \u00censa consider ca o Biserica cu suflu profetic trebuie sa fie \u00eentotdeauna cu un pas \u00eenaintea vremii sale, nicidecum cu un pas \u00eenapoi, prinz\u00e2ndu-se de realitate doar atunci c\u00e2nd este prea t\u00e2rziu. De aceea, cred ca Biserica Ortodoxa Rom\u00e2na ar trebui sa fie mai activa \u00een anii care vin pe partea de teologie politica, sociala si ecologica, precum si, evident, pe partea de misiune sociala.
\nCe vraji si vrajeli a mai facut dreapta?<\/strong>
\n\u00cen final, doresc sa ma opresc si asupra argumentului conform caruia participarea preotilor la protestele \u00eempotriva exploatarii gazelor de sist risca sa divizeze comunitatea ortodoxa. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t acest argument a fost invocat, pe platforma contributors, de catre domnul Marius Vasileanu. \u00cen articolul domniei sale, intitulat \u201ePopa-Cablu si gazele de sist\u201c, domnul Vasileanu debuteaza cu doua precizari binevenite: \u00eent\u00e2i de toate subliniaza faptul ca \u00een ortodoxie sensibilitatea ecologica are o solida \u00eenradacinare teologica, iar apoi dezminte ineptia conform careia clivajul pro-exploatare vs. anti-exploatare s-ar suprapune pe clivajul traditionalisti vs. ecumenisti. Articolul este dominat \u00eensa de o atitudine critica (acida) pronuntata vizavi de preotimea cu veleitati activiste, considerate profund deplasate de catre autor. Ma voi opri doar la doua dintre argumentele invocate de domnul Vasileanu \u00een sprijinul pozitiei sale. Cel dint\u00e2i \u00eel reia practic pe cel din comunicatul Patriarhiei. Astfel, autorul se \u00eentreaba: \u201ePreotul X din Pungesti, sa spunem, care are o atitudine talibana \u00eentr-o astfel de chestiune (a gazelor de sist – n.m.: A.R.), mai poate fi considerat \u201eparinte spiritual\u201c de un localnic cu pareri opuse \u00een ceea ce priveste gazele de sist?\u201c. Dincolo de acest fapt, domnul Vasileanu reaminteste Bisericii faptul ca, vr\u00e2nd, nevr\u00e2nd, BOR a fost si este si un actor geopolitic, implicat \u00een jocul geopolitic dintre Vest si Est, a carui miza include interesul national al rom\u00e2nilor si al \u201efratilor de peste Prut\u201c, interes care trece prin independenta energetica pe care, vr\u00e2nd, nevr\u00e2nd, preotii care se opun gazelor de sist o pericliteaza, expun\u00e2nd \u00een plus Biserica si la atacuri mediatice mai mult sau mai putin fundamentate care-i creeaza o imagine de institutie retrograda si anti-occidentala, imagine pe care BOR, sugereaza domnul Vasileanu, nu si-o poate permite dat fiind faptul ca optiunea pro-occidentala corespunde intereselor strategice ale Rom\u00e2niei. Cert este ca, spre deosebire de mine, care insist asupra riscurilor pe care le implica o eventuala ruptura a ierarhiei de popor, domnul Vasileanu da de \u00eenteles ca BOR ar putea face abstractie de popor, dar ar trebui sa aiba mare grija ca nu cumva sa se puna rau cu presa basista. Iar, daca tot veni vorba de popor, sunt nevoit sa constat ca acelasi domn Vasileanu care se \u00eentreaba astazi cum ar mai putea sa pastoreasca parintele Laiu un enorias fracturist, nu avea astfel de dileme asta-vara, c\u00e2nd soma ierarhia BOR sa ia atitudine \u00een fata \u201eloviturii de stat\u201c (fireste, la fel ca si domnul Cornea cu privire la efectele fracturarii, nici domnul Vasileanu nu are nici o \u00eendoiala ca asta-vara chiar am avut de-a face cu o tentativa de lovitura de stat). Cum ar mai fi putut o ierarhie convertita la talibasism sa-i pastoreasca pe cei 7,4 milioane de rom\u00e2ni (de fapt 8,4 milioane, daca adaugam si milionul de rom\u00e2ni care nici n-au votat pentru suspendare, dar nici nu s-au conformat apelului presedintelui de a boicota referendumul) vinovati de complicitate la \u201elovitura de stat? Din nou, BOR poate face abstractie de popor. Important e sa se pozitioneze \u201estrategic\u201c alaturi de \u201efruntea tarii\u201c si \u00eempotriva rusilor, slujind interesul\u2026 altora. \u00cen fine, daca tot veni vorba de popor, domnul Vasileanu ar trebui sa stie ca, desi compus din mai multe neamuri si organizat canonic \u00een mai multe biserici autocefale, poporul lui Dumnezeu, crestin-ortodox, este unul. Asa ca domnul Vasileanu nu-mi pare prea coerent atunci c\u00e2nd, pe de o parte acuza clericii vasluieni de crearea unor diviziuni \u00een s\u00e2nul Bisericii, iar pe de alta parte (asta rezulta din articol) \u00eei cere BOR sa-si asume rolul sau partizan de actor geopolitic \u00een conflictul rom\u00e2no-rus. Spun asta fiindca stiu ca, asa cum a dovedit-o cu prisosinta afacerea Corneanu \u00een 2008, elita noastra pro-europeana \u201ejoaca cartea nationalismului dupa cum\u201c \u00eei \u201econvine\u201c si ca, deseori, aceiasi ecleziologi ultrascrupulosi \u00een raport cu orice intersectare dintre constiinta ortodoxa si cea nationala, n-au nicio jena \u00een a cultiva filetismul (care alaturi de \u201ehiliasm\u201c reprezinta erezia care-i \u00eengijoreaza at\u00e2t de mult pe toti teologii si patrologii adepti ai globalizarii dupa reteta neoliberala) atunci c\u00e2nd nationalismul poate fi uilizat ca instrument de lupta \u00eempotriva rusilor. \u00censa vaz\u00e2nd c\u00e2t ne costa \u201eindependenta fata de rusi\u201c, poate ca totusi n-ar strica sa \u00eentretinem macar buna \u00eentelegere la nivel bisericesc, daca la nivel politic relatiile sunt at\u00e2t de antagonice. Chiar si din punct de vedere strategic, oare e \u00eentelept sa aruncam toate podurile \u00een aer sau pur si simplu sa acceptam orice ne baga pe g\u00e2t (la figurat si la propriu) Chevron si altii asemenea, din dorinta de a parea mai europeni dec\u00e2t francezii?
\n\u00cen fine, toate aceste observatii ne readuc la problema ce priveste masura \u00een care unele consideratii prezente \u00een comunicatul Patriarhiei, altminteri c\u00e2t se poate de corecte din punct de vedere abstract, \u00eesi pastreaza acelasi statut atunci c\u00e2nd le discutam din punct de vedere concret. Pentru ca, daca ne temem, si e normal sa ne temem, de divizarea comunitatii ortodoxe ca rezultat al partizanatului pe tema gazelor de sist, e normal sa ne \u00eentrebam si \u00een ce masura vorbim totusi de un pericol concret. Pentru ca, pe de alta parte, dupa cum am aratat, BOR este prinsa \u00eentre pericolul ce poate rezulta dintr-un militantism excesiv si pericolul ce poate rezulta dintr-un exces de pasivitate\/ neutralitate. Ca si ereticii din vechime, ideologii de astazi vor sa ne faca sa vedem un singur pericol, \u00een politica si \u00een spiritualitate deopotriva; sa ne puna ochelari de cal si sa ne m\u00e2ne ei \u00eencotro vor (adica la loc fara verdeata, cu cianura si alte substante toxice). Or, \u00een masura \u00een care vorbim despre oameni simpli, dezinformati si manipulati de o presa si de niste politicieni aserviti intereselor comerciale ale marilor corporatii, este oare crestineste sa-i deprivam de posibilitatea de a fi informati de catre membri mai informati ai comunitatii, care \u00een multe cazuri sunt preotii, si care, chiar daca pot gresi (si este foarte important sa nu deducem automat competentele stiintifice din harul preotiei), sunt totusi cunoscuti ca oameni de \u00eencredere, care nu \u00eensala cu buna stiinta, oameni care si-au c\u00e2stigat \u00eencrederea enoriasilor asa cum politicienii (care spun una \u00eenainte de alegeri si fac alta dupa) n-au fost \u00een stare sa o faca? Fireste ca exista o limita. Nu poti opri omul de la \u00eempartasanie pentru ca i-a intrat lui \u00een cap ca fracturarea e ok. Dar nu vad de ce am presupune ca participarea preotilor la proteste genereaza clivaje intraecleziale \u00eentr-at\u00e2t de intense. De fapt, n-am vazut p\u00e2na acum niciun fel de clivaje. Daca pe minerii RMGC i-am vazut \u00een Apuseni, pe petrolistii Chevron nu i-am vazut (\u00eenca) \u00een Moldova. Nu zic ca n-or exista. Dar poate ca ar trebui si ei sa fie ceva mai vocali si mai articulati ca sa fie bagati \u00een seama. Domnul Vasileanu a putut trece cu vederea 8,4 milioane de alegatori consemnati. \u00censa nu-l poate trece cu vederea pe fracturistul anonim\/ nevazut. Deci despre ce discutam de fapt? Las\u00e2nd gluma la o parte, orice decizie s-ar lua, \u00een opinia mea ea trebuie sa se bazeze nu pe presupuse pluralisme, ci pe realitatile pe care episcopul locului ar trebui sa le cunoasca cel mai bine si caruia sa nadajduim ca \u00eei va darui Dumnezeu \u00eentelepciunea necesara.
\nDaca asa stau lucrurile cu oamenii simpli, despre restul ce am putea spune? S-au recomandat domnii Cornea, Aligica sau Pantazi ca membrii ai comunitatii ortodoxe? Iar daca e sa vorbim de un clivaj \u00eentre guvernati si guvernanti (si ei, saracii, tot oameni cu frica lui Dumnezeu, nu-i asa?), atunci sa \u00eentrebam de c\u00e2te ori a facut ierarhia bisericeasca uz de autoritatea sa pentru a-i chema la pocainta pe acesti din urma membri ai comunitatii ortodoxe pentru furaciunile, minciunile si abuzurile pe care deseori le comit la vedere (adaug asta pentru ca mi se va spune ca si p-astea trebuie sa le dovedeasca expertii din Justitie)? \u00cen fine, daca e sa vorbim de acei membri ai laicatului care invoca argumente precum independenta energetica, locurile de munca si alte marote neoconservatoare, n-ar fi oare normal ca ei sa fie bagati \u00een seama doar \u00een masura \u00een care chiar dau dovada de coerenta si consecventa, adica doar \u00een masura \u00een care se dovedesc oameni onesti? Ca sa luam decizii corecte, avem nevoie nu doar de o cunoastere empirica a realitatii concrete, ci si de criterii. Si nu putem cauta solutii pragmatice (solutia cea mai putin rea dintre cele posibile) dec\u00e2t \u00eempreuna cu oamenii cu care am cazut de acord, \u00een prealabil, asupra principiilor morale si care si-au demonstrat adeziunea la acele principii morale prin statornica continuitate dintre \u201eg\u00e2nd si cuv\u00e2nt, dintre vorba si fapta, si dintre ieri si azi\u201c. P\u00e2na sa ne lamurim pe deplin cu privire la adevarul corespondenta, asumarea adevarului coerenta este testul care \u00eei diferentiaza pe cei care chiar vor sa se lamureasca de cei care vor doar sa ne abureasca.
\nConcluzie<\/strong>
\n\u00cen acest articol nu am \u00eencercat sa dau un raspuns concret la o problema pe care numai ierarhia Bisericii este \u00eendreptatita s-o decida, ci doar sa ridic o serie de probleme de care ar trebui sa se tina cont \u00een cazul luarii unei decizii. Da, este periculos sa amesteci credinta cu politica, fie ca vorbim de politica de dreapta sau de politica de st\u00e2nga. Si \u00een diverse forme, de-a lungul istoriei moderne, si st\u00e2nga, si dreapta au \u00eencercat deseori sa-si subordoneze crestinismul ideologiz\u00e2ndu-l. \u00censa pe c\u00e2t de periculos, pe at\u00e2t de imposibil este de evitat amestecul dintre crestinism si politica (caci, asa cum scriam \u00eentr-un articol mai vechi, apartenenta la cetate si apartenenta la Biserica se \u00eent\u00e2lnesc \u00een mod concret \u00een omul concret), iar istoria Bisericii este plina de astfel de intersectari mai mult sau mai putin fericite si mai mult sau mai putin asumate. Pe de alta parte, asa cum arata John Milbank \u00een magnum opusul sau, \u201eTheology and Social Theory\u201c, \u00een spatele notiunii iluzorii de neutralitate a politicului secularizat, se ascunde faptul ca politicul care s-a autonomizat \u00een raport cu puterea transfiguratoare a harului, materializata prin fapta si cuv\u00e2nt (inclusiv \u00een dimensiunea politica a acestora din urma), se \u00eenchide de fapt \u00eentr-o ontologie a violentei, definitorie pentru modernitate \u00een ansamblul ei, si care devine pe deplin transparenta odata cu triumful la nivel global al neoliberalismului. Ca atare, acceptarea de catre Biserica a genului de neutralitate \u00een care sistemul neoliberal vrea sa o \u00eenchida \u00eenseamna de fapt pasivitate \u00een raport cu darwinizarea programatica a vietii sociale, distrugerea iresponsabila a naturii si dezumanizarea omului; \u00eenseamna deci abandonare a omului si a lumii create cu scopul \u00eendumnezeirii, si pentru care Fiul lui Dumnezeu a ales sa moara pe Cruce. Linia care separa crestinarea politicului si \u00eembisericirea lumii de politizarea crestinismului si \u00eenlumirea (mundanizarea) bisericii nu poate fi conceputa abstract si deci trasata aprioric. Dar cei ancorati temeinic \u00een Duhul lui Hristos vor merge pe prima cale, pe calea de mijloc (\u00eemplinind astfel vocatia la care sunt chemati toti cei botezati) si vor sti sa o ocoleasca pe cea de a doua. Altminteri, nu o moderatie nevertebrata, cu o unica grija pe lumea asta – aceea de a suna alarma antitotalitara de fiecare data c\u00e2nd \u00eendraznim sa ne scandalizam de atrocitatile si samavolniciile pe care se fundamenteaza \u201ecea mai putin rea (dar din ce \u00een ce mai rea) dintre lumile posibile\u201c, chestion\u00e2ndu-le necesitatea – va reusi sa stavileasca genul de radicalisme asemanatoare celor pe care le-a cunoscut secolul XX. Dimpotriva, tocmai moderatia nevertebrata este cea care da apa la moara unor astfel de fenomene. De revenirea \u201ediavolului \u00een istorie\u201c nu ne poate apara dec\u00e2t radicalismul Evangheliei, acelasi care nu ne permite sa ne \u00eempacam cu \u201ecea mai putin rea (dar din ce \u00een ce mai rea) dintre lumile posibile\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n

NOTE:<\/strong>
\n(1) De mentionat ca episcopul Husilor,
\n\u00cePS Corneliu B\u00e2rladeanu, la a caui autoritate canonica face trimite comunicatul de presa al Patriarhiei, s-a remarcat recent printr-o iesire extrem de dura la adresa celor care \u201ele iau rom\u00e2nilor pam\u00e2nturile” precum odinioara \u201ecomisarii sovietici”. De mentionat si faptul ca, dat fiind modul \u00een care a gestionat cazul Tanacu, care a avut loc pe teritoriul sau canonic, \u00cePS Corneliu B\u00e2rladeanu a reprezentat de-a lungul anilor o tinta predilecta a atacurilor venite din zona traditionalista si antiecumenista a BOR. Faptul cu pricina demonstreaza \u00eenca o data c\u00e2t de aiuristica este asertiunea urechista (sau pur si simplu de rea credinta) conform careia opozitia clericilor moldoveni fata de proiectul de exploatare al Chevron s-ar datora unei optiuni antiecumeniste, antieuropene si antiprogresiste.
\n(2) \u00cen treacat fie spus, \u00eentotdeauna m-a amuzat faptul ca, daca pe de o parte se pretinde ca economia este o stiinta, deci nu o ideologie, pe de alta parte, de la bun \u00eenceput \u201emarii economisti” s-au tot certat unii cu altii, neput\u00e2nd sa cada de acord asupra unor chestiuni economice fundamentale, fapt ce nu i-a \u00eempiedicat nici pe unii, nici pe ceilalti sa primeasca premii Nobel si, pe cale de consecinta, sa se adreseze publicului cu autoritatea expertilor situati cu totii, chipurile, deasupra ideologiilor si a clivajelor politice pe care le genereaza acestea din urma.
\n(3) Exista fireste si riscul ca, abandonata de ierarhie \u00een ceea ce priveste lupta sociala, Biserica de jos sa \u00eencapa, cu cler cu tot, pe m\u00e2na unei miscari de extrema dreapta, asa cum s-a mai \u00eent\u00e2mplat \u00een perioada interbelica. De aceea, merita sa ne \u00eentrebam daca, \u00een loc de a respinge din start activismul social al preotilor, nu este mai bine ca acesta sa se desfasoare deopotriva cu binecuv\u00e2ntarea si supravegherea ierarhiei.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Premisele teologico-politice \u00cen urma recentelor proteste \u00eempotriva Chevron care au avut loc \u00een judetul Vaslui si care s-au distins printr-o puternica implicare a clerului ortodox, se discuta tot mai mult despre c\u00e2t de oportuna este participarea reprezentantilor Bisericii la astfel de actiuni sociale. Vocile din presa favorabile politicii de exploatare a resurselor subsolului, pe care… Cite\u0219te mai mult »Exploatare, revolutie, manipulare si discernamant – Biserica Ortodoxa Romana si provocarea gazelor de sist<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17151","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":1184,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17151","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17151"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17151\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17151"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17151"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17151"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}